Mediafax

Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirmă că România nu poate renunța la producția de energie pe bază de cărbune după 2026, subliniind că acesta rămâne o soluție esențială pentru prețuri corecte, securitate energetică și relansare economică, până la apariția unor alternative viabile.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că România nu poate vorbi despre dezvoltare economică și prețuri corecte la energie fără a asigura producție suficientă, iar cărbunele rămâne o soluție esențială.

Oficialul a subliniat că nu se poate construi o economie puternică pe importuri și prețuri mari la energie, motiv pentru care sprijină continuarea producției pe bază de cărbune.

„Cărbunele în România are un singur drum: să producă energie. Și va continua și după 2026”, a spus Miruță, amintind că a inițiat în Parlament proiectul legislativ PLX 121/2023 privind menținerea producției până când vor exista alternative concrete.

El a adăugat că bunăstarea românilor depinde de dezvoltare economică și de prețuri corecte, iar acestea sunt direct legate de o producție suficientă de energie.

„Cărbunele nu este un moft, ci este încă o necesitate”, a declarat ministrul.

Articolul Ministrul Economiei, Radu Miruță: Cărbunele rămâne esențial pentru producția de energie și după 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul de Interne georgian a confirmat arestarea, dar nu a precizat acuzațiile specifice.

Leviev, pe numele real Shimon Yehuda Hayut, a escrocat diverse femei cu suma de 10 milioane de dolari între 2017 și 2019.

El folosea aplicația de întâlniri Tinder pentru a găsi victime, pe care le convingea să-i împrumute bani mari prin tehnici sofisticate de înșelăciune, conform Open Online.

Metoda sa era cunoscută sub numele de „catfishing” – se prezenta drept o persoană diferită de fiecare dată, pretinzând că este bogat și puternic, zburând cu avioane de lux.

Pentru a obține încrederea femeilor, se prefăcea uneori că este vânat de dușmani imaginari, trimițând chiar fotografii cu răni provocate de cuțit. Astfel reușea să împrumute sume mari pe care nu le returna niciodată.

Aceasta nu este prima arestare a lui Leviev. El fusese deja arestat în Finlanda în 2015 și în Grecia în 2019, fiind anchetat în Israel încă din 2011 pentru cecuri false, escrocherii și identități false.

Repatriat în Israel, a reușit să evadeze de două ori din închisoare, profitând în parte de pandemia Covid-19 – s-a dat chiar drept medic pentru a primi vaccinul primul.

Povestea sa a devenit cunoscută după o anchetă jurnalistică condusă de un reporter israelian împreună cu tabloidul norvegian Verdens Gang.

Victimele sale erau în principal femei scandinave care au povestit experiențele traumatizante în documentarul Netflix din 2022.

„Tinder Swindler” a primit cinci nominalizări la premiile Emmy și a fost considerat unul dintre cele mai cuprinzătoare documentare despre pericolele întâlnirilor online. După lansarea filmului, Leviev a semnat chiar un contract cu o agenție din Los Angeles pentru a continua în industria divertismentului.

Articolul „Escrocul de pe Tinder”, din documentarul Netflix, a fost arestat. Cum folosea Simon Leviev metoda „catfishing” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu, reține că Horațiu Potra deținea, fără respectarea legii privind regimul armelor și munițiilor, un întreg arsenal, constituit atât din arme interzise, arme din categoria celor letale și dispozitive ale acestora.

În rechizitoriu se arată că, în perioada decembrie 2024 – 26 februarie 2025, „fără a se cunoaște data exacta a procurării”, Potra a deținut („le-a ascuns”) la locuința sa din Mediaș, fără autorizație, următoarele tipuri de armament:

• 3 aruncătoare portative de grenade
• un aruncător individual portativ de grenade
• o pușcă semiautomată letală
• 5 pistoale-mitralieră cal. 7,62 x 39mm
• un pistol automat cal. 7,65 x 17SR
• 18 pistoale semiautomate
• 41 încărcătoare (din care 25 tip sector pentru muniție cal. 7,62×39 mm, cu capacitate de alimentare pentru 30 cartușe și unul de tip tambur pentru muniție cal. 7,62×39 mm, cu capacitate de alimentare pentru 75 cartușe)
• un sistem de ochire optoelectronic, cu reticul iluminat, cu proiector fascicul laser, cu cameră termică și IR ce permite ochirea în condiții de luminozitate scăzută („pe timp de noapte”)
• un amortizor reprezentat de un dispozitiv cilindric din metal, fără marcaje, având lungimea de aprox. 248 mm
• precum și 22 cutii/pachete/pungi muniție (în care se aflau un număr de 2873 de cartușe cu glonț de diferite calibre)

De asemenea, rechizitoriul mai reține faptul că, tot în această perioadă, Potra a deținut următoarele tipuri de armament și muniție:

• materii explozive privind o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil, precum și materiale de iniţiere
• 1 fitil detonant, 4 corpuri cilindrice roșii Maxprime Booster din care două tip 400g si două tip 150g
• 40 de grenade (”lovituri”) cal. 40mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt
• 19 grenade (”lovituri”) cal. 40mm pentru lansator tip aruncător portativ de grenade adaptat la armă de asalt
• 56 de grenade (”lovituri”) cal. 40×46 pentru lansator tip aruncător individual portativ de grenade
• 1 grenadă de mână cu corp negru, cvasi-sferoidal, având focosul acoperit cu un capac verde
• 36 de grenade de mână cu focoasele aferente (din care 10 având corpuri de grenadă de culoare neagră, 11 verzi și 15 kaki)

Și acestea au fost descoperite de poliție în urma percheziției la domiciliul din Mediaș.

Din dosar mai reiese că Potra a deținut și a transportat, fără drept, în autoturismul marca Mercedes-Benz, „un pistol marca Umarex HDR50, (…), cal. 50, armă neletală supusă autorizării, regăsită în categoria C din Anexa nr. 1 a Legii nr. 295/2004, fiind depistat de către organele de poliție în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla pe raza com. Mănești, jud. Prahova, în deplasare către municipiul București”.

„În noaptea de 08 decembrie 2024, a deținut și transportat fără drept, în autoturismul marca Mercedes-Benz G Class, (…), un articol pirotehnic tip petardă marca Enigma categoria F4, fiind depistat de către organele de poliție în jurul orelor 03:00, în timp ce se afla pe raza com. Mănești, (…), în deplasare către municipiul București.

În cursul lunii decembrie 2024, fără a se cunoaşte data exactă a procurării, până la data de 09 decembrie 2024, a deținut, fără drept, o armă de foc scurtă, letală supusă autorizării, tip revolver, marca Warnant Jean, cal. 45R (cu rebord), probabil cu seria 20, de proveniență industrială (producție Belgia) pe care a ascuns-o la locuința sa de pe raza localităţii Mediaș”, se arată în rechizitoriu.

SUMARUL RECHIZITORIULUI. Citește și…

1. Milioane ascunse, aur și finanțări obscure: Mecanismele care alimentau o „logistică financiară paralelă” pentru gruparea lui Călin Georgescu și Horațiu Potra
2. Călin Georgescu i-ar fi cerut lui Potra sprijin financiar de 20–35 milioane de dolari de la Frank Timiș, promițând redeschiderea minelor din România
3. Dosarul privind tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale îl menționează pe Călin Georgescu de peste 370 de ori. Potra apare de peste 830 de ori
4. Procurorii au mers pe urmele candidaturii lui Călin Georgescu. Cum a plănuit candidatura și „rețeaua de suport”
5. Arsenalul impresionant, deținut de Potra în locuința sa din Mediaș, așa cum reiese din rechizitoriul procurorilor
6. 22 de persoane, inclusiv Călin Georgescu și Horațiu Potra, trimise în judecată pentru tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale

Articolul Arsenalul impresionant, deținut de Potra în locuința sa din Mediaș, așa cum reiese din rechizitoriul procurorilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Vladimir Putin încearcă să influențeze conducerea Statelor Unite și să iasă din izolare, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru Sky News pe 16 septembrie.

Declarațiile lui Zelenski vin după ce mai multe termene limită stabilite de președintele american Donald Trump au trecut fără stabilirea unor noi sancțiuni.

„El (Putin) vrea cu siguranță să păcălească SUA. Face tot ce poate pentru a evita sancțiunile, pentru a împiedica SUA și Trump să-i impună sancțiuni. Dacă veți continua să amânați aplicarea sancțiunilor, atunci rușii vor fi mai bine pregătiți.”, a spus Zelenski.

Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să adopte o „poziție clară” privind sancțiunile împotriva Rusiei și garanțiile de securitate pentru Ucraina, spunând că „Donald Trump are suficientă forță pentru a-l face pe Putin să se teamă de el.”

Președintele ucrainean a spus că summitul dintre Trump și Putin din 15 august, în Alaska, i-a oferit liderului rus o „platformă pentru a ieși din izolare politică” fără să plătească un preț suficient.

„Dacă ar fi o întâlnire trilaterală (cu Ucraina), am avea un anumit rezultat”, a adăugat Zelenski.

După summitul din Alaska, Volodimir Zelenski a spus că o întâlnire trilaterală cu Trump rămâne opțiunea sa preferată și l-a invitat pe Vladimir Putin la Kiev.

Președintele american a spus duminică că inițial a crezut că întâlnirea dintre cei doi președinți poate fi aranjată ușor, dar a continuat prin a declara că va conduce personal acele discuții, fiindcă cei doi „sunt incapabili să vorbească între ei.”

Articolul Zelenski spune că Putin încearcă „să păcălească Statele Unite” și să evite sancțiunile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție anunță oficial că 22 de persoane au fost trimise în judecată în dosarul vizând comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale:

• un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)
• un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică
• doi inculpați (arestați preventiv în lipsă), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale
• doi inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept
• 16 inculpați (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internațional și implicare în activități de recrutare și instruire paramilitară, de a cărui susținere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum și anterior, în scopul pregătirii acesteia).

Cei doi inculpați au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență.

Strategia care trebuia urmată

Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Cu referire la acțiunile primului inculpat, procurorii au evidențiat că acțiunile acestuia, materializate în organizarea în condiții de clandestinitate a întâlnirii și în discutarea planului privind conduita de urmat, ținând cont de toate circumstanțele reale și personale, de relațiile anterioare dintre inculpați, și demersul de contactare a liderului unei organizații radical-naționaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susținătorilor săi un îndemn acțional concret, precum și comunicarea de informații false cu caracter alarmist și potențial manipulator și adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreținut, respectiv întărit rezoluția infracțională a celui de-al doilea inculpat.

Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul București cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanșeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea și largul suport al populației. Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională.

Cum s-a desfășurat planul

Subsecvent, în operaționalizarea planului infracțional, în aceeași zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare și asigurarea logisticii, constând în autoturisme și un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, a două pistoale și a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conținut mare de substanță explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul București.

Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliție care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 – 03.00, au reușit depistarea și oprirea în trafic, pe raza localităților Balotești-Săftica, jud. Ilfov, com. Mănești, jud. Dâmbovița, com. Cornești, jud. Dâmbovița și mun. București, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menționate mai sus.

Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat.

Urmarea imediată a acțiunilor inculpaților a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.

Concluziile procurorilor:

Prin raportare la situația de fapt expusă anterior, procurorii au relevat următoarele aspecte jurisprudențiale:

În ceea ce privește noțiunea de „ordine constituțională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituțională a reținut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.

Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că „respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale”.

Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi „respectul pentru Constituţie” care „nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (…).”
Reține în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin „ordine constituţională” se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului.

Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relațiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) și care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale.

Într-un stat de drept întemeiat pe supremația Constituției și legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituționale pe cale extralegală, fie prin violență fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale.

Astfel de acțiuni nu doar că încalcă dispozițiile constituționale referitoare la modalitățile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează și limitele admise ale manifestării suveranității populare, substituind voința democratică cu acțiuni arbitrare, ilegitime și destabilizatoare.

În această categorie a acțiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituționale, pot fi incluse, în funcție de mijloacele utilizate și de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât și adaptate realităților tehnologice și geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenințărilor hibride.

Printre acestea, cu relevanță în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorității constituționale legitime și de declanșare a unor conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar, toate în contextul unor acțiuni subversive de natură politică, desfășurate prin structuri extra-instituționale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naționalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entități politice marginale, care își articulează discursul și acțiunile în opoziție sistematică față de instituțiile fundamentale ale statului și principiile ordinii constituționale.

Acestora li se adaugă manipularea informațională metodică, menită să altereze percepția publică și să erodeze încrederea în ordinea democratică.

Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esență, expresii moderne ale pericolului împotriva securității constituționale și legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporționale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituționale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârșite în scopul înlăturării prin violență a autorităților constituționale ori al schimbării ordinii constituționale în afara cadrului legal.

Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, înțeleasă ca expresie instituționalizată și legitimă a suveranității naționale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanții săi aleși, rezultă că orice tentativă de obstrucționare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituționale și principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relație juridico-politică oficială între guvernanți și guvernați, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerințe din partea unor grupuri sau entități sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorități competente.

În consecință, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acțiunea unei părți a societății de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităților statului, chiar și în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greșită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituțional și democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituționale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice și să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcțiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităților trebuie să se realizeze pe cale legală și pașnică, prin mijloace prevăzute de Constituție și lege, și nu prin acțiuni de forță care alterează echilibrul constituțional și amenință integritatea mecanismului juridico-politic.

Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel București, instanță competentă material și teritorial să judece cauza în fond.

Articolul Care era planul secret al lui Georgescu: Grup paramilitar cu 65 de explozive și pistoale, oprit la București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vizualizează trailerul: Aici

Mai multe imagini: Aici

Filmul aclamat de critici, Brutalistul, este disponibil pe SkyShowtime. Producția impresionantă îl are în rol principal pe dublul câștigător al premiului Oscar, Adrien Brody, alături de Felicity Jones și Guy Pearce, nominalizați la Oscar, și poate fi vizionată în exclusivitate pe SkyShowtime din 16 septembrie.

Fugind din Europa postbelică, arhitectul vizionar László Toth ajunge în America, hotărât să-și refacă viața, cariera și căsnicia cu soția sa, Erzsébet, după ce au fost despărțiți în timpul războiului de frontierele și regimurile schimbătoare. Singur într-o țară necunoscută, László se stabilește în Pennsylvania, unde influentul industriaș, Harrison Lee Van Buren, îi descoperă talentul în construcții. Dar puterea și dorința de a lăsa ceva în urmă vin cu un preț greu de plătit…

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21265

Articolul Brutalistul, filmul câștigător a trei premii Oscar®, este disponibil acum pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În urma perchezițiilor efectuate la două dintre proprietățile deținute de Horațiu Potra, autoritățile au descoperit resurse financiare impresionante: peste 3 milioane de dolari americani, 41.850 de euro și zeci de kilograme de aur, toate ascunse în pereți falși și compartimente special amenajate. Anchetatorii consideră că aceste active reprezentau una dintre sursele principale de finanțare pentru campania electorală a lui Călin Georgescu.

Din această rețea făceau parte și alți apropiați, la care s-au găsit, de asemenea, sume importante. De exemplu, de la Marin Burcea au fost ridicați peste 15.700 RON și 1.470 de euro, în timp ce la domiciliul lui Ovidiu Claudiu Mureșan au fost descoperiți 311.300 de dolari.

Finanțarea cheltuielilor prin intermediari

Monitorizările audio din rechizitoriul procurorilor arată că fluxurile de bani nu erau deloc aleatorii. În ianuarie 2025, Marin Burcea a transferat o sumă de bani direct către unul dintre bodyguarzii lui Călin Georgescu, confirmând astfel suspiciunea că liderul rețelei își asigura protecția prin intermediul unor terți.

De asemenea, se pare că Horațiu Potra acoperea și alte costuri substanțiale, precum chiria lunară de 16.900 RON pentru un autoturism de lux, modelul Mercedes GLE Coupé. Mașina era pusă la dispoziția lui Georgescu printr-o firmă paravan, pentru a ascunde sursa reală a fondurilor.

Legături externe și negocieri pentru sprijin

Conexiunile financiare ale grupului nu se limitau doar la gestionarea numerarului și a aurului. În ianuarie 2025, Marin Burcea a facilitat o întrevedere între Călin Georgescu și ambasadorul Arabiei Saudite, un detaliu care a ridicat semne de întrebare cu privire la posibile finanțări din surse externe.

Totodată, discuțiile interceptate arată că obținerea sprijinului financiar era condiționată de promisiuni pentru beneficii viitoare. Un exemplu concret era negocierea redeschiderii minelor aurifere din țară, un domeniu de interes major pentru anumiți parteneri din Africa.

Ancheta procurorilor dezvăluie un mecanism de finanțare sofisticat, în care numerarul ascuns și întâlnirile diplomatice formau o infrastructură pregătită să sprijine planuri politice radicale.

Procurorii au numit acest sistem o „logistică financiară paralelă”, construită special pentru a eluda legea și a asigura resurse nelimitate celor implicați.

Articolul Milioane ascunse, aur și finanțări obscure: Mecanismele care alimentau o „logistică financiară paralelă” pentru gruparea lui Călin Georgescu și Horațiu Potra apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La 15 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încheiat rechizitoriul în dosarul 6720/284/P/2024 și a dispus trimiterea în judecată a 22 de persoane.

Aceștia sunt acuzați de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de alte infracțiuni conexe. Printre inculpați se află fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.

Pe 1 martie 2025, Horațiu Potra, fiul său și o rudă a acestora au fost dați în urmărire generală.

Poliția Română a emis mandatele de arestare pentru acest dosar legat de perchezițiile efectuate la persoane apropiate lui Călin Georgescu.

Mandatul de arestare pe numele lui Horațiu Potra a fost emis vineri, 28 februarie, de Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit Poliției Române, inculpatul era cercetat pentru „tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive”.

Procurorii susțin că Călin Georgescu ar fi conceput un plan pentru destabilizarea țării, folosindu-se de mercenarii coordonați de Horațiu Potra. Cei doi au făcut acest plan în data de 7 decembrie 2024, unde discuția s-a concentrat pe planificarea unor proteste violente în București, cu scopul de a schimba ordinea constituțională și de a bloca exercitarea puterii de stat.

Călin Georgescu și Potra, menționați de mai multe ori în dosar

În dosarul privind tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale pentru care cei doi sunt judecați, Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt primele două nume menționate în rechizitoriu. Urmați de aceștia se află celelalte nume ale inculpaților incluși în dosar.

Numele lui Călin Georgescu, intitulat în rechizitoriu „Georgescu Călin” apare de 370 de ori, în mai multe contexte pentru care acesta este judecat. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru o serie de acțiuni intentate de acesta, care apar și în documentul oficial.

„Ca urmare a planului agreat cu inculpatul Georgescu Călin, inculpatul Potra Horațiu a organizat/coagulat un grup de 21 persoane, condus de către el, din care făceau parte inculpații Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Lup Andrei-Florin, Borișcă Cristian-Sergiu, Comiza Adrian Inocențiu, Dragoman Vasile Leonard, Hauptman Manfred Ioan, Lascu Bogdan Florin, Lechințan Traian, Lup Ioan, Moldovan Dionisie, Mureșan Ovidiu-Claudiu, Panța Dan-Cristian, Szanto Daniel, Timofti Constantin, Lăpădatu Claudiu-Marian, Apahidean Marius-Samuel, Dărăbanț Matei, Aniței Iulian și Goloșoiu Mihail-Alex, care s-a întrunit în data de 07 decembrie 2024, în jurul orelor 21:30-21:45, la cafeneaua ART CAFFE din mun. Mediaș, jud. Sibiu, iar în cadrul acestuia s-a stabilit, la inițiativa lui Potra Horațiu, acceptată de către membrii constituenți, deplasarea spre mun. București cu 7 autoturisme”, se arată în documentul rechizitoriului.

„Astfel, prin retorica postărilor au fost direcționate narative subsumate temelor promovate de agenda candidatului Georgescu Călin, respectiv mesaje cu caracter de spiritualitate și identitare, promovarea tradițiilor românești și elogierea conceptelor ultranaționaliste, mod de operare utilizat cu scopul de a propaga mesaje eurosceptice și anti-sistem conotative.”, este un al alt exemplu de situație în care Georgescu este menționat în rechizitoriu.

În paralel, Horațiu Potra este menționat în dosar de 839 de ori, sub numele din buletin de „Potra Horațiu”. În același dosar sunt menționate și două rude ale lui Horațiu Potra, mai exact, Potra Dorian, „în vârstă de 18 ani, necunoscut cu antecedente penale, aflat sub imperiul măsurii arestului preventiv, dispusă în lipsă, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale” și Potra Alexandru-Cosmin, „în vârstă de 31 de ani, necunoscut cu antecedente penale, aflat sub imperiul măsurii arestului preventiv, dispusă în lipsă, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale”.

Horațiu Potra este menționat, în comparație cu Călin Georgescu, de mult mai multe ori decât acesta. Rechizitoriul explică o serie de situații pentru care acesta este judecat și contextele care au dus la aceste acțiuni în instanță.

„În contextul Hotărârii nr. 32 din data 06 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidențiale din România din anul 2024, în dimineața zilei de 07 decembrie 2024, între orele 10:51 – 12:01, inculpatul Potra Horațiu s-a întâlnit pe raza localității Ciolpani, județul Ilfov, în incinta Centrului de echitație Jbara Horses, în condiții de clandestinitate, cu inculpatul Georgescu Călin (candidat la alegerile prezidențiale și direct interesat în contestarea deciziei de anulare mai sus menționată), ocazie cu care au pus în discuție un plan conform căruia inculpatul Potra Horațiu, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare urmau să desfășoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv”, este unul dintre exemplele pentru care Potra Horațiu este menționat în rechizitoriu.

„În referire la persoanele cu care inculpatul a înțeles să colaboreze în procesul de realizare și consolidare a planului de candidatură, materialul probator administrat a relevat că un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale și în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horațiu.”, se mai arată în rechizitoriu.

Articolul Dosarul privind tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale îl menționează pe Călin Georgescu de peste 370 de ori. Potra apare de peste 830 de ori apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În urma perchezițiilor informatice asupra telefonului lui Horațiu Potra, procurorii au identificat conversații care evidențiază faptul că, încă din aprilie 2022, Călin Georgescu i-a solicitat acestuia să îl abordeze pe omul de afaceri Frank Timiș pentru o susținere financiară între 20 și 35 de milioane de dolari, destinată campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Potrivit anchetatorilor, Horațiu Potra i-a transmis lui Frank Timiș că Georgescu promitea, în schimb, redeschiderea tuturor minelor din România, „în special cele de aur”, menționând că „are deja sprijinul americanilor care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din UE”.

Într-una dintre conversații, Călin Georgescu afirma: „Am nevoie de sprijin, apoi sprijin și eu!”.

„D-ul Georgescu a spus că poate negocia orice cu dvs, pentru ca doar cu astfel de oameni ca dumneavoastră poate readuce economia României la suprafață. Oameni harnici, deștepți, credincioși, patrioți, nu slugi globaliste”, i-a scris Horațiu Potra omului de afaceri Frank Timiș, potrivit rechizitoriului.

Tot din rechizitoriu rezultă că Georgescu ar fi beneficiat de sprijin financiar direct de la Potra. Acesta i-ar fi pus la dispoziție o limuzină Mercedes GLE Coupe, închiriată în iunie 2024. Plata chiriei lunare, de circa 16.900 lei, ar fi fost făcută în numerar de Potra.

De asemenea, probele indică remiterea repetată de sume de bani în numerar către Georgescu Călin, fie direct, fie prin intermediul unor apropiati ai lui Horațiu Potra, în locații din București și Ilfov.

Articolul Călin Georgescu i-ar fi cerut lui Potra sprijin financiar de 20–35 milioane de dolari de la Frank Timiș, promițând redeschiderea minelor din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Segmentul de vehicule NEV (New Energy Vehicle) a atins 71.218 unități, marcând o creștere de 53,1%, iar exporturile au ajuns la 129.472 unități (+32,3%). Performanța din luna august marchează a patra lună consecutivă cu peste 100.000 de unități exportate și stabilește un nou record lunar, consolidând poziția Chery ca principal exportator auto al Chinei.

Creștere constantă și trei noi repere de leadership

În perioada ianuarie-august 2025, Chery Group a vândut 1.727.299 de vehicule (+14,5% față de anul trecut), dintre care aproape 800.000 au fost exporturi. Vânzările brandului Chery au depășit pragul de 1 milion de unități într-un timp record. Grupul a marcat astfel trei realizări importante: cel mai mare exportator auto al Chinei, cea mai rapidă ascensiune în topul Fortune Global 500 și lider în calitatea independentă a industriei auto chineze.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21266

Articolul Grupul Chery depășește pragul de 240.000 de unități vândute într-o singură lună și marchează exporturi record apare prima dată în Mediafax.