„În noaptea trecută, o dronă de fabricație rusească a căzut în Galați și a afectat o gospodărie. În urma incidentului, am discutat cu toți factorii de decizie pentru a lua imediat măsurile necesare. Prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”, a transmis premierul într-o postare pe Facebook.

Acesta a precizat că au fost luate și măsuri diplomatice, inclusiv informarea partenerilor și aliaților României.

Șeful Executivului a calificat incidentul drept o încălcare gravă a dreptului internațional.

„Violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia este un act iresponsabil și o încălcare gravă a dreptului internațional. O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că astfel de incidente sunt consecințe ale războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic.

„Evenimentele recente arată încă o dată cât de importante sunt siguranța cetățenilor și consolidarea securității naționale. Guvernul va acționa ferm și va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv programul SAFE, pentru a reduce riscurile și pentru a întări apărarea țării. Apărarea intereselor naționale impune întotdeauna o acțiune coordonată și responsabilă”, adăugat Bolojan.

Piața oftalmologică intră într-o nouă etapă. Apariția primelor biosimilare (medicamente biologice ale unor terapii care și-au pierdut brevetul) ale afliberceptului în Europa va reduce cheltuielile din sănătate cu până la 747 milioane de euro până în 2031, potrivit unui raport al consultanței IQVIA. Laboratoare precum Sandoz, Biocon și Celltrion își vor lansa propriile versiuni, notează El Economista.

Introducerea acestor biosimilare se conturează ca una dintre cele mai importante schimbări economice pentru sistemele de sănătate europene. Molecula este utilizată în tratarea mai multor boli oftalmologice ale retinei, în special degenerescența maculară legată de vârstă și edemul macular diabetic. Aceste afecțiuni sunt în creștere, pe fondul îmbătrânirii populației.

Eylea, produs de Bayer, a generat 3.11 miliarde de euro în 2025

Medicamentul original este Eylea, produs de Bayer. Acesta a generat venituri de 3,11 miliarde de euro în 2025, în scădere cu 5,9% față de anul anterior, conform rezultatelor financiare ale companiei. Tratamentul a început să piardă protecția brevetului în Europa în 2023, iar exclusivitatea a expirat treptat între 2024 și 2026, odată cu aprobarea biosimilarelor.

Medicamentele biologice sunt costisitoare și reprezintă o provocare pentru bugetele sistemelor de sănătate. Acestea au reprezentat peste 40% din cheltuielile farmaceutice totale în Uniunea Europeană în 2023 și 2024, în creștere față de 28% în 2014, potrivit raportului.

Sandoz, unul dintre principalii actori prin lansarea Afqlir

Primul jucător care a făcut un pas important în Europa este Sandoz, devenind unul dintre principalii actori prin lansarea Afqlir. După autorizarea acordată de Agenția Europeană a Medicamentului, compania a început distribuția în principalele piețe europene.

Celltrion și Biocon sunt, de asemenea, printre actorii importanți ai acestei noi etape în tratamentul bolilor retiniene. Companiile au obținut aprobarea europeană pentru biosimilarele lor de aflibercept și pregătesc lansarea comercială.

Samsung Bioepis vrea să devină lider pe această piață. După experiența cu ranibizumab, primele biosimilare lansate în oftalmologie, compania a obținut autorizația europeană și se pregătește să intre pe piață.

Între 2024 și 2030, se estimează că 69 de medicamente biologice își vor pierde brevetul în Europa, dublu față de ultimii șapte ani. Cu toate acestea, doar 29% dintre aceste molecule au biosimilare în dezvoltare.

Potrivit Jandarmeriei, două dintre sesizări au fost întocmite pentru portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, conform Codului Penal, iar o a treia sesizare vizează fapte prevăzute de Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Jandarmii au aplicat, totodată, 12 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 36.700 de lei.

Cea mai mare amendă, de 30.000 de lei, a fost aplicată organizatorului evenimentului sportiv, iar o sancțiune de 5.000 de lei a vizat societatea de pază și protecție, pentru nerespectarea obligațiilor legale.

Reprezentanții Jandarmeriei au precizat că verificările continuă pentru identificarea și sancționarea altor persoane care au încălcat legea.

Partida dintre FCSB și Petrolul Ploiești s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 3-1, în etapa a șasea din play-out-ul Superligii. Meciul a fost primul pentru echipa bucureșteană după plecarea antrenorului Mirel Rădoi.

Întrebată cum i se pare litoralul românesc în acest moment și dacă arată bine sau haotic, Diana Buzoianu a spus că, dincolo de perspectiva ministerului, îi place litoralul românesc și merge acolo în fiecare vară. Ea a adăugat că, în general, își dorește susținerea turismului și a economiei.

Totuși, ministra a evitat să ofere o evaluare directă a stării litoralului, precizând că această judecată aparține românilor.

„Este la latitudinea românilor să judece acest lucru. Nu este rolul meu să fac această interpretare. Eu cred că sunt foarte mulți operatori de bună credință, operatori economici care, din păcate, sunt trași în jos de alți operatori care comit ilegalități, își construiesc improvizații pe plajă, lasă stații GPL la jumătate îngropate în nisip sau folosesc țevi care deversează în mare. Aceste lucruri afectează imaginea întregului litoral și îi trag în jos și pe cei care sunt de bună credință”, a spus Diana Buzoianu.

Ea a adăugat că măsurile de control și eliminare a ilegalităților ar putea avea efecte pozitive pentru operatorii corecți.

„Cred că, prin faptul că am reușit să eliminăm o parte importantă din aceste ilegalități, anul acesta operatorii corecți ar putea, în sfârșit, să iasă la lumină și să facă profit, pentru că românii nu se vor mai lovi de astfel de situații”, a mai explicat ministra.

„Românii își doresc să meargă la mare în România, dar să fie în siguranță”

În ceea ce privește reacțiile din spațiul public și sesizările venite din partea operatorilor, Diana Buzoianu a spus că a existat o tentativă de minimalizare a descoperirilor făcute de autorități, dar și reacții ferme din partea cetățenilor.

„Am văzut o campanie prin care unii actori politici au încercat să minimalizeze aceste descoperiri, dar am văzut și reacția românilor la aceste mesaje. Românii spun clar că își doresc să meargă la mare în România, dar să fie în siguranță. Misiunea noastră este să livrăm plaje curate și sigure, fără stații GPL ascunse, fără țevi ascunse și fără construcții ilegale”, a spus ministrul Mediului.

Întrebată ce se întâmplă cu cei care sunt prinși cu astfel de nereguli și dacă legislația este prea permisivă, Diana Buzoianu a explicat că există măsuri diferite în funcție de gravitatea faptelor.

Ea a oferit ca exemplu situația unei țevi descoperite pe litoral, precizând că aceasta nu era folosită în acel moment, dar se afla acolo de ani de zile.

„Pentru țeava respectivă, care nu era folosită în momentul respectiv, dar era acolo de ani de zile, au fost aplicate amenzi. Operatorul economic a fost identificat și a recunoscut existența acelei țevi și a plătit amenzile”, a precizat ministra.

În cazul stației GPL descoperite de autorități, Diana Buzoianu a spus că situația este mult mai gravă și a fost deschis un dosar penal.

„Pentru stația de GPL a fost deschis un dosar penal, pentru că vorbim despre o faptă mult mai gravă. Dacă, Doamne ferește, ar fi explodat, ar fi existat victime în zonă”, a explicat ea.

În ceea ce privește construcțiile ilegale, ministra a precizat că soluția autorităților a fost rezilierea contractelor și demolarea acestora.

„Pentru clădirile ilegale, soluția a fost rezilierea contractului și desființarea construcțiilor”, a mai spus Diana Buzoianu.

„Am pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță care spunea că spațiile verzi, care sunt inclusiv proprietate privată,  care sunt distruse, sunt tăiați arborii,  să fie, dacă sunt de o anumită dimensiune, să poată să fie dosar penal făcut și oamenii să ajungă la închisoare”, spune ministrul Mediului, sâmbătă, la TVR Info. 

Inițial proiectul prevedea sancțiuni penale pentru suprafețe de 500 de metri pătrați, pragul a fost ridicat la un hectar (10.000 mp) pentru a proteja micii proprietari din mediul rural. 

„Inițial pusesem o propunere de 500 de metri pătrați, ulterior am în urma observațiilor primite în procesul de transparență, pentru că a stat proiectul în transparență mai bine de o lună. Am propus să fie de un hectar. Și vă zic și de ce s-a făcut această tranziție de la 500 de metri pătrați la un hectar. Am avut foarte multe persoane care au venit cu observații să-mi spună păi eu sunt om din rural, eu am casă, eu am țară, am grădină la țară. Îmi spui că dacă eu îmi tai copacii ok, fără actele în regulă, pot să înțeleg să plătesc o amendă, dar totuși sunt în curtea mea”, explică Buzoianu. 

În acest moment, ordonanța se află în circuitul de avizare. „Eu l-am trimis spre avizare. Cred că aici cel mai important minister care are un aviz de dat va fi Ministerul Justiției și sper să primim cât de rapid posibil un punct de vedere și sper să fie unul favorabil ca să putem să înaintăm cu această ordonanță de care românii au nevoie”, mai spune ministrul. 

Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg.

Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025.

Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia.

Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz.

Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile.

În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare.

Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.

Bărbatul, identificat drept Erfan Kiani, condamnat pentru colaborare cu Mossad în timpul protestelor majore din ianuarie, a fost executat sâmbătă, potrivit agenției Mizan, citate de AFP. 

Autoritățile de la Teheran l-au caracterizat unul dintre „principalii actori” implicați într-o misiune atribuită de serviciile israeliene, în timpul manifestațiilor antiguvernamentale din provincia Isfahan. 

Autoritățile au anunțat că bărbatul executat a fost acuzat de „distrugerea proprietății publice și private, incendierea, posesia și utilizarea de cocktailuri Molotov, portul unei arme albe, blocarea benzilor de circulație, agresarea ofițerilor și răspândirea fricii în rândul cetățenilor”. 

Începând cu a doua jumătate a lunii martie, Iranul a executat nouă persoane condamnat pentru fapte legate de protestele antiguvernamentale din ianuarie. 

Guvernul de la Teheran a recunoscut peste 3.000 de morți în urma protestelor, însă pune violențele pe seama  interferenței externe, însă alte organizații pentru drepturile omului susțin că numărul victimelor ar fi cel puțin dublu. 

Potrivit avertizării generale emise de ANM, vântul va sufla cu putere în mai multe valuri succesive Zonele afectate vor fi Moldova, estul Munteniei și nordul Dobrogei. 

Duminică, în intervalul 12:00-18:00, județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, precum și zona joasă de relief a județelor Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea se vor afla sub influența unui Cod portocaliu de vânt. Viteza la rafală ar putea ajunge la viteze de 70-90 km/h. 2

În intervalul 18:00-20:00, avertizarea se extinde și asupra județelor Brăila, Tulcea, Ialomița și Călărași, cu aceeași intensitate. 

În Carpații Orientali, Meridionali și Munții Apuseni, până la ora 21:00. la altitudini de peste 1600 m, vântul va sufla cu viteze de 100-120 km/h . 

Pentru restul teritoriului României, ANM a emis un Cod galben între orele 09:00 și 21:00. Viteza la rafală va ajunge la 70-90 km/h.  

Conform prognozei pentru intervalul 26 aprilie, ora 09:00 – 27 aprilie, ora 09:00, vremea în București va fi predominant frumoasă. Temperaturile maxime vor atinge 24-25 de grade Celsius, minime de 5-6 grade și cer mai mult senin. 

Totuși, vântul se va intensifica, cu rafale ce vor atinge viteze de 50–55 km/h. 

„În intervalul 26 aprilie, ora 09 – 26 aprilie, ora 21, pentru municipiul București va fi în vigoare o atenționare meteorologică cod galben pentru intensificări ale vântului”, se arată în prognoză emisă de ANM. 

Pe de o parte, elita atletismului românesc vine să lupte pentru titlul național, iar pe de altă parte, sute de alergători amatori au ocazia să parcurgă aceleași trasee spectaculoase din munții Cindrel și Lotru.

O premieră pentru Sibiu este participarea Clubului Sportiv Montan Sibiu, care aliniază pentru prima dată un lot propriu de sportivi la startul unui Campionat Național.

Dincolo de competiția sportivă, programul Cultură / Play este gândit pentru cei care vor să petreacă timpul în aer liber fără să poarte număr de concurs.

Cei care ajung în acest weekend la Rășinari pot asista la o piesă de teatru jucată pe Dealul Cosmii, la concertul Crocodile Paradox, pot participa la drumeții ghidate, sesiuni de yoga în aer liber sau se pot bucura târg cu produse locale, unde micii producători din Mărginime își vor expune bunătățile.

„Vrem ca oamenii să vină la Rășinari nu doar pentru competiție, ci pentru atmosfera locului. Anul acesta avem 1.000 de oameni la start, dar și un program cultural care să îi facă pe vizitatori să descopere de ce această zonă este atât de frumoasă.”, spun organizatorii.

Competiția Urme pe Play este organizată de Club Sportiv Montan Sibiu, cu sprijinul Primăriei comunei Rășinari.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat amenzi de peste 4,17 milioane de lei, în urma unor controale desfășurate la nivel național în perioada 20–24 aprilie 2026, în cadrul cărora au fost verificați peste 1.300 de operatori economici.

În urma verificărilor, comisarii ANPC au aplicat 869 de amenzi contravenționale și 611 avertismente.

De asemenea, au dispus oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme în valoare de peste 110.000 de lei și oprirea temporară a unor produse în valoare de peste 400.000 de lei.

Totodată, 18 operatori economici au fost obligați să își suspende temporar activitatea până la remedierea deficiențelor constatate.

Principalele nereguli au vizat procesarea peștelui fără autorizație, expunerea necorespunzătoare a produselor, inclusiv lângă alte alimente, precum și comercializarea unor produse cu semne de degradare sau fără elemente de identificare.

ANPC a adăugat că au fost constatate probleme de depozitare, precum acumulări de gheață sau condens în ambalaje, dar și deficiențe de igienă, echipamente frigorifice murdare, spații degradate și ustensile uzate.

În unele cazuri lipseau prețurile și informațiile necesare consumatorilor, iar trasabilitatea produselor nu putea fi stabilită.