Mediafax
Cercetătorii de la Florida Atlantic University au descoperit că aceste obiceiuri zilnice pot contribui la reducerea poverii crescânde a declinului cognitiv, sugerând că pierderea funcţiei cognitive nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii.
Aproape 60 de milioane de persoane suferă de demenţă la nivel mondial, iar acest număr ar putea să se dubleze până în 2050, sugerează studiile.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că decesele cauzate de bolile cardiovasculare sunt în scădere în multe părţi ale lumii, spun oamenii de ştiinţă.
Cercetări anterioare au arătat că factorii de risc legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi inactivitatea fizică, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea, consumul de alcool şi afecţiuni precum hipertensiunea, diabetul, depresia şi izolarea socială sau intelectuală, contribuie la declinul cognitiv.
Noul studiu, publicat în American Journal of Medicine, a descoperit că aceleaşi schimbări terapeutice ale stilului de viaţă care s-au dovedit eficiente în reducerea riscului de boli cardiace pot contribui şi la reducerea declinului cognitiv.
„În timp ce decesele cauzate de boli cardiovasculare au scăzut din 2000, decesele cauzate de boala Alzheimer au crescut cu peste 140%”, a spus coautorul studiului, Charles H Hennekens.
„În acelaşi timp, se estimează că până la 45% din riscul de demenţă ar putea fi atribuit stilului de viaţă modificabil şi factorilor de mediu”, a spus dr. Hennekens.
Oamenii de ştiinţă au făcut primul studiu clinic de acest gen la scară largă în SUA pentru a testa dacă schimbările intensive ale stilului de viaţă pot îmbunătăţi rezultatele cognitive la persoanele în vârstă cu risc ridicat de declin.
Participanţii repartizaţi aleatoriu într-o intervenţie structurată, bazată pe echipă, asupra stilului de viaţă au avut îmbunătăţiri semnificative din punct de vedere statistic şi clinic în ceea ce priveşte cogniţia pe o perioadă de doi ani, spun cercetătorii.
Cercetătorii au observat îmbunătăţiri ale funcţiilor executive, cum ar fi memoria, atenţia, planificarea şi luarea deciziilor, în rândul participanţilor.
Participanţii au urmat un program regulat de activitate fizică, împreună cu diete de tip mediteranean şi Dash, stimulare cognitivă şi implicare socială.
Rezultatele arată că schimbările de stil de viaţă, care s-au dovedit anterior că reduc bolile de inimă şi cancerul, au şi un potenţial transformator pentru sănătatea creierului.
Oamenii de ştiinţă bănuiesc că activitatea fizică acţionează prin creşterea factorului neurotrofic derivat din creier, care susţine creşterea hipocampului, îmbunătăţind în acelaşi timp fluxul sanguin şi reducând inflamaţia.
Pe de altă parte, completarea activităţii fizice cu o dietă mediteraneană şi Dash poate reduce stresul oxidativ şi îmbunătăţi sensibilitatea la insulină, precum şi riscurile de boli cardiovasculare.
„Implicaţiile pentru practica clinică, sănătatea publică şi politica guvernamentală sunt potenţial enorme”, a declarat Parvathi Perumareddi, un alt autor al studiului.
„Medicii dispun acum de instrumente puternice, bazate pe dovezi, pentru a-şi ajuta pacienţii să prevină sau să încetinească declinul cognitiv – instrumente care depăşesc medicamentele, sunt în general cu risc scăzut şi sunt rentabile”, a declarat dr. Perumareddi.
Oamenii de ştiinţă fac apel la toţi să investească în strategii bazate pe stilul de viaţă pentru a proteja sănătatea creierului.
Articolul Declinul cognitiv nu este inevitabil. Obiceiurile zilnice care îți pot salva creierul apare prima dată în Mediafax.