Mediafax

„PNRR stă sub un semn al accelerării demersurilor noastre, în 2026 avem deja o finalitate. Trebuie să adoptăm aceste acte normative cât mai repede”, a declarat Marinescu la Antena 3 CNN, referindu-se la jalonul care include pensiile de serviciu.

Ministrul a legat reforma de contextul geopolitic actual: „Suntem cu un război la graniţă, suntem sub un atac hibrid, ne apără justiţia, şi e important să avem o justiţie puternică”. El a adăugat că „ne apără şi componenta de forţă publică şi trebuie să asigurăm stabilitatea statului nostru”.

Marinescu a precizat că „orice formă de extremism trebuie să fie combătută cu mijloacele legale”, dar a avertizat că nu pot fi grăbite procedurile pentru că „acestea presupun respectarea drepturilor şi libertăţilor legale”.

„Nu sunt de acord cu niciun fel de stagnare, dar nu pot să susţin că ele trebuie terminate mai repede”, a explicat ministrul, menţionând că a cerut parchetelor să fie operative şi că „dacă intervine o delăsare a unor cauze asta nu este acceptabil”.

Marinescu şi-a exprimat încrederea în sistemul românesc: „Cred în eficacitatea statului român. Se poate şi trebuie să facem şi mai mult ca să asigurăm încrederea cetăţeanului în actul de justiţie”.

Articolul Ministrul Justiției, Radu Marinescu: Avem război la graniţă, ne apără justiţia şi trebuie să fie puternică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul slovac Robert Fico a afirmat că Ministerul de Externe a plătit influențatori de pe rețelele sociale prin intermediul unei agenții pentru a promova partidul liberal rival, Slovacia Progresistă, scrie The Telegraph.

În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți, Robert Fico a declarat că „a existat o acțiune deliberată și țintită din partea unei puteri străine, care este aliatul nostru în NATO, în cooperare cu unii jurnaliști slovaci și cu unii influențatori politici slovaci, pentru a influența alegerile din 2023”.

Premierul slovac a citat un contract încheiat de Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie cu Zinc Network, o agenție media cu sediul la Londra, invocând că „această agenție a fost însărcinată să găsească persoane influente și activiști politici în țările din Europa Centrală și de Est și să influențeze evenimentele din aceste țări”, relevă sursa citată.

Reacția Marii Britanii

Ministerul britanic de Externe a reacționat la aceste acuzații, spunând că „orice sugestie că Marea Britanie a încercat să influenţeze rezultatul alegerilor sau să încurajeze oamenii să voteze pentru sau împotriva unui anumit partid este complet falsă”.

Marek Estok, ministrul slovac pentru Europa, a declarat că va aduce în discuție această situație la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale al Consiliului European.

Articolul Robert Fico acuză Marea Britanie că a plătit influenceri pentru a se amesteca în alegerile din 2023. Cum reacționează Londra apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform NBC News, după o perioadă de scădere a interesului pentru filmele cu supereroi, vara 2025 readuce titluri celebre în atenția publicului.

„The Fantastic Four: First Steps” de la Marvel și „Superman” produs de DC au fost în fruntea box office-ului în weekendul trecut, oferind un impuls semnificativ genului care altădată domina autoritar cinematografele.

Totuși, spre deosebire de anii în care Marvel și DC eclipsau totul, peisajul blockbusterelor din 2025 este mult mai divers.

Filme precum „Jurassic World Rebirth”, „F1 The Movie” sau animația „How to Train Your Dragon” au atras la fel de multă atenție, contribuind la o vară cinematografică aglomerată și competitivă.

Sezonul a început în forță cu un weekend Memorial Day record, grație lansării filmelor „Mission: Impossible The Final Reckoning” și remake-ului Disney „Lilo & Stitch”.

Până acum, doar „Lilo & Stitch” a reușit să depășească pragul de 1 miliard de dolari la nivel global.

„Fantastic Four” a avut un debut solid, cu 218 milioane de dolari încasați la nivel mondial, într-un context în care alte lansări Marvel din acest an precum „Captain America: Brave New World” și „Thunderbolts” au fost considerate dezamăgiri.

Până în acest moment, box office-ul american a atins 5,2 miliarde de dolari, față de 4,6 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut, marcat atunci de întârzierile cauzate de grevele actorilor și scenariștilor.

Analiștii estimează că 2025 ar putea deveni cel mai bun an pentru cinema de la pandemie încoace, cu un total estimat de 9,5 miliarde de dolari.

Articolul Supereroii revin pe marile ecrane, dar nu mai joacă singuri în blockbusterul verii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul vine după ce luni, Trump s-a declarat încă o dată nemulțumit de Putin în privința negocierilor pentru încetarea războiului în Ucraina. În data de 14 iulie, liderul de la Casa Albă anunța un ultimatum de 50 de zile pentru ca Putin să ajungă la un armistițiu cu Ucraina, care ar fi urmat să expire la începutul lunii septembrie.

Luni, Trump a anunțat că va scurta acest timp, spunând că știe „deja răspunsul” în privința acțiunilor lui Putin. „Credeam că am rezolvat problema de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin iese și începe să lanseze rachete asupra unor orașe precum Kiev și ucide o mulțime de oameni”, a mai spus luni Trump.

Marți, la bordul Air Force One, președintele SUA a anunțat noul termen pentru Putin: „10 zile de astăzi”, scrie Bloomberg.

Ce riscă Rusia în caz contrar

Trump i-a dat ultimatumul lui Putin la începutul lunii iulie, avertizând că tarifele vamale de 100% impuse Moscovei și partenerilor săi comerciali ar fi devastatoare dacă ostilitățile nu ar înceta până la începutul lunii septembrie.

„Vom impune tarife și alte măsuri, și nu știu dacă asta va afecta Rusia, pentru că el vrea, evident, probabil să continue războiul”, a mai declarat Trump marți.

Articolul Tic-tac pentru Putin! Trump îi dă la dispoziție 10 zile ca să ajungă la un acord privind războiul din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 şi condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administraţiei Prezidenţiale, ministerele Apărării Naţionale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor şi ai altor instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, transmite Executivul.

Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicaţia depusă de România au în vedere achiziţii de echipamente militare care să dezvolte industria naţională de apărare, iar restul de 30% pentru creşterea mobilităţii militare de tip transport şi conectare logistică.

„La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicaţia României pentru a obţine finanţare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administraţia Prezidenţială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria naţională de apărare, infrastructura de transport şi de interconectare logistică. Le mulţumesc colegilor din ministere pentru soluţiile constructive şi ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanţare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi.

Esenţa acestui program constă în solidaritatea europeană faţă de necesitatea unei apărări colective moderne şi reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării şi crearea unei pieţe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan naţional de investiţii în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Articolul România depune proiecte pentru finanţare europeană din Programul Security Action for Europe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a oferit detalii despre inspecția de la Spitalul Floreasca, dezvăluind că pacienta arsă avea analgezice disponibile, contrar afirmațiilor că nu există medicamente pentru durere.

„Când am citit scrisoarea, am încremenit. Nu mi-a venit să cred că în 2025 un pacient urlă de durere. Pacientei i s-a spus că nu sunt analgezice. Fals. Au fost analgezice și sunt în continuare”, a declarat Rogobete la Digi24.

Ministrul a explicat că problema principală a fost lipsa de comunicare: „Faptul că nu s-a comunicat zile la rând cu pacienta și aparținătorii ține mult de deontologie profesională”.

El a criticat faptul că în facultățile de medicină nu sunt dezvoltate cursuri de comunicare precum în străinătate.

Referitor la coordonatorul ATI, Rogobete a precizat că acesta „cu izbucnirea scandalului și-a prelungit concediu” și că i-a sugerat public demisia, fără să se întâlnească cu el în timpul inspecției.

Ce s-a descoperit în urma controalelor

În urma controalelor, ministrul a dat amenzi companiei de deratizare și a descoperit că secția de arși grav nu deține ventilație centralizată specifică pentru pacienții critici: „Am găsit și am aplicat amenzi companiei de deratizare. În timpul insecției nu s-au găsit gândaci. Îmi e greu să verific în trecut cu ce concentrații s-au făcut deratizările. Inspecția continuă. Gândacii nu au fost în secția de arși, ci într-un centru postoperator. Nu au fost în secția de mari arși, ci pe același etaj de postoperator. Nu e o justificare. Am văzut o neconcordanță în acreditarea acestei unități. Secția de arși grav nu deține ventilație centralizată, una specifică pentru pacienții critici cu arsuri grave. Nu pot răspunde pentru ce a fost în trecut. Am asumat că vom face un acord de achiziție pentru acest sistem”.

Din septembrie-octombrie, toate spitalele vor fi evaluate prin interviuri telefonice neanunțate pentru satisfacția pacienților.

Articolul Rogobete, despre cazul de la Floreasca: Medicul coordonator ATI și-a prelungit concediul după scandal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la Antena 3 CNN despre aparenta opoziţie a premierului faţă de etapizarea reformei, care ar întinde procesul pe 25 de ani, Marinescu a clarificat poziţia lui Ilie Bolojan.

„Nu cred că domnul prim-ministru nu are în vedere formula de etapizare pentru că ea s-a conturat ca fiind o certitudine a transferului către vârsta de 65 de ani”, a răspuns ministrul, precizând că premierul „poate vrea mai mult” decât patru luni pe an pentru a accelera procesul.

Referitor la riscul ca magistraţii în vârstă să părăsească sistemul din cauza reformei, Marinescu a subliniat importanţa experienţei în justiţie: „E foarte mare nevoie de oamenii cu experienţă. Oamenii cu experienţă, 50 de ani, 60 de ani sunt foarte importanţi pentru sistemul de justiţie”.

Întrebat dacă noua reformă nu va determina o avalanşă de pensionări anticipate, ministrul a recunoscut feedback-ul primit de la magistraţi: „Foarte mulţi mi-au spus aş fi rămas, dar faptul că se schimbă atât de des, se schimbă anual, practic, statutul nostru creează o insecuritate care nu mă încurajează să rămân în profesie”.

Marinescu a argumentat că magistraţii cu experienţă „au echilibru, au un intelect dezvoltat prin pregătire profesională” şi că plecarea lor ar depopula sistemul de justiţie şi l-ar lipsi de eficacitatea necesară.

Ministrul a susţinut că soluţia constă în adoptarea unei legi stabile, care să nu se mai schimbe anual, pentru a reda încrederea magistraţilor în carieră.

Articolul Ministrul Justiției: Bolojan nu respinge etapizarea, dar vrea un ritm mai rapid spre 65 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform CNN, Statele Unite vor arde contraceptive în valoare de 9,7 milioane de dolari, achiziționate de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în loc să le distribuie femeilor din străinătate.

Decizia vine pe fondul restructurării programelor de asistență externă și al renunțării la contractele încheiate în perioada administrației Biden.

Conform unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, contraceptivele vor fi incinerate în Belgia, la un cost estimat de 167.000 de dolari.

Produsele, aflate într-un depozit din Geel, includ dispozitive intrauterine (DIU), implanturi, injecții contraceptive și pilule hormonale.

Cele mai multe expiră între 2027 și 2029.

Administrația Trump susține că unele dintre aceste contraceptive sunt „abortive”, un termen contestat de comunitatea medicală.

Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) a reacționat ferm, declarând că „nu există contraceptive care provoacă avort”, subliniind că acestea previn sarcina, nu o întrerup.

„Administrația Trump arde literalmente bani publici”, a comentat un consilier al Congresului, adăugând că din cauza conținutului hormonal ridicat, produsele trebuie incinerate de două ori, ceea ce crește costurile.

Deși o parte din produse poartă marca USAID, majoritatea nu au etichete vizibile.

Belgia a anunțat că poartă discuții diplomatice cu ambasada SUA pentru a găsi soluții alternative.

Departamentul de Stat a precizat că nu vor fi distruse medicamente anti-HIV sau prezervative și că a reușit anularea gratuită a altor comenzi în valoare de 34,1 milioane de dolari.

Articolul SUA va incinera contraceptive în valoare de 9,7 milioane de dolari apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Întrebat la Antena 3 CNN despre mesajul „extrem de dur” al CSM-ului după anunţurile premierului Ilie Bolojan, Marinescu a adoptat o poziţie diplomatică.

„În toată cariera mea şi ţine de structura mea umană, am evitat să folosesc termeni duri sau tot felul de formule care să denigreze sau să minimalizeze pe cineva”, a răspuns ministrul, referindu-se la calificativele de „măcelar”.

Referitor la tensiunile create, jurnalistul a observat că „dezbaterea aceasta nu începe bine” şi că „ar fi fost normal, întâi, să fie un dialog cu mediul de justiţie şi apoi anunţate nişte lucruri”.

Cu toate acestea, Marinescu a încercat să tempereze conflictul, explicând că „avem un punct de plecare concret, cu nişte date concrete, cu nişte idei concrete” şi că propunerile premierului „respectă în liniile principiale anumite chestiuni pe care şi noi le-am comunicat”.

Ministrul a subliniat că reforma vrea „să existe o proporţionalitate cât mai apropiată între indemnizaţie şi, respectiv, pensii” şi „o formulă de etapizare” pentru vârsta de pensionare.

Conform Antena 3 CNN, judecătorul Claudiu Drăguşin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că măsurile anunţate de premierul Ilie Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor reprezintă „apogeul unei campanii de demonizare a unui sistem care funcţionează bine” şi a făcut o paralelă între aceste măsuri şi un „măcelar” care intră într-o sală de operaţie.

Articolul Marinescu despre reacţia CSM: Nu pot să fiu de acord cu apelative precum „măcelar” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Radu Marinescu spune, la Antena 3 CNN, că premierul Ilie Bolojan anunțase că va prezenta un astfel de proiect.

„Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluții, care să constituie fundamentul unei finalități legislative”, a explicat ministrul, adăugând că aceasta „nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat, care este reprezentată de magistratură”.

Legat de modul actual de calcul al pensiilor, când pensia magistratului este determinată ca un procent de 80% din brut, dar nu mai mult de 100% din net, Marinescu a precizat că „procentele pot să fie stabilite” în funcție de „componenta de PNRR, componenta economică și componenta de dialog care definește o societate liberă și democratică”.

Întrebat despre propunerea premierului, ministrul a răspuns că aceasta „este o propunere cu substanță de data asta, s-au prezentat niște procente” și s-a declarat convins că „va urma o dezbatere, inclusiv cu componenta de magistrați”.

Referitor la sentimentul de frustrare din societate față de diferențele mari între pensiile obișnuite și cele ale magistraților, ministrul a răspuns că „nu trebuie să considerăm anumite categorii sociale ca fiind niște dușmani” și că trebuie găsită „o formulă care să fie una inclusivă”.

Marinescu a insistat asupra necesității respectării dialogului cu Comisia Europeană pentru a asigura protejarea statului de drept.

Articolul Marinescu: Să adoptăm o lege care să nu fie pentru un an, pentru doi ani apare prima dată în Mediafax.