Reuniune la ONU după incursiunile avioanelor rusești în spațiul aerian al Estoniei

Mediafax

Estonia a solicitat reuniunea de urgență după ce trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat fără permisiune în spațiul său aerian deasupra Golfului Finlandei, vineri. Avioanele au rămas în spațiul aerian timp de 12 minute înainte de a fi interceptate de NATO, potrivit Ministerului de Externe al Estoniei și unui purtător de cuvânt al alianței.

Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat duminică într-o postare pe X că acțiunile Rusiei „subminează principiile vitale pentru securitatea tuturor statelor membre ale ONU”. „Când astfel de acțiuni sunt comise de un membru permanent al Consiliului de Securitate, ele trebuie abordate de către acest organism”, a scris Tsahkna.

Potrivit Ministerului de Externe al Estoniei, Consiliul de Securitate urmează să discute ceea ce ministerul a descris ca fiind „o încălcare flagrantă, imprudentă și evidentă a spațiului aerian al NATO” și „încălcările repetate ale dreptului internațional” de către Rusia.

Rusia neagă acuzațiile

Ministerul Apărării din Rusia a negat că avioanele sale au intrat în spațiul aerian estonian, insistând că zborurile au fost efectuate „în strictă conformitate cu normele internaționale”.

În urma încălcării spațiului aerian, Estonia a solicitat, de asemenea, consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO, mecanismul care permite oricărui membru să aducă în mod oficial o problemă în atenția principalului organism decizional politic al alianței. O reuniune este prevăzută să aibă loc în această săptămână.

Estonia este al doilea membru NATO care a solicitat consultări în temeiul articolului 4 în ultimele zile, după solicitarea Poloniei de săptămâna trecută, în urma intrării în spațiul său aerian a mai multor drone și avioane de vânătoare rusești.

Separat, forțele suedeze și germane au raportat duminică că avioane suedeze JAS 39 Gripen și avioane germane Eurofighter au fost trimise în zbor de urgență deasupra sudului Mării Baltice pentru a identifica și monitoriza un avion de recunoaștere rus IL-20 care zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor sau contact radio.

Articolul Reuniune la ONU după incursiunile avioanelor rusești în spațiul aerian al Estoniei apare prima dată în Mediafax.

Alertă în școlile din Capitală. Un email anonim anunță masacrarea mai multor elevi: „Luni dimineața, voi intra în școală cu două pistoale Beretta”

Mediafax

Duminică seara, o persoană anonimă a trimis un email către Inspectoratul Școlar al Sectorului 2 în care amenință că luni dimineața va comite un masacru într-o școală din Capitală.

„Luni dimineața, voi intra în școala voastră cu două Pistoale Beretta Px4 Storm să fac cât mai mult rău. Nu mă voi opri, voi omorî cât mai mulți copii, voi provoca un adevărat masacru, iar când va ajunge poliția, mă voi sinucide. Pregătiți-vă pentru masacrul de luni. Toți meritați să suferiți, eu îndur durere în fiecare zi, îmi urăsc viața, așa că este timpul să vă simțiți și voi la fel. Abia aștept să vă omor”, este mesajul care a alertat autoritățile, venit de pe un email al cărui expeditor s-ar numi „Angela”.

Foto: Email-ul trimis către unitățile de învățământ

În această situație, directorii unităților de învățământ au fost îndemnați de inspectorul școlar al Sectorului 2 să sesizeze Poliția pentru orice caz în care sunt transmise amenințări la adresa elevilor, a unității școlare. De asemenea, agenții de pază să nu permită intrarea în incinta unității de învățământ a vreunei persoane străine.

În urma acestui email, toate autoritățile au fost sesizate.

Articolul Alertă în școlile din Capitală. Un email anonim anunță masacrarea mai multor elevi: „Luni dimineața, voi intra în școală cu două pistoale Beretta” apare prima dată în Mediafax.

Protest la Budapesta împotriva premierului Orbán. Maghiarii, nemulțumiți de campaniile înșelătoare, plătite din bani publici

Mediafax

Odată cu revenirea la putere în 2010, liderul naționalist a derulat ample campanii media care au costat milioane de euro. Campaniile au fost plătite din bani publici, potrivit sursei citate.

Analiștii susțin că aceste ofensive de comunicare vizează adesea adversarii politici și întăresc mesajele lui Orbán, cum ar fi criticile la adresa cererii Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.

Guvernul maghiar se apără, susținând că aceste „campanii de informare” sunt bazate pe fapte reale, dar și că ele sunt necesare pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la problemele importante ale societății.

Duminică, aproximativ adunat aproximativ 50.000 de persoane au protestat în Piața Eroilor din Budapesta. Cifra estimativă a fost oferită de organizatori. Autoritățile nu au dat încă date legate de numărul de participanți.

Potrivit AFP, Guvernul maghiar intenționează să lanseze în luna octombrie o „consultare națională” legată de impozitare. Opoziția o consideră drept unul dintre cele mai recente chestionare formulate în mod înșelător, pentru a consolida sprijinul pentru politicile guvernului Orbán. Consultarea publică vine în urma informațiilor publicate în media maghiară cu privire la intenția ascunsă a partidului de opoziție de a majora impozitele pe venituri, dacă ar câștiga alegerile de anul viitor.

Partidul, care, în sondaje, se află în fața partidului Fidesz, condus de Orbán, neagă aceste afirmații.

O campanie de publicitate care a însoțit o consultare similară, desfășurată la începutul anului, ar fi costat 27,7 milioane de euro (32,5 milioane de dolari), arată datele obținute de săptămânalul HVG. Consultarea publică a fost desfășurată pe tema aderării Ucrainei la UE, iar campania a costat aproximativ 27,7 milioane de euro, după cum arată datele culese de săptămânalul HVG.

Protestul din Budapesta a fost organizat de „Loupe Theatre Troupe”, care solicită un referendum pentru interzicerea reclamelor finanțate de stat. Organizatorii protestului afirmă că publicitatea plătită de stat induce publicul în eroare, distrage atenția și incită la ură.

Articolul Protest la Budapesta împotriva premierului Orbán. Maghiarii, nemulțumiți de campaniile înșelătoare, plătite din bani publici apare prima dată în Mediafax.

FK Csikszereda-Metaloglobus și Dinamo-Farul încheie luni etapa a zecea a Superligii

Mediafax

Meciul dintre Csikszereda Miercurea Ciuc și Metaloglobus București este programat luni de la ora 18.00.

Trei remize au înregistrat gazdele în campionatul curent, toate pe teren propriu. Deși au scos doar un punct din postura de vizitatori, 2-2 cu FC Hermannstadt, bucureștenii au marcat în toate cele patru partide disputate în deplasare.

Cele două echipe s-au mai întâlnit doar în liga secundă, ultima confruntare având loc pe 5 mai 2025, FK Csikszereda – Metaloglobus 2-3.

LPF notează ân avancronica partidei că cele două sunt echipele cu cele mai slabe defensive din primele nouă runde, FK Csikszereda – 20 de goluri încasate, Metaloglobus – 19 goluri primite.

A doua partidă a zilei, Dinamo București-Farul Constanța, începe la ora 21.00.

Cinci succese și o remiză au înregistrat bucureștenii în ultimele șase runde, rezultate în urma cărora au urcat pe podium, în timp ce palmaresul dobrogenilor pe teren advers în campionatul curent cuprinde o victorie (2-1 cu FCSB), un egal (1-1 cu FC Botoșani) și trei partide pierdute.

Dinamo este singura echipă cu cinci meciuri fără gol încasat în primele nouă etape.

Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă de 31 de ori, de opt ori s-au impus roș-albii, de 15 ori au câștigat dobrogenii, iar alte opt partide s-au terminat la egalitate.

Articolul FK Csikszereda-Metaloglobus și Dinamo-Farul încheie luni etapa a zecea a Superligii apare prima dată în Mediafax.

Astăzi are loc echinocțiul de toamnă 2025. Când trecem la ora de iarnă în acest an

Mediafax

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

În această zi, durata zilei și a nopții sunt aproape egale pe toată planeta. Deși cuvântul „echinocțiu” vine din latinescul „aequus” (egal) și „nox” (noapte), termenul este inexact. Din cauza refracției luminii solare în atmosferă, ziua durează în realitate puțin mai mult de 12 ore – aproximativ 12 ore și 6 minute la ecuator și 12 ore și 16 minute la 60 de grade nord.

Începând din această dată, treptat, durata zilelor va scădea, iar cea a nopţilor va crește, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

În acest an, echinocțiul de toamnă are loc la ora 21:19.

Când trecem la ora de iarnă 2025

În fiecare an, românii trec și la ora de iarnă. În 2025, vom trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4:00 devine 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, cu 25 de ore.

Ora de iarnă, cunoscută și ca „ora standard”, este opusul orei de vară, introdusă pentru a folosi cât mai mult lumina naturală.

Articolul Astăzi are loc echinocțiul de toamnă 2025. Când trecem la ora de iarnă în acest an apare prima dată în Mediafax.

Războiul din Ucraina, ziua 1307. Dronele ucrainene au atacat o stațiune din Crimeea, situată în apropierea unor vile ale elitelor rusești / Rusia a bombardat infrastructura civilă din Zaporojie

Mediafax

Sumîi a fost atacat de UAV-uri inamice

În jurul orei patru dimineața, dronele rusești au atacat Sumîi. Ca urmare a trei lovituri în cartierul Kovpakivskyi al orașului, au izbucnit incendii, facilitățile industriale și clădirea unei instituții de învățământ au fost avariate. O persoană a fost rănită.

Rusia a bombardat infrastructura civilă din Zaporojie: 2 persoane ucise, 2 rănite

În jurul orei cinci și jumătate dimineața, pe 22 septembrie, trupele ruse au lovit infrastructura civilă din Zaporojie, în urma cărora mașinile au fost distruse și avariate și au izbucnit incendii. Două persoane au fost ucise și două au fost rănite.

Incendiu la o substație electrică din regiunea Krasnodar Krai din Rusia, după un presupus atac cu drone

Incendii au izbucnit într-o substație electrică din orașul Staroderevyankovskaya din regiunea Krasnodar Krai din Rusia, în urma unui atac cu drone în noaptea de 22 septembrie, a afirmat administrația regională.

Resturile dronei căzute au provocat incendiul la substația situată în districtul Kanevskoy din regiune, au declarat autoritățile locale. Serviciile de urgență au fost trimise la fața locului și nu au fost raportate victime.

Oficialii ruși nu au dezvăluit amploarea pagubelor produse la instalație.

Dronele ucrainene au atacat o stațiune din Crimeea, situată în apropierea unor vile ale elitelor rusești, afirmă un reprezentant al Kremlinului

Dronele ucrainene au lovit stațiunea Foros din Crimeea ocupată de Rusia în seara zilei de 21 septembrie, provocând pagube și victime, potrivit lui Sergey Aksyonov, șeful guvernului de ocupație ilegal.

Foros este o stațiune situată pe coasta sudică a peninsulei Crimeea. Ținta presupusă, Sanatoriul Foros, este o stațiune de lux situată în apropierea a patru dachi rusești — case de vacanță ale elitei politice ruse

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1307. Dronele ucrainene au atacat o stațiune din Crimeea, situată în apropierea unor vile ale elitelor rusești / Rusia a bombardat infrastructura civilă din Zaporojie apare prima dată în Mediafax.

Kim Jong-un, dispus la negocieri cu Statele Unite, dar refuză renunțarea la arsenalul nuclear

Mediafax

Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a Adunării Supreme a Poporului din RPDC, desfășurată duminică, 21 septembrie. Kim a subliniat că programul nuclear al Coreei de Nord nu este negociabil și că sancțiunile internaționale nu au făcut decât să întărească determinarea regimului de la Phenian.

„Dacă Statele Unite renunță la obsesia pentru denuclearizare, nu văd niciun obstacol în calea dialogului,” a afirmat Kim Jong-un, reiterând că arsenalul nuclear nu va fi schimbat niciodată pentru ridicarea sancțiunilor.

Reacții și context regional

Declarațiile vin în contextul unor apeluri lansate de noul președinte sud-coreean, Lee Jae-myung, care a încurajat o abordare diplomatică și propune măsuri progresive pentru reducerea tensiunilor. Lee a cerut sprijinul președintelui american Donald Trump, sugerând că acesta ar putea relua dialogul cu Phenianul, având în vedere relația personală anterioară cu liderul nord-coreean.

Kim Jong-un a numit aceste apeluri „nesincere”, acuzând Washingtonul și Seulul că urmăresc în continuare slăbirea regimului de la Phenian.

Sancțiunile nu opresc dezvoltarea nucleară

În ciuda sancțiunilor impuse de comunitatea internațională, Phenianul continuă să dezvolte arme nucleare și rachete balistice. Potrivit estimărilor sud-coreene, Coreea de Nord adaugă anual între 15 și 20 de focoase nucleare la arsenalul său. Președintele Lee a declarat că sancțiunile nu au funcționat și au agravat criza.

În luna iulie, Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a ironizat tentativele lui Trump de a obține denuclearizarea Coreei de Nord, reafirmând că statutul de stat nuclear este „ireversibil”.

Perspectivele unei noi întâlniri cu Trump

Deși relațiile dintre Washington și Phenian rămân tensionate, Kim Jong-un a evocat „amintiri calde” despre întâlnirile avute cu Donald Trump în timpul primului său mandat. La rândul său, Trump a lăsat deschisă posibilitatea unei noi întrevederi cu liderul nord-coreean.

Articolul Kim Jong-un, dispus la negocieri cu Statele Unite, dar refuză renunțarea la arsenalul nuclear apare prima dată în Mediafax.

Occidentul care ignoră trecutul: Pericolul autoritarismului care pândește din umbra intereselor

Mediafax

După cel de‑Al Doilea Război Mondial, statele europene și-au promis să clădească un nou cadru internațional bazat pe drepturile fundamentale ale omului și pe prevenirea și interzicerea conflictelor care afectează în mod special populitația civilă. Astăzi, aceste valori nu sunt doar neglijate; ele sunt adesea exploatate ca instrumente de propagandă împotriva adversarilor, în timp ce încălcările lor se petrec în tăcere mai ales când devin incomode.

Exemple recente, cum ar fi bombardamentele asupra civililor din Ucraina, demonstrează că lecțiile trecutului au fost fie uitate, fie reinterpretate în funcție de interesele curente.

Iluzia eternului „prezent” 

Cacciari subliniază că Occidentul a ajuns să trăiască într‑un „prezent absolut”, unde tehnologia și mantra progresului continuu șterg amintirile istorice. Cultura anulării și obsesia pentru noutate elimină orice legătură cu trecutul, tratat ca un obstacol. Totuși, lipsa memoriei nu aduce libertate, ci vulnerabilitate.

Un popor care nu își mai cunoaște rădăcinile devine, conform filosofului, un prizonier al deciziilor luate de puteri anonime și de un sistem global guvernat de oligarhi economico‑financiari.

Erodarea statului și a „omului politic”

Statul occidental, cândva garant al bunăstării și al echilibrului social, își cedează treptat atribuțiile piețelor și corporațiilor. Din protector al cetățeanului, se transformă într‑un simplu intermediar de contracte și un supraveghetor pasiv, aproape inutil.

Această „privatizare a politicii” marchează dispariția figurii de homo politicus, înlocuită de consumatorul obedient al prezentului perpetuu. Autoritarismul nu mai apare sub forma dictaturilor tradiționale, ci ca o dominație difuză, interiorizată de indivizi care renunță la responsabilitate și la memoria istorică. Ba chiar se folosesc de ea urmărindu-și propriile interese, manipuland-o cu succes în cele mai meschine moduri posibile.

Lecția uitată – drumul pentru tragedii este deschis

De la conflictul din Palestina la războiul din Ucraina, de la crizele economice la cele sociale, istoria arată că pacea și stabilitatea durabile pot fi atinse doar prin compromisuri și recunoașterea legitimității tuturor părților implicate. Ignorarea trecutului nu conduce la progres, ci la reapariția, ba chiar repetarea tragediilor.

„Occidentul care își uită istoria”, susține Cacciari, „se expune nu doar riscului de a pierde libertatea, ci și riscul de a-și pierde identitatea”.

Articolul Occidentul care ignoră trecutul: Pericolul autoritarismului care pândește din umbra intereselor apare prima dată în Mediafax.

Donald Trump s-a întâlnit cu Elon Musk, după ruptura dintre cei doi

Mediafax

Președintele SUA Donald Trump și miliardarul Elon Musk s-au reîntâlnit. Aflându-se pe State Farm Stadium, la evenimentul MAGA dedicat comemorării lui Charlie Kirk, Elon Musk a vorbit cu Donald Trump în loja președintelui amenajată pe stadion, relatează The Guardian.

Musk a fost văzut stând lângă președinte, iar cei doi și-au strâns mâna.

 

Înainte de a deveni consilier personal al președintelui SUA, miliardarul Elon Musk a contribuit cu financiar la campania electorală a lui Trump, cheltuind sute de milioane de dolari.

Miliardarul a condus, până la sfârșitul lunii mai Departament al Eficienței Guvernamentale (DOGE). Acesta s-a declarat nemulțumit în repetate rânduri de politica comercială a Casei Albe.

Articolul Donald Trump s-a întâlnit cu Elon Musk, după ruptura dintre cei doi apare prima dată în Mediafax.

Erika Kirk îl iartă pe ucigașul soțului ei: Răspunsul la ură nu este ura

Mediafax

„Soțul meu voia să salveze tineri, exact ca cel care i-a luat viața. Acel tânăr”, a spus femeia, adresându-se mulțimii prezente pe State Farm Stadium. 

Discursul său a avut și o tentă religioasă, oferind repere de învățături biblice din timpul răstignirii lui Iisus. Ea a făcut referire la momentul în care Mântuitorul a spus „Tată, iartă-i, că nu știu ce fac”.

„Acel bărbat, acel tânăr, îl iert. Îl iert pentru că așa a făcut Hristos și așa ar fi făcut Charlie”, a spus văduva lui Kirk.

Ea a rostit cuvintele cu lacrimi în ochi, iar cuvintele au fost urmate de un scurt moment de pauză.

Văduva a continuat apoi, spunând: „Răspunsul la ură nu este ura. Răspunsul pe care îl cunoaștem din Evanghelie este iubirea și iubirea veșnică, iubirea pentru dușmanii noștri și iubirea pentru cei care ne persecută”, a declarat Erika Kirk.

În timpul discursului, ea a reamintit ultimele momente petrecute alături de răposatul său soț, dar și momentele morții sale. Erika Kirk a menționat că fostul său soț a murit „făcând ceea ce iubea”.

Discursul său a fost concentrat și pe schimbările observate în societatea din SUA, precizând că moartea lui Kirk nu a creat revolte, ba mai mult, i-a vulnerabilizat pe americanii conservatori.

Ea s-a adresat mulțimii, îndemnând creștinii să participe la popularizarea religiei, dar și la slujbele religioase. „Voi cei care credeți, păstoriți-i pe acești oameni, plantați sămânța credinței”.

Erika Kirk i-a îndemnat pe bărbații din SUA să devină „lideri puternici” care merită urmați, să-și iubească soțiile și să le respecte. Ea s-a adresat și femeilor, spunându-le să fie „curajoase” și „grijulii” cu soții lor.

La finalul discursului său, Erika Kirk a precizat: „Te iubesc, puiul meu și te voi face mândru. Dumnezeu să binecuvânteze America, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!”, a conchis aceasta.

Gestul Erikăi, apreciat de Donald Trump. Momentul emoționant dintre cei doi

Gestul Erikăi de a-l ierta pe agresor a fost apreciat de președintele Donald Trump, care a menționat că el nu ar putea să-și ierte oponenții și nici să le dorească binele.

Președintele a dat de înțeles că proiectul Turning Point, fondat de Charlie Kirk va fi pe mâini bune, preluat de văduva activistului politic și că mișcarea MAGA va crește și se va dezvolta.

La final, Donald Trump a chemat-o pe Erika Kirk pe scenă. Președintele SUA a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe obraji. Momentul a fost unul emoționant pentru Erika Kirk, care avea lacrimi în ochi.

Articolul Erika Kirk îl iartă pe ucigașul soțului ei: Răspunsul la ură nu este ura apare prima dată în Mediafax.