Mediafax

Procurorii au cerut „cel puțin 135 de luni de închisoare” și au solicitat instanței să-l amendeze pe Combs cu 500.000 de dolari, potrivit documentelor depuse la instanță, citate de Reuters. Judecătorul districtual american Arun Subramanian urmează să-l condamne pe Combs în cadrul unei audieri care va avea loc vineri în Manhattan.

Combs, în vârstă de 55 de ani, riscă până la 20 de ani de închisoare după ce, pe 2 iulie, un juriu l-a găsit vinovat, în urma unui proces de două luni, pentru două capete de acuzare de transport de prostituați masculini peste granițele statului pentru a se angaja în spectacole sexuale alimentate de droguri cu prietenele sale, în timp ce el privea, înregistra videoclipuri și se masturba.

Achitat de cele mai grave acuzații

Juriul l-a achitat pe Combs de cele mai grave acuzații cu care se confrunta, trafic de persoane și trafic sexual, acuzații care i-ar fi putut aduce închisoarea pe viață. Combs a pledat nevinovat la toate acuzațiile și se așteaptă să facă apel împotriva condamnării sale.

Avocații săi apărători au cerut săptămâna trecută judecătorului să impună o pedeapsă de 14 luni, argumentând că Subramanian nu ar trebui să ia în considerare dovezile de abuz ale lui Combs asupra fostelor sale prietene, deoarece jurații l-au achitat de acuzația de constrângere la sex.

În baza unei astfel de sentințe, Combs ar fi eliberat până la sfârșitul anului, deoarece i s-ar fi luat în calcul timpul petrecut deja în închisoarea Metropolitan Detention Center din Brooklyn, după arestarea sa din 16 septembrie 2024.

În timpul procesului, procurorii au afirmat că Combs a constrâns două dintre fostele sale iubite să participe la spectacole, cunoscute uneori sub numele de „Freak Offs”. Ambele femei au mărturisit că Combs le-a agresat fizic și le-a amenințat că le va tăia sprijinul financiar dacă se vor opune întâlnirilor. Avocații lui Combs au susținut că nu există o legătură directă între ceea ce ei numesc violență domestică și participarea femeilor la „Freak Offs”, o strategie care a dus în cele din urmă la achitarea clientului lor de acuzațiile de trafic sexual și trafic de persoane.

Articolul Procurorii americani cer o pedeapsă de peste 11 ani pentru Sean „Diddy” Combs apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La început, Via Profi a fost gândit ca o descoperire a ceea ce România are de oferit la nivel local.

„Când am început acest proiect, a fost ca o descoperire, ca un drum de descoperire a producătorilor locali. Nu știam nici noi ce vom găsi pe acel drum. Și, încet, încet, în cei trei ani de zile, am adus la lumină zeci, sute de povești autentice din toate colțurile țării”, a declarat Gabriela Sîrbu.

Maramureș, 2025 – Via Profi

Inițiativa a evoluat rapid: dacă în primele șase luni existau deja 200 de producători locali din 11 județe, la un an distanță numărul lor s-a dublat, iar astăzi platforma reunește aproape 600 de colaboratori.

„Intenția noastră este să continuăm, să mapăm toată țara, să ne întoarcem, să aducem alți producători din județele deja existente. Anul acesta am deschis proiectul și pentru meșteșugari și artizani, pentru că identitatea unei comunități nu sunt doar produsele, sunt și obiectele care le produc ei. Pe viitor, ne dorim să introducem și puncte gastronomice locale și cazări în case tradiționale, ca experiența să fie completă”, a adăugat coordonatoarea proiectului.

Produsele sezoniere, o condiție a autenticității

În prezent, produsele Via Profi se regăsesc în aproape 60 de magazine Profi din 12 județe, în special în formatele Profi Super.

„Aproape jumătate dintre cei care sunt pe Via Profi sunt și în magazinele noastre. Și, într-adevăr, ei au producții mici, de aceea noi nu avem condiții grele pentru ei. Când se termină producția, se termină, așteptăm următorul sezon. Sunt produse sezoniere și dorim să rămână așa, pentru că astfel rămân autentice și valoroase în continuare”, a explicat Gabriela Sîrbu.

Weekendul trecut, produsele au ajuns și pe rafturile a două magazine din Capitală, urmând ca până la sfârșitul anului să fie disponibile și în alte zece locații.

Cât costă un astfel de proiect?

Proiectul a necesitat câteva sute de mii de euro investiții, însă valoarea lui depășește aspectul financiar, spune inițiatoarea proiectului.

„Noi ne dorim să fie o hartă a autenticului românesc în care să găsești tot ce ai nevoie, în care produsele, obiceiurile să se întâlnească în același loc”, a punctat Gabriela Sîrbu.

Astfel, Via Profi nu doar că sprijină micii producători să ajungă pe rafturile supermarketurilor, dar oferă și consumatorilor șansa de a descoperi și a se conecta la tradițiile autentice românești.

Ce este mai exact Via Profi?

Vorbim despre o platformă online – via-profi.ro – unde oricine poate găsi producători care păstrează gusturile românești și ingrediente sănătoase din grădina lor sau din grădinile comunităților din care fac parte. Cu ajutorul unei hărți interactive acești producători se pot filtra după județe sau după produsele pe care le realizează. Fiecare dintre ei are câte o pagină dedicată, cu informații documentate și verificate de echipa Profi, cu date de contact complete și, foarte important, cu imagini reale ale produselor. În plus, o mare parte din aceștia onorează comenzi și prin intermediul e-commerce, în toată țara.

Platforma Via Profi a apărut ca idee în urmă cu trei ani și în mai puțin de șase luni de la inițierea proiectului, a ajuns să numere peste 200 de producători locali din 12 județe. Mai mult, dacă în primul an 100 dintre producătorii de pe Via Profi puteau fi găsiți cu produsele lor și în magazinele Profi selectate, la Raftul cu Bunătăți locale, în acest moment cifra producătorilor români a urcat la 600, astfel încât pentru oricine a devenit foarte simplu în prezent să înceapă o călătorie gourmet prin toată țară. În plus, proiectul are nu mai puțin de șase premii la nivel național, iar în curând o gamă din aceste produse vor fi listate și în tot mai multe orașe.

Articolul Gabriela Sîrbu, Profi: În trei ani, am adus peste 1200 de produse românești la raft, de la aproape 300 de producători locali apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Marți, Senatul și Camera Deputaților se reunesc într-o ședință comună, programată să înceapă la ora 10:00, pentru a marca Ziua Internațională a Nonviolenței.

Decizia a fost luată săptămâna trecută de Birourile permanente reunite ale celor două Camere.

„Ziua internaţională a nonviolenţei, marcată anual în data de 2 octombrie, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezintă un moment de reflecţie şi acţiune pentru promovarea unei culturi a păcii, a respectului şi a solidarităţii sociale. Pentru a sublinia importanţa acestui moment, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice – România fără violenţă domestică propune organizarea unei şedinţe comune în data de 30 septembrie 2025”, se arată în documentul aprobat de conducerea Parlamentului.

Articolul Femeile, victime ale violenței domestice în fiecare zi. Parlamentul marchează Ziua Internațională a Nonviolenței printr-o ședință comună apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Călin Georgescu este așteptat la Judecătoria Sectorului 1 pentru primul termen în dosarul privind propaganda legionară.

Fostul candidat la Președinția României a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, faptele au avut loc în ultimii 5 ani: 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025. Concret, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.

Parchetul General a menționat mai multe acuzații la adresa lui Călin Georgescu, printre care „glorificarea excesivă a trecutului istoric, ultranaționalismul populist și cultul mareșalului Ion Antonescu”.

Călin Georgescu se află sub control judiciar din 26 februarie, având mai multe interdicţii: nu poate părăsi ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Nu este singurul dosar al lui Călin Georgescu. El a fost trimis în judecată și pentru complicitate la acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de Horațiu Potra și mercenarii săi. Potra a fugit din țară împreună cu fiul său, Dorian și cu nepotul Alexandru, însă cei trei au fost arestați în Emiratele Arabe Unite și așteaptă acolo procedurile de extrădare.

Articolul Începe procesul lui Călin Georgescu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Săptămâna 29.09.2025 – 06.10.2025

Valorile termice vor fi cu mult mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi excedentar în majoritatea regiunilor.

Săptămâna 06.10.2025 – 13.10.2025

Temperaturile medii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă în majoritatea regiunilor.

Regimul pluviometric va fi ușor deficitar în regiunile sudice, în timp ce în restul teritoriului se va apropia de normalul perioadei.

Săptămâna 13.10.2025 – 20.10.2025

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Săptămâna 20.10.2025 – 27.10.2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, posibil ușor mai ridicate în vestul țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Articolul METEO. Prognoza pe patru săptămâni: început de octombrie rece și ploios, urmat de temperaturi normale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atac cu dronă rusească ucide o familie întreagă în regiunea Sumî

Un atac cu dronă lansat de Rusia în noaptea de 30 septembrie a lovit o locuință din satul Chernechchyna, regiunea Sumî, ucigând o familie întreagă. Victimele sunt un cuplu și cei doi copii ai lor de patru și șase ani, trupurile fiind recuperate de salvatori dintre ruine.

Zelenski cere producție maximă de drone și rachete

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut ca producătorii ucraineni de drone și rachete să funcționeze la capacitate maximă, subliniind că infrastructura internă nu este exploatată suficient și insistând că statul trebuie să plaseze comenzi reale și să finanțeze producția.

Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform.

Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție.

Putin susține că Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina

Europa nu mai este în pace cu Rusia, afirmă cancelarul german

Președintele polonez Karol Nawrocki a depus un proiect de lege care prevede sancțiuni pentru răspândirea „afirmațiilor false” despre masacrul de la Volîn și despre crimele comise de anumite grupări ucrainene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Inițiativa include și echivalarea simbolurilor UPA cu cele naziste și comuniste, precum și măsuri mai dure privind cetățenia și trecerile ilegale ale frontierei.

Specialiști ucraineni la exerciții antidronă în Danemarca

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.315. Zelenski cere producție maximă de drone / Putin: Rusia câștigă „lupta dreaptă” din Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dependență dublă: Rusia și SUA

În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 12,8 miliarde metri cubi de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc – cu 67% mai mult decât înainte de război. Belgia, Franța și Spania sunt principalii importatori, iar terminalul din Zeebrugge a devenit principalul hub de intrare pentru acest tip de gaz, reprezentând un sfert din volumul total, arată raportul Greenpeace.

Pe de altă parte, importurile de GNL american au explodat: 52,7 miliarde metri cubi numai în prima jumătate a lui 2025, o cantitate ce va depăși recordurile din anii precedenți. Franța, Olanda și Spania au devenit punctele centrale pentru gazul de șist exportat de SUA.

„Europa nu și-a câștigat independența energetică, ci doar a schimbat un furnizor cu altul”, avertizează Greenpeace, subliniind că UE a ajuns dependentă atât de Kremlin, cât și de administrația condusă de Donald Trump.

Banii din gaz, arme pentru război

Raportul arată că proiectul Yamal GNL, principalul furnizor rusesc către Europa, a generat venituri uriașe între 2022 și 2024: circa 40 miliarde de dolari, din care 9,5 miliarde s-au dus direct la bugetul Rusiei sub formă de taxe pe profit.

Greenpeace estimează că aceste sume ar fi suficiente pentru achiziția a 9,5 milioane de obuze de artilerie, 271.000 de drone Shahed sau 2.686 de tancuri T-90M – echivalentul a două treimi din pierderile de tancuri confirmate ale Rusiei în Ucraina.

Companii europene precum TotalEnergies, Engie, Shell, SEFE (Germania) și Naturgy (Spania) continuă să aibă contracte ferme cu Yamal GNL, unele valabile până în 2041. Numai TotalEnergies a virat indirect statului rus 2,5 miliarde de dolari prin aceste contracte, în timp ce și-a încasat dividende de peste 5 miliarde de dolari din participația sa în proiect.

Mai mulți bani pentru gazul rusesc decât pentru sprijinul Ucrainei

Între 2022 și iunie 2025, Franța, Spania și Belgia au cheltuit 34,3 miliarde de euro pe importuri de GNL rusesc – mai mult decât cele 21,2 miliarde oferite Ucrainei sub formă de ajutor bilateral în aceeași perioadă.

Această situație arată, potrivit Greenpeace, că Europa continuă să alimenteze indirect mașina de război a Kremlinului, chiar în timp ce sprijină Kievul.

Organizația susține că UE riscă să rămână captivă într-o „capcană a GNL-ului”, fie că vine din Rusia, fie că vine din Statele Unite. Singura soluție reală, potrivit raportului, este reducerea rapidă a consumului de gaze fosile și trecerea accelerată la un sistem energetic bazat pe surse regenerabile produse în Europa.

Paradoxul energetic al UE

După invazia Ucrainei de către Rusia, UE s-a confruntat cu o criză energetică majoră, deoarece fluxurile de gaz prin conducte din Rusia au fost reduse drastic. În loc să renunțe complet la gazul rusesc, UE a compensat pierderea prin creșterea masivă a importurilor de GNL, în special din Rusia (sub formă lichefiată) și SUA (gaz de șist/fracturat – GNL)

Paradoxul energetic al UE: UE vrea să scape de dependența de Rusia, dar în același timp importurile de GNL rusesc au crescut, iar importurile din SUA au explodat. Aceasta nu pare o „eliberare” energetică, ci o înlocuire a unui furnizor problematic (Putin) cu altul (Trump) – ambii considerați de Greenpeace instabili sau imprevizibili din punct de vedere politic.
În 2021, Rusia asigura aproximativ 45% din gazul importat de Uniunea Europeană, în principal prin conducte. După invazia Ucrainei și reducerea semnificativă a livrărilor prin aceste rute, această pondere a scăzut la aproximativ 19% în 2023.

Yamal GNL, coloană vertebrală a exporturilor rusești de gaz către Europa

După începutul războiului din Ucraina, Yamal GNL a devenit un furnizor central de gaz pentru Europa, înlocuind parțial livrările prin conducte cu exporturi maritime de GNL. Gazul rusesc lichefiat de la Yamal ajunge astfel în UE printr-o rețea de terminale importante: Belgia (Zeebrugge), Franța (Dunkirk, Montoir-de-Bretagne), Spania (Bilbao) și altele.
Pentru a transporta GNL din regiunea arctică, Yamal folosește nave speciale de clasă gheață (ice-class GNL carriers), capabile să navigheze prin apele înghețate, și spargătoare de gheață nucleare, unele aflate sub sancțiuni internaționale.

Acest sistem de transport sofisticat permite livrarea constantă a gazului rusesc în Europa, chiar și în condiții climatice extreme și în pofida sancțiunilor impuse de UE în alte domenii. Astfel, Yamal GNL continuă să genereze miliarde pentru Rusia, chiar și în contextul războiului și al sancțiunilor.
Yamal GNL este un proiect major de export de gaz natural lichefiat din Rusia, situat în Peninsula Yamal, în regiunea arctică a Siberiei. Este operat de compania rusească Novatek, în parteneriat cu firme precum TotalEnergies (Franța) și CNPC (China). Proiectul este esențial pentru strategia energetică a Rusiei și reprezintă o sursă-cheie de venit pentru Kremlin, mai ales după reducerea vânzărilor de gaz prin conducte.

Gaz rusesc cu identitate ștearsă

Deși Uniunea Europeană a lansat în mai 2022 planul REPowerEU, cu scopul declarat de reducere rapidă a dependenței de combustibili fosili din Rusia și de accelerare a tranziției către energia verde, realitatea contrazice aceste obiective.

Paradoxal, în loc să scadă, importurile de GNL rusesc au crescut în ultimii ani. Mai mult, gazul rusesc devine „netransparent” din punct de vedere al originii: odată ce este regazificat în terminale din Belgia, Franța sau Spania, acesta este redistribuit prin rețelele europene de conducte către alte țări, precum Germania, fără ca sursa sa rusă să mai poată fi identificată clar. Astfel, gazul rusesc pătrunde în continuare pe piețele europene, mascând dependența reală a UE și periclitând credibilitatea politicilor sale energetice.

Interdicție pe jumătate: consumul intern nu e afectat

În martie 2025, UE a adoptat o măsură prin care a interzis transbordarea GNL rusesc prin porturile sale către piețele asiatice, în încercarea de a limita rolul Europei ca punct de tranzit pentru gazul rusesc. Însă interdicția nu vizează importurile destinate consumului intern, ceea ce înseamnă că Rusia continuă să vândă GNL direct pe piața europeană. În plus, pentru a ocoli noile restricții, Rusia a început să transbordeze gazul în porturi proprii și să-l vândă ulterior pe piața spot din UE, menținând astfel fluxurile comerciale și veniturile din gaz.

Acordul UE–Trump: securitate sau vulnerabilitate?

În paralel, importurile de GNL din Statele Unite au crescut spectaculos, ca parte a eforturilor UE de diversificare a surselor. SUA au livrat 22 miliarde metri cubi de GNL în 2021, volum care a crescut la 63 miliarde în 2023 și a atins 52,7 miliarde doar în prima jumătate a anului 2025, continuând să crească. Țările-cheie importatoare ale acestui GNL american sunt Olanda, Franța, Spania și Belgia, care au devenit noduri centrale în noua infrastructură energetică transatlantică.

În iulie 2025, Comisia Europeană și președintele SUA, Donald Trump, au semnat un acord comercial major prin care UE s-a angajat să achiziționeze energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari pe parcursul a trei ani. Acordul include în mod explicit și importurile de gaz natural lichefiat. Prezentat ca un pas strategic pentru securitatea energetică a Europei, acest angajament întărește dependența UE de combustibili fosili importați – de data aceasta din Statele Unite – și adâncește influența administrației Trump asupra politicilor energetice europene.

Astfel că, deși a promis că va rupe legăturile energetice cu Rusia, în realitate doar a schimbat furnizorul. Putin încă încasează miliarde, iar Trump câștigă influență prin contracte GNL. Până când UE nu reduce cererea totală de gaz și nu elimină complet gazul fosil, va rămâne „captivă” energetic între cei doi, spune Greenpeace. 

Articolul Raport Greenpeace: UE a cheltuit mai mulți bani pentru gazul rusesc decât pentru sprijinul Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Volodimir Zelenski a anunțat că a convocat o ședință cu factori decidenți din domeniul apărării și cu reprezentanți ai companiilor militare pentru a discuta prioritățile strategice privind producția de armament. Scopul declarat: „să producem la maximum”, deoarece capacitățile interne ale Ucrainei „sunt încă departe de lucra la capacitate”, relatează Ukrinform.

Zelenski a spus că în cadrul discuției au participat producătorii de armament pe termen lung, oficiali ai Ministerului Apărării și reprezentanți ai forțelor de securitate, iar tema centrală a fost volumele de producție.

„Ieri am vorbit în detaliu cu producătorii noştri şi am mai vorbit cu ei şi astăzi. Apoi au participat toţi cei responsabili din partea statului pentru contracte şi finanţare. Trebuie să producem la maximum, iar capacitatea noastră de producţie ucraineană este încă departe de a fi atinsă”, a spus el.

Zelenski a declarat că finanţarea ucraineană este direcţionată astfel încât fiecare companie capabilă să livreze rezultate de calitate să primească comenzi şi să le poată îndeplini integral.

„Partenerii ne ajută cu finanţarea, în special pentru drone. Acest lucru este important şi se observă. Sarcina Ministerului Apărării şi a tuturor instituţiilor implicate este să asigure că producătorii primesc cât mai multe comenzi pe care le pot îndeplini realist”, a spus el.

Articolul Zelenski cere producție maximă de drone și rachete apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Variety a confirmat vestea despărțirii luni seară, o sursă anonimă declarând pentru New York Post: „Uneori, relațiile pur și simplu își urmează cursul”.

Actrița australiană în vârstă de 58 de ani și cântărețul de muzică country, în vârstă de 57 de ani, locuiesc separat din iunie, potrivit site-ului de divertisment TMZ.

În iunie, Kidman a distribuit o fotografie cu ea și Urban pe Instagram pentru a comemora aniversarea nunții lor.

Cuplul are doi copii împreună, Sunday Rose, în vârstă de 17 ani, și Faith Margaret, în vârstă de 14 ani. Kidman și Urban s-au căsătorit la Sydney în iunie 2006, la aproape un an după ce s-au cunoscut la gala anuală G’Day USA din ianuarie 2005.

Kidman a fost căsătorită anterior cu Tom Cruise din 1990 până în 2001. Ea și Cruise au doi copii: Bella, 32 de ani, și Connor, 30 de ani.

Articolul Nicole Kidman și Keith Urban, despărțire după 19 ani de relație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

YouTube va plăti 22 de milioane de dolari pentru a soluționa procesele intentate de Donald Trump după ce filiala Google i-a suspendat contul în urma asaltului asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, potrivit unui document judiciar publicat luni.

Site-ul de videoclipuri online a ajuns la un acord cu președintele american pentru a soluționa o dispută care a început în iulie 2021, după Meta și X (fostul Twitter).

Articolul YouTube acceptă să plătească 22 de milioane de dolari pentru a încheia disputa cu Donald Trump apare prima dată în Mediafax.