Mediafax

Decizia ministrului de externe Rosa Villavicencio vine în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două națiuni din cauza unor probleme precum politica privind drogurile, războiul din Gaza și consolidarea forțelor navale americane în Venezuela vecină.

Ministerul Afacerilor Externe al Columbiei nu a răspuns la întrebările despre tipul de viză deținută de Villavicencio, dar a declarat într-un comunicat că nu este interesat de „vize diplomatice care limitează opiniile” sau îngrădesc „suveranitatea” națiunii.

La scurt timp, ministrul columbian de finanțe, Germán Ávila, a scris într-un mesaj X că va înceta să-și mai folosească viza în semn de „solidaritate” cu Petro și din cauza „agresiunii” la care a fost supus din partea Statelor Unite. „Pentru a lucra pentru poporul nostru, nu avem nevoie de vize”, a scris Ávila.

Departamentul de Stat al SUA i-a revocat vineri viza lui Petro, după ce acesta a participat la un protest la New York împotriva războiului din Gaza, în cadrul căruia Petro a cerut crearea unei armate internaționale pentru eliberarea Cisiordaniei și a Fâșiei Gaza.

Articolul Ministrul de externe al Columbiei renunță la viza americană din solidaritate cu președintele Petro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Donald Trump și democrații rămân într-o situație de impas bugetar, scutirile de taxe pentru asistența medicală fiind în centrul disputei.

Președintele american Donald Trump și adversarii săi democrați par să fi făcut puține progrese la o întâlnire de la Casa Albă menită să prevină un „shutdown” al guvernului care ar putea perturba o gamă largă de servicii chiar de miercuri.

Ambele părți au ieșit din întâlnire spunând că cealaltă ar fi de vină dacă Congresul nu reușește să prelungească finanțarea guvernamentală dincolo de termenul limită de marți la miezul nopții.

„Cred că ne îndreptăm spre o închidere a economiei”, a declarat vicepreședintele JD Vance .

Democrații spun că orice acord de prelungire a acestui termen limită trebuie să mențină și beneficiile de sănătate care expiră, în timp ce republicanii lui Trump insistă că finanțarea sănătății și cea guvernamentală trebuie tratate ca probleme separate.

„Divergențe foarte mari”, blocaje bugetare

Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a declarat că cele două părți „au divergențe foarte mari”.

Dacă Congresul nu ia măsuri, mii de angajați ai guvernului federal ar putea fi concediați temporar – de la NASA la parcurile naționale – și o gamă largă de servicii ar putea fi perturbate. Instanțele federale ar putea fi nevoite să se închidă, iar granturile pentru întreprinderile mici ar putea fi amânate.

Blocajele bugetare au devenit relativ obișnuite la Washington în ultimii 15 ani și sunt adesea rezolvate în ultimul moment. Însă disponibilitatea lui Trump de a trece peste sau ignora legile de cheltuieli adoptate de Congres a introdus o nouă dimensiune de incertitudine.

Trump a refuzat să cheltuiască miliarde de dolari aprobate de Congres și amenință că va prelungi epurarea forței de muncă federale dacă Congresul permite închiderea guvernului. Doar o câteva agenții au publicat până acum planuri care detaliază cum ar proceda în acest scenariu.

Articolul JD Vance avertizează: Guvernul federal al SUA, în pericol de blocaj apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Propunerea, pe care Trump a dezvăluit-o public pentru prima dată, necesită încă aprobarea Hamas. Și există o serie de prevederi în plan pe care gruparea teroristă le-a respins anterior.

Totuși, Trump părea optimist că, după aproape doi ani de război, s-ar putea ajunge la sfârșitul conflictului – care a lăsat zeci de mii de morți și Gaza în ruine.

„Cred că suntem foarte aproape”, a spus Trump la începutul unei apariții cu Netanyahu în Sala de Mese a Casei Albe. „Nu am terminat încă. Trebuie să-i prindem pe cei de la Hamas.”

Planul prevede eliberarea tuturor ostaticilor rămași deținuți de Hamas – atât vii, cât și morți – în termen de 72 de ore de la acceptarea publică a acordului de către Israel. Atât Trump, cât și Netanyahu au avertizat asupra unor consecințe drastice dacă Hamas respinge propunerea.

„Sper că vom avea un acord pentru pace și, dacă Hamas respinge acordul, ceea ce este întotdeauna posibil – ei sunt singurii care au mai rămas, toți ceilalți l-au acceptat – dar am sentimentul că vom avea un răspuns pozitiv”, a declarat Trump în timpul declarațiilor de la Casa Albă.

„Dacă Hamas respinge planul dumneavoastră, domnule președinte, sau dacă se presupune că îl acceptă și apoi face tot posibilul pentru a-l contracara, atunci Israelul va termina treaba singur”, a spus Netanyahu.

Trump a declarat că Israelul va avea „sprijinul său deplin” pentru a continua să atace Hamas dacă grupul respinge acordul.

Articolul Donald Trump: Un armistițiu în Gaza este mai aproape ca niciodată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ceața densă afectează vizibilitatea pe mai multe drumuri din județele Mureș, Gorj, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți, unde pe alocuri aceasta scade sub 50 de metri.

Centrul Infotrafic anunță că nu există drumuri naționale sau autostrăzi închise, iar pe principalele artere precum A2 București-Constanța, A3 București–Ploiești, DN1 Ploiești–Brașov și DN7 Pitești–Sibiu circulația se desfășoară fluent, pe un carosabil parțial umed, cu vizibilitate bună.

Probleme sunt semnalate pe A1 București–Pitești, la intrarea în Capitală, pe raza localității Bolintin Vale, unde se execută lucrări la carosabil, dar și pe Centura Bucureștiului, în zonele Chiajna, Domnești, Bragadiru și Pantelimon, unde valorile de trafic sunt în creștere.

Poliția recomandă șoferilor să reducă viteza, să păstreze distanța față de vehiculul din față, să folosească luminile corespunzător și să se asigure bine înainte de orice manevră pentru a evita producerea unor accidente.

Articolul Ceață densă pe mai multe drumuri din țară: vizibilitate redusă sub 50 de metri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A fost cel mai grav atac din Golful Aden, la o oarecare distanță de Marea Roșie, unde rebelii houthii, susținuți de Iran, au scufundat două nave în iulie.

Deși rebelii nu au revendicat atacul asupra nevei Minervagracht, aceștia au amenințat că vor ataca navele ca parte a campaniei lor privind războiul Israel-Hamas din Fâșia Gaza, mai ales în contextul în care Israelul se apropie de orașul Gaza într-o nouă ofensivă terestră.

Între timp, Orientul Mijlociu rămâne, de asemenea, în alertă după ce Națiunile Unite au reimpus sancțiuni asupra Iranului din cauza programului său nuclear.

Nava Minervagracht fusese vizată pe 23 septembrie într-un atac nereușit în Golful Aden, care se conectează la Marea Roșie prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, care separă Africa de Est de Peninsula Arabică. Luni, o rachetă lansată din Yemen ar fi lovit nava Minervagracht.

O forță navală europeană care operează în regiune, cunoscută sub numele de Operațiunea Aspides, a declarat marți dimineață că Minervagracht „este în flăcări și plutește în derivă” după salvarea echipajului. Echipajul navei provine din Filipine, Rusia, Sri Lanka și Ucraina. Un rănit este în stare stabilă, iar un altul a fost grav rănit și transportat prin elicopter la Djibouti pentru îngrijiri medicale.

Centrul de Informare, Cooperare și Conștientizare Maritimă al armatei franceze i-a identificat pe houthi ca fiind autorii atacului.

Houthi așteaptă ore și chiar zile pentru a-și revendica atacurile și încă nu au făcut-o.

Rebelii au lansat atacuri cu rachete și drone asupra a peste 100 de nave și asupra Israelului, ca răspuns la războiul din Gaza , susținând că acționează în solidaritate cu palestinienii.

Articolul Atac cu rachete al rebelilor houthi asupra unei nave olandeze de marfă în largul coastei Yemenului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele de stânga Gustavo Petro a rupt legăturile cu Israelul în 2024 pentru a protesta față de ofensiva militară continuă a premierului Benjamin Netanyahu în Fâșia Gaza.

Producătorul de arme de stat Indumil a produs arma – prima pușcă de luptă fabricată în Columbia – pentru a înlocui Galil, o pușcă care fusese asamblată în Columbia folosind componente israeliene încă din anii 1990.

Scopul este de a fabrica 400.000 de puști mai ușoare și mai ieftine în cinci ani și „de a înlocui treptat armele actuale din forțele armate”, a declarat pentru AFP managerul Indumil și colonelul în retragere Javier Carmago. Experții și-au exprimat îndoiala că țara latino-americană poate atinge capacitatea de producție fără a plăti un preț piperat.

Noile arme, fabricate din oțel și polimer, sunt cu 15 până la 25% mai ușoare.

Petro a oprit, de asemenea, achizițiile de arme din Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a eliminat Columbia de pe lista sa de aliați în lupta împotriva drogurilor.

Articolul Columbia produce primele sale puști pentru a înlocui armele israeliene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Principalul inculpat, Jian Guo, a lucrat ca membru al personalului pentru Maximilian Krah din cadrul partidului Alternativa pentru Germania (AfD), cu sediul la Bruxelles, pe vremea când Krah era europarlamentar, între 2019 și 2024.

Procurorii spun că Guo, cetățean german, a lucrat pentru serviciile secrete chineze din 2002 și și-a folosit poziția în biroul lui Krah pentru a aduna informații despre afacerile europene și AfD.

Krah, acum deputat la Berlin, a mărturisit instanței luna aceasta că nu știa de acuzațiile aduse lui Guo și că l-a angajat datorită abilităților sale lingvistice și experienței în conducerea unei firme de import-export.

Guo este acuzat, de asemenea, că ar fi fost intermediarul unui al doilea presupus agent, un cetățean chinez identificat drept Yaqi X., care este, de asemenea, judecat sub acuzația de spionaj asupra companiilor de apărare germane.

La începutul procedurilor, Yaqi X., care lucra la o firmă ce furniza servicii logistice aeroportului din Leipzig, a recunoscut că i-a transmis lui Guo informații despre orarele zborurilor și mișcările de marfă.

Procurorii au cerut șapte ani și jumătate de închisoare pentru Guo și doi ani și nouă luni pentru Yaqi X.

Apărarea a solicitat instanței să-l achite pe Guo și să-i acorde o pedeapsă cu suspendare lui Yaqi X.

Acesta din urmă este acuzat că a colectat informații despre avioane militare, trupe și drone, inclusiv despre cele trimise în Israel.

Articolul Un fost consilier al unui deputat german, acuzat de spionaj pentru China, așteaptă verdictul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În prezent, doar 1.000 de ofițeri de poliție, majoritatea din Kenya, sunt desfășurați în Haiti în cadrul Misiunii Multinaționale de Securitate (MSS) pentru a sprijini poliția haitiană suprasolicitată în lupta sa împotriva violenței crescânde a bandelor.

„În fiecare zi, vieți nevinovate sunt stinse de gloanțe, foc și frică”, a declarat Laurent Saint-Cyr, care conduce Consiliul Prezidențial de Tranziție din Haiti, la reuniunea diplomatică emblematică a ONU de săptămâna trecută.

Saint-Cyr și-a exprimat sprijinul pentru propunerea SUA și Panama de a transforma MSS într-o forță mai rezistentă pentru o perioadă inițială de un an. Noua forță ar putea fi alcătuită din maximum 5.500 de membri în uniformă, inclusiv ofițeri de poliție și militari, spre deosebire de MSS, care este formată doar din forțe de ordine.

Președintele Kenyei, William Ruto, a declarat săptămâna trecută că „cu personalul potrivit, resursele adecvate, echipamentul adecvat și logistica necesară, securitatea din Haiti poate fi restabilită”.

Impulsul ar fi însoțit de crearea unui birou de sprijin în cadrul ONU, sugerat în urmă cu câteva luni de secretarul general Antonio Guterres, pentru a oferi sprijinul logistic și financiar necesar.

Cea mai săracă țară din America, Haiti, a suferit mult timp din cauza bandelor criminale violente care comit crime, violuri, jafuri și răpiri pe fondul unei instabilități politice cronice. Situația s-a înrăutățit semnificativ de la începutul anului 2024, când bandele l-au constrâns pe prim-ministrul de atunci, Ariel Henry, să demisioneze.

Țara, care nu a mai organizat alegeri din 2016, a fost condusă de atunci de un Consiliu Prezidențial de Tranziție.

Articolul Consiliul de Securitate al ONU va vota viitorul forței străine din Haiti apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o declarație comună, cele opt țări „laudă rolul președintelui american și eforturile sale sincere de a pune capăt războiului din Gaza ”și „își afirmă disponibilitatea de a se implica pozitiv și constructiv cu Statele Unite și părțile interesate pentru a finaliza acordul și a asigura implementarea acestuia ”.

Donald Trump l-a primit luni la Washington pe Benjamin Netanyahu și și-a prezentat planul de pace în 20 de puncte pentru Gaza. Prim-ministrul israelian și-a anunțat „sprijinul” pentru plan, dar a promis că va „termina treaba” dacă Hamas nu îl acceptă.

Articolul Finalizarea acordului cu Trump în Gaza: Opt țări arabe „gata să coopereze” cu Statele Unite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația lui Donald Trump a intensificat presiunea asupra Caracasului în ultimele săptămâni, cu o desfășurare navală majoră în Marea Caraibelor și o serie de atacuri aeriene asupra ambarcațiunilor venezuelene, care au ucis cel puțin 17 persoane.

Washingtonul susține că atacurile sale fac parte dintr-o ofensivă împotriva cartelurilor de droguri din America Latină care introduc ilegal cocaină și fentanil în SUA. Mulți suspectează însă că acestea ar putea fi un preludiu la o intervenție militară mai amplă, menită să pună capăt regimului de 12 ani al lui Maduro.

Într-o declarație de luni, vicepreședinta Delcy Rodríguez, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Maduro, a numit afirmațiile SUA conform cărora atacurile sale au avut ca scop combaterea traficului de droguri „o mare minciună”. Ea a susținut că, de fapt, campania președintelui SUA a avut ca scop confiscarea resurselor naturale ale țării cu cele mai mari rezerve dovedite de petrol de pe Pământ.

„Are un singur scop și obiectiv: rezervele de petrol, gaze, aur, minerale [și] bogăția biologică pe care o are Venezuela – și de care are nevoie pentru această nouă eră în care guvernul SUA declară război întregii planete”, a spus Rodríguez, atribuind „instinctul de război” american secretarului său de stat, Marco Rubio, pe care l-a numit „Domnul Războiului”.

Rodríguez a declarat că starea de urgență – dacă va fi activată – îi va oferi imediat lui Maduro puteri speciale pentru a mobiliza forțele armate, a securiza granițele țării și a plasa armata la conducerea infrastructurii cheie. „Nu ne vom preda niciodată patria – niciodată!”, a promis ea, avertizând că venezuelenii care și-au exprimat sprijinul public pentru o astfel de intervenție se vor confrunta cu consecințe. „Cei care cer în mod deschis o invazie nu se pot considera venezueleni”, a spus Rodríguez.

Articolul Nicolas Maduro este pregătit să declare stare de urgență dacă SUA atacă Venezuela apare prima dată în Mediafax.