Mediafax

Cercetătorii cred că craniul, cunoscut sub numele de Yunxian 2, are o vechime de aproximativ un milion de ani. Această descoperire sugerează că liniile genealogice care au dus la oamenii moderni și la rudele lor ar fi putut exista cu cel puțin o jumătate de milion de ani mai devreme decât se credea anterior, scrie Thedebrief.org.

„Încurcătura de la mijloc”

Perioada de timp cuprinsă între un milion și 300.000 de ani în urmă a prezentat provocări pentru oamenii de știință care studiază evoluția umană. Fosilele din această epocă sunt adesea incomplete sau dificil de clasificat. Această ambiguitate ridică semne de întrebare dacă acestea reprezintă exemple timpurii de Homo erectus , primii neanderthalieni sau strămoși ai lui Homo sapiens . Aceste incertitudini i-au determinat pe oamenii de știință să se refere la această epocă drept „Harababura de la Mijloc”.

Craniul Yunxian 2 a fost descoperit pentru prima dată în provincia Hubei, China, în 1990. Inițial, a fost clasificat drept Homo erectus, strămoșul cu creier mare despre care se crede că a dominat acea epocă. Cu toate acestea, noile tehnologii au permis cercetătorilor să examineze craniul mai îndeaproape, iar cele mai recente rezultate contestă această clasificare anterioară.

Reconstrucție și analiză digitală

Un studiu recent publicat în Science detaliază procesul de reconstrucție a acestei fosile. Reconstrucția a fost realizată de o echipă internațională de cercetare, condusă de Xijun Ni de la Universitatea Fudan și Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Echipa a utilizat scanare CT avansată, imagistică cu lumină structurată și tehnici de reconstrucție 3D pentru a restaura digital craniul lui Yunxian 2.

Aceste tehnici avansate au fost necesare pentru a înțelege structura craniului, care fusese grav deteriorat. Modelul digital rezultat a fost apoi comparat cu peste 100 de alte fosile umane pentru a evalua caracteristicile și semnificația evolutivă a acestuia .

Analiza a relevat că Yunxian 2 conține o combinație de trăsături care nu se observă de obicei împreună. Anumite caracteristici, cum ar fi o față inferioară proeminentă, sunt compatibile cu Homo erectus. Alte aspecte, inclusiv o cutie cerebrală mai mare și proporții faciale mai moderne, sunt mai apropiate de Homo longi. Unele dintre aceste trăsături sunt împărtășite și de Homo sapiens timpuriu.

Stringer, care a co-condus analiza, a descris studiul ca fiind transformator. „Aceasta sugerează că, acum un milion de ani, strămoșii noștri se divizaseră deja în grupuri distincte, indicând o divizare evolutivă umană mult mai timpurie și mai complexă decât se credea anterior”, a spus el. „Acest lucru schimbă mult gândirea.”

Un arbore genealogic mai complex

Dacă aceste descoperiri sunt corecte, ele ar amâna apariția speciei umane cu creier mare cu cel puțin 400.000 de ani. Această cronologie revizuită sugerează că Homo sapiens, neanderthalienii și Homo longi ar fi putut coexista pe planetă perioade lungi de timp. Acest lucru ridică, de asemenea, posibilitatea ca aceste grupuri să se fi încrucișat în acea perioadă.

„Evoluția umană este ca un copac”, a spus Ni. „Acest copac avea mai multe ramuri, iar trei ramuri majore erau strâns legate între ele, care s-ar putea încrucișa între ele, coexistând timp de aproape un milion de ani.”

„Deci acesta este un rezultat incredibil”, a adăugat Ni. 

Descoperirea ridică, de asemenea, întrebări cu privire la originea speciei noastre și la importanța Asiei în evoluția umană. În timp ce opinia predominantă este că Homo sapiens își are originea în Africa acum aproximativ 300.000 de ani, reconstrucția Yunxian 2 și alte fosile vechi de milioane de ani găsite în Eurasia indică faptul că Asia ar fi putut juca un rol mult mai important și mai direct în modelarea liniei noastre evolutive decât se presupunea anterior.

Michael Petraglia, director al Centrului Australian de Cercetare a Evoluției Umane de la Griffith University, a numit descoperirile „provocatoare”. El a subliniat, de asemenea, că acestea complică teoriile de lungă durată conform cărora strămoșii noștri s-ar fi răspândit exclusiv din Africa.

Controverse și prudență

Nu toți experții sunt convinși. Aylwyn Scally, genetician la Universitatea Cambridge, a atras atenția asupra incertitudinilor notabile legate de interpretarea atât a formelor fosilelor, cât și a datelor genetice. „Trebuie să fim deosebit de prudenți în privința estimărilor de timp, pentru că acestea sunt foarte greu de realizat, indiferent de dovezile analizate”, a spus el. „Chiar și cu cea mai mare cantitate de date genetice, este foarte dificil să stabilești momentul în care aceste populații ar fi putut coexista, cu o precizie mai mică de 100.000 de ani, sau chiar mai mult.”

Alți cercetători, printre care arheologul Andy Herries de la Universitatea La Trobe, subliniază că bazarea exclusivă pe trăsăturile craniene poate fi nesigură în determinarea relațiilor evolutive. Deși o analiză genetică a fosilului Yunxian 2 ar putea oferi dovezi mai concludente, ADN-ul se păstrează rareori în fosile atât de vechi.

Chiar și Stringer a recunoscut că imaginea rămâne incompletă. El a accentuat importanța includerii în analize a unor fosile de vârstă comparabilă din Africa și Europa, întrucât este posibil ca mai multe regiuni să fi contribuit la istoria complexă a evoluției umane.

Yunxian 2 a devenit deja un punct central în studiul originilor umane. Dacă concluziile se confirmă, fosilul sugerează că arborele genealogic al oamenilor a început să se ramifice în urmă cu un milion de ani, adăugând noi nuanțe dezbaterii de lungă durată supranumite „Marea încurcătură din mijloc”.

Articolul Craniu vechi de un milion de ani, descoperit în China, pune sub semnul întrebării cronologia originilor umane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rectificarea bugetară pe anul 2025 este configurată pe o creştere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, cu o rată de creştere reală de 0,6%, o inflaţie medie anuală de 7,1%, deficit bugetar de 8,4% şi un câştig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună, informează Guvernul.

Rectificarea bugetară a fost determinată de:

• Necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a unor cheltuieli obligatorii, plata unor drepturi salariale, cheltuieli în domeniul sănătăţii, cheltuieli pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, finanţarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny, precum şi pentru plata unor prestaţii sociale.
• Recalibrarea proiecţiilor privind evoluţia PIB pentru anul în curs, ca urmare a tendinţelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării preţurilor la energia electrică şi a impactului măsurilor fiscal-bugetare aprobate prin Legea nr.141/2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare cu modificările şi completările ulterioare.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24.579,6 milioane lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.

Sume care se suplimentează:

• Ministerul Finanţelor :+20.062,3 milioane lei, din care:

Dobânzi: 12.089,0 mil. lei
Fondul de rezervă bugetară: 500,0 mil. lei
Proiecte PNRR – granturi: 5.965,0 mil. lei
Proiecte PNRR – împrumuturi: 732,1 mil. lei

• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: +5.516,0 milioane lei, din care:

Asistenţă socială: 2.524,0 mil. Lei
Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat: 3.738,7 mil. Lei

• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: +2.473,0 milioane lei, din care:

Programul Anghel Saligny: 1.000 mil. lei
Proiecte PNRR: 1.500,0 mil. lei
Economii minore la personal şi active.

• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, din care:

Proiecte FEN post-aderare: 1.896,3 mil. lei

Economii la subvenţii, transferuri, PNRR, active

• Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei, din care:

Subvenţii pentru compensarea preţurilor la energie: 1.000,0 mil. Lei
Alte transferuri: +200,0 mil. lei

• Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: +859,8 milioane lei, în principal pentru proiecte PNRR şi împrumuturi
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului: +416,9 milioane lei
• Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării: +140,5 milioane lei
• Serviciul Român de Informaţii: +92,8 milioane lei
• Ministerul Justiţiei: +85,9 milioane lei
• Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +70,0 milioane lei.

Sume care se diminuează:

• Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: -3.246,5 mil. lei – din economii majore la proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN), PNRR şi fondul de modernizare, cu alocări suplimentare mici la cheltuieli de personal.
• Ministerul Sănătăţii: -2.661,2 mil. lei – reduceri importante la proiecte finanţate din FEN şi PNRR, în funcţie de stadiul implementării.
• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: -1.849,2 mil. lei- economii la bunuri, subvenţii, transferuri şi proiecte finanţate din FEN şi PNRR, cu suplimentări pentru personal, asistenţă socială şi PNRR.
• Ministerul Finanţelor: -668,3 mil. lei- economii la personal, transferuri şi proiecte PNRR, cu creşteri pentru servicii juridice.
• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 mil. lei- economii la personal, bunuri şi proiecte FEN şi PNRR, cu majorări pentru pensii, active nefinanciare, programe rambursabile şi transferuri pentru sportivi de performanţă.
• Secretariatul General al Guvernului: -138,3 mil. lei- economii la personal, bunuri, subvenţii, transferuri şi proiecte FEN şi PNRR, cu suplimentări pentru unele proiecte PNRR.
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -127,6 mil. lei- economii la bunuri, proiecte FEN şi PNRR, asistenţă socială şi cheltuieli de capital, cu suplimentări la personal.

Finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale

Majorări ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale, în total 502,1 milioane lei, astfel:

• Pentru judeţe: +85,8 milioane lei

+88,8 milioane lei pentru Programul pentru şcoli (diferenţe între sumele alocate şi necesar pentru anul şcolar 2025-2026)
-3,0 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul special.

• Pentru comune, oraşe, municipii şi Bucureşti: +209 milioane lei

+130,7 milioane lei pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav
+15,1 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă
+75,3 milioane lei pentru gratuitatea transportului elevilor
-12,1 milioane lei pentru Programul pentru şcoli în Bucureşti.

• Pentru echilibrarea bugetelor locale: +194,2 milioane lei, conform mecanismului prevăzut în Legea bugetului de stat 2025
• Pentru finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional: +13,1 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4.035,9 milioane lei şi la cheltuieli cu credite de angajament şi credite bugetare în sumă de 3.399,0 milioane lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Articolul Cele trei ministere care primesc cei mai mulți bani la rectificare. De ce au fost prioritizate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Achiziția Telekom Romania Mobile Communications S.A. a fost finalizată miercuri, 1 octombrie, după cum au anunțat cele două companii care au ajuns la un acord, care a și primit avizul Consiliului Concurenței.

Astfel, DIGI Romania S.A. a anunțat pe Bursa de Valori București că, la 1 octombrie, a finalizat achiziția de la Telekom Romania Mobile Communications (TKRM) a anumitor active, inclusiv a anumitor licențe de spectru și turnuri de telecomunicații precum și  a activității de furnizare a serviciilor de telecomunicații mobile preplătite. Într-o tranzacție concomitentă, Vodafone Romania S.A. a achiziționat TKRM, potrivit informării de la BVB.

Digi Communications N.V. anunțase 19 septembrie semnarea acordului de transfer de afaceri și active între DIGIRomania, Vodafone România, Telekom Romania Mobile Communications, și Hellenic Telecommunications Organization, precum și alte documente auxiliare, având ca obiect o serie de operațiuni și tranzacții interdependente în temeiul cărora DIGI achiziționează anumite active inclusiv anumite licențe de spectru și turnuri de telecomunicații, precum și activitatea de furnizare a serviciilor de telecomunicații mobile preplătite de la TKRM pentru o contraprestație efectivă agregată de 40 de milioane de euro, iar Vodafone achiziționează acțiunile deținute de OTE în TKRM. Finalizarea Tranzacției era anticipată să aibă loc la începutul lunii octombrie 2025.

„Le urăm bun-venit utilizatorilor de cartele preplatite Telekom în rețeaua DIGI, rețeaua cu cea mai buna acoperire din Romania, și ne propunem să le furnizăm servicii de calitate superioară la preturi competitive. În același timp, le mulțumim abonaților noștri pentru încredere și îi informăm că această tranzacție va îmbunătăți calitatea serviciilor de voce și date mobile, va extinde acoperirea și va asigura servicii mai rapide și mai fiabile. Tranzacția face parte din planul nostru de dezvoltare strategică, prin care investim constant în rețea și tehnologie de vârf pentru a oferi tuturor utilizatorilor acces la o conectivitate performantă”, a declarat Serghei Bulgac, Director General (CEO) al DIGI Romania, în informarea de la BVB.

Telekom România Mobile Communications, subsidiară deținută majoritar de Vodafone România

Și Vodafone România a anunțat miercuri, printr-un comunciat de presă, că începând cu data de 1 octombrie, Telekom România Mobile Communications devine subsidiară deținută majoritar de Vodafone România

Potrivit companiei, achiziția contribuie la consolidarea pieței de telecomunicații, asigurând dimensiunea necesară pentru inovație și investiții substanțiale în viitorul industriei din România, iar clienții vor beneficia în viitor de o rețea mai puternică, cu viteză mai mare, calitate superioară și acoperire sporită a conectivității, prin extinderea spectrului și creșterea numărului de site-uri.

„Achiziția Telekom România de către Vodafone are o valoare de 30 milioane de euro. Tranzacția va implica investiții ulterioare substanțiale, cu precădere în integrarea rețelei, completând cele peste 6,5 miliarde de euro investite până acum de Vodafone în cei 28 de ani de prezență în România. Acest moment marchează o etapă semnificativă pentru industria telecomunicațiilor, prin consolidarea pieței și crearea premiselor pentru inovație și investiții semnificative”, se arată în comunicatul transmis.

Vodafone România a anunțat că, în cadrul procesului de integrare, companie va prelua majoritatea angajaților Telekom România, asigurând o tranziție lină printr-un program de aliniere organizațională, culturală și operațională, ce va păstra punctele forte și expertiza semnificativă a ambelor organizații.

„Suntem încântați să primim Telekom România în familia Vodafone, un pas important în misiunea noastră de a conecta România și pe români la un viitor mai bun. Acesta este începutul unui nou capitol plin de oportunități, pe măsură ce continuăm să fim în avangarda transformării digitale în industria telecomunicațiilor. Astăzi, Vodafone și Telekom își unesc forțele pentru a dezvolta o rețea mobilă la cele mai înalte standarde, pentru a oferi o experiență mai bună și acces la tehnologie de ultimă oră pentru familiile și afacerile din România. Este un moment crucial pentru piața telecomunicațiilor din România, o piață consolidată, mai puternică și cu potențial semnificativ de creștere în urma acestei tranzacții. Continuăm, astfel, să investim în inovație și în viitorul industriei, contribuind la transformarea digitală a României, în beneficiul clienților, angajaților și al întregii societăți”, a declarat Nedim Baytorun, CEO Vodafone România.

Cele două companii vor continua să funcționeze ca entități juridice separate, dar parte din același grup, până la finalizarea procesului de fuziune, estimată la începutul anului 2026.

Integrarea celor două organizații se va desfășura în etape. Această abordare asigură stabilitate și valoare adăugată în viitor prin operațiuni unificate, inovare și investiții. Angajații, clienții și partenerii celor două companii vor fi informați prin actualizări periodice pe site-ul propriu, pentru a fi la curent cu fiecare evoluție de-a lungul procesului.

Pe parcursul tranzacției, Vodafone a fost asistat de companiile de avocatură și consultanță: Țuca Zbârcea & Asociații, Osborne Clarke, Deloitte, Akira Consultancy, Frontier Economics, Ionescu Sava, Mind Policy.

Condițiile stabilite de Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței a autorizat cu condiții tranzacțiile prin care Vodafone România S.A. intenționează să preia Telekom Romania Mobile Communications S.A., iar Digi România S.A. ar urma să preia anumite active ale aceleiași companii, conform comunicatului oficial transmis pe 29 iulie.

Astfel, activele Telekom Romania Mobile Communications SA pe care Digi România SA a notificat autoritatea că intenționează să le preia constau în drepturile de utilizare a unor frecvențe radio, o parte din turnurile, infrastructura și echipamentele acestora, precum și întreaga activitate de furnizare de servicii de telefonie mobilă pre-paid.

Ca urmare, subliniat autoritatea de concurență, Vodafone România S.A. și Digi România S.A. trebuie să îndeplinească o serie de angajamente pentru a înlătura îngrijorările concurențiale identificate care vizează, printre altele, condițiile de preț și impactul asupra calității anumitor servicii oferite clienților.

„România are o poziție foarte bună în piața de telecomunicații, oferind servicii la prețuri accesibile, cu acoperire și viteză superioare altor state europene. În analiza acestor tranzacții, am urmărit cu atenție menținerea avantajelor de care beneficiază clienții, în contextul reducerii numărului de operatori de la patru la trei. Cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), căreia îi mulțumim pentru colaborare, am reușit să ajungem la angajamente care asigură păstrarea calității și a nivelului competitiv al prețurilor din piață”, a declarat la acea dată Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Potrivit Consiliului Concurenței, Vodafone România S.A. și Digi România S.A. vor continua investițiile în dezvoltarea rețelelor, cu accent pe îmbunătățirea semnalului pe principalele drumurile publice. De asemenea, cele două companii vor îmbunătăți calitatea serviciului de date mobile pentru clienți și vor optimiza standardele în zonele cu servicii mai slabe, unde acoperirea rețelei sau viteza medie de transfer a datelor mobile este deficitară.

„Aceasta este prima fuziune cu impact major în sectorul comunicațiilor mobile din România, iar ANCOM a sprijinit activ Consiliul Concurenței în procesul de analiză a acestei tranzacții, pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru piață și pentru utilizatorii finali. În urma deciziei, suntem pregătiți să gestionăm această preluare din perspectiva administrării spectrului radio, a resurselor de numerotație, dar și a monitorizării respectării angajamentelor asumate de către Vodafone România și Digi România. Vom urmări ca transferul resurselor limitate să se desfășoare transparent, cu respectarea cadrului tehnic și legal aplicabil și fără afectarea continuității serviciilor pentru utilizatorii finali. Sperăm ca piața din România să ofere în continuare servicii de calitate la prețuri rezonabile”, a declarat Valeriu Zgonea, președintele ANCOM, la data avizării.

De asemenea, cele două companii vor oferi acces pentru operatorii virtuali mobili (MVNO) la rețelele lor de comunicații mobile, la prețuri competitive pe piață și vor menține accesul companiei Orange la serviciile de colocare pe site-urile de telecomunicații mobile.

În plus, Digi va menține contractele pre-paid ale clienților Telekom, în aceleași condiții și la aceleași prețuri și va furniza servicii de telefonie mobilă pre-paid tuturor consumatorilor interesați.

„Acestea au fost cele mai importante tranzacții analizate de noi în ultimii ani, iar pentru a proteja interesele consumatorilor și echilibrul pieței, am impus măsurile necesare în acest sector economic. Astfel, cei circa două milioane de clienți cu abonamente ai Telekom nu vor fi afectați. Ca urmare a angajamentelor asumate, ne așteptăm la o îmbunătățire a calității semnalului și la o concurență intensă, fără creșteri nejustificate de prețuri”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.

Angajamentele asumate vor fi monitorizate, până la o perioadă de patru ani, de câte un mandatar, care va transmite Consiliului Concurenței în mod regulat rapoarte referitoare la modul de implementare a acestora. În plus, autoritatea de concurență va colabora cu ANCOM în monitorizarea angajamentelor, în special cele care vizează investițiile în rețele.

Pentru a se asigura că Vodafone România S.A. și Digi România S.A. își respectă angajamentele, decizia Consiliului Concurenței include condiții și obligații prin îndeplinirea cărora pot fi eliminate îngrijorările concurențiale pe piața relevantă, așa cum au fost identificate.

Conform prevederilor Legii concurenţei, neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie a Consiliului Concurenţei se sancţionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării.

Articolul Digi și Vodafone au finalizat preluarea a Telekom România. Mesajele celor doi directori generali către noii clienți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ivan a anunțat, la Antena 3 CNN, că documentul prin care propune mandatarea ANRE să regleze piața energiei prin mecanisme similare celor din Spania, Germania și Franța, pentru a elimina profiturile companiilor care nu produc energie, ajunge la CSAT.

Ivan a subliniat că există companii care nu au un megawatt producție și fac sute de milioane de euro, problema fiind una de siguranță națională: „O mare parte din inflație, de aproape 10% de acum, e cauzată de prețul la energie electrică”.

Ministrul a asigurat că are consens în coaliție pentru scăderea prețului la energie și lucrează la măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili pentru această iarnă.

Întrebat ce le transmite oamenilor aflați în dificultate de a-și plăti facturile, până să intre documentul în CSAT și să se transforme în lege, Ivan a răspuns că în momentul de față sunt patru companii care furnizează energia electrică sub 1,30 de bani, cât era plafonul maxim înainte de eliminarea de la 1 iulie.

Articolul Bogdan Ivan: În maxim 2 săptămâni, președintele va convoca CSAT pe tema energiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei, însă diagnosticarea timpurie şi accesul la tratament pot salva vieţi. Ministerul Sănătăţii reaminteşte că mamografiile sunt incluse în pachetul de servicii medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar tratamentul este disponibil atât pentru persoanele asigurate, cât şi pentru cele neasigurate, prin intermediul programelor naţionale de sănătate”, a transmis ministerul Sănătăţii, într-o postare pe Facebook.

Anul 2025 aduce un moment simbolic semnificativ: 25 de ani de Iluminare în Roz în România, perioadă în care societatea civilă, autorităţile şi lumea medicală au transmis împreună acelaşi mesaj esenţial: prevenţia salvează vieţi. Iluminarea în Roz nu înseamnă doar un gest simbolic, ci şi un apel la responsabilitate, fiecare femeie având datoria faţă de sine şi de cei apropiaţi de a-şi proteja sănătatea.

„Ministerul Sănătăţii reafirmă angajamentul său ferm de a îmbunătăţi accesul la servicii medicale de prevenţie şi tratament şi transmite tuturor femeilor din România un mesaj clar: nu amânaţi îngrijirea sănătăţii, pentru că fiecare gest de atenţie făcut la timp poate însemna ani în plus alături de cei dragi”.

Articolul Ministerul Sănătăţii: Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De asemenea, sunt estimate venituri mai mari din contribuţiile sociale, ca urmare a creşterii fondului brut de salarii în economie, informează Guvernul.

La capitolul cheltuieli, fondurile pentru plata pensiilor cresc cu 3,1 miliarde lei, astfel încât să fie asigurate toate drepturile până la sfârşitul anului.

Se alocă suplimentar sume şi pentru transmiterea pensiilor prin servicii poştale, pentru plata dobânzilor către Trezorerie (în cazul golurilor temporare de casă), dar şi pentru plata unor despăgubiri civile şi contribuţii legale aferente persoanelor cu dizabilităţi neîncadrate.

Se realizează economii la cheltuielile de personal ale sistemului şi la alte componente, fără a afecta funcţionarea acestuia.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale înregistrează un excedent suplimentar de peste 22 milioane lei.

Veniturile bugetului pentru şomaj cresc cu aproximativ 287 milioane lei. Acestea provin din modificările aplicate contribuţiei asiguratorii pentru muncă la începutul anului, din rambursările din fonduri PNRR şi din încasările curente.

Pe partea de cheltuieli, se alocă fonduri suplimentare pentru plata contribuţiilor aferente indemnizaţiilor de şomaj şi pentru implementarea proiectelor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, se majorează cu 20 milioane lei fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, pentru a acoperi salariile restante ale angajaţilor din firme aflate în dificultate.

Se realizează reduceri la unele categorii de cheltuieli, precum cele de personal sau dobânzi, iar o mică parte din fonduri este redistribuită pentru investiţii în învăţământ, în cadrul programului „Tranziţie Justă”.

În urma acestor ajustări, bugetul asigurărilor pentru şomaj va înregistra un excedent mai mare, cu aproximativ 242 milioane lei.

Articolul Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu peste 3 miliarde lei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Prioritatea va fi acordată curățării molozului, redeschiderii drumurilor și asigurării de adăposturi temporare.

Vorbind miercuri la Ramallah, după întâlnirea cu ministrul lucrărilor publice și locuințelor, Ahed Bseiso, și echipa ministerului său, Mustafa a declarat: „Guvernul este pe deplin pregătit să lucreze în Fâșia Gaza prin intermediul tuturor ministerelor imediat după încheierea agresiunii israeliene”.

Planul include convocarea unei conferințe de reconstrucție la Cairo pentru a mobiliza fonduri pentru 56 de programe care acoperă aproape 3.500 de proiecte, dezvoltate împreună cu parteneri locali și internaționali.

Molozul din Fâșia Gaza, depozitat și reciclat

Ministerul Lucrărilor Publice și Locuințelor a identificat 10 locații pentru depozitarea și reciclarea molozului și a desemnat terenuri pentru 294 de centre de locuințe temporare, care ar putea oferi cel puțin 350.000 de unități.

Ministerul a declarat că 238 dintre angajații săi se află deja în Gaza, lucrând la evaluarea pagubelor și la coordonarea cu echipele tehnice.

Ministrul Bseiso a afirmat că ministerul său rămâne angajat în „implementarea politicilor și planurilor guvernamentale, consolidarea rezilienței poporului palestinian, dezvoltarea infrastructurii și construirea de instituții puternice, în ciuda provocărilor imense”.

Articolul Premierul palestinian: Planurile de reconstrucție ale Gazei sunt gata odată ce războiul se încheie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Nu mai avem aceleaşi ipoteze pe care le-am avut la începutul anului, nu mai avem o creştere economică de 2,5%, avem o creştere proiectată de 0,6%. Bineînţeles că toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuaţia de asamblare a bugetului”, a explicat Nazare.

Ministrul a precizat că aproximativ două treimi din sumele adăugate se referă la cheltuieli esenţiale: asistenţă socială, sănătate, salarii şi pensii – toate fiind cheltuieli obligatorii pe care statul trebuie să le acopere.

O parte importantă din sumele alocate acoperă dobânzile la datoria publică, care au crescut accelerat în prima parte a anului şi se ridică la aproape 54 de miliarde de lei, cu o sumă de acoperire de aproximativ 12 miliarde.

Restul cheltuielilor se referă la acoperirea nevoilor de investiţii, în special în zona Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unde sumele s-au echilibrat în august, conform evaluărilor de la începutul anului.

Noua ţintă de deficit ajunge la 8,4%, iar Nazare a subliniat că adoptarea rectificării bugetare înaintea Consiliului Miniştrilor de Finanţe din 10 octombrie transmite un semnal foarte bun către Comisia Europeană şi către pieţe: „că ne menţinem angajamentele, că ceea ce spunem, facem, şi că schimbăm atitudinea în privinţa evaluării bugetelor”.

Ministrul a anunţat că discuţiile pentru construcţia bugetului de stat pe 2026 vor începe în noiembrie, pe alte coordonate, astfel încât toate cheltuielile, inclusiv cele de investiţii şi cele esenţiale, să fie prinse din start pentru a evita rectificări majore ca cele de acum.

Articolul Rectificarea bugetară adaugă 24,5 miliarde de lei la deficit, dar cheltuielile sunt esenţiale. Cum explică ministrul de Finanțe apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Avem nevoie, ca prin mesajul pe care îl transmitem, odată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât și piețelor și investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate și de disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele”, a spus Nazare.

Ținta de deficit inclusă în rectificare este de 8,4% din PIB, cu un necesar de finanțare de 159 de miliarde de lei.

„Dacă această țintă de deficit ar fi fost în zona lui 8% pur, am fi trebuit să obținem măsuri de alte 8 miliarde până la sfârșitul anului, care ar fi fost foarte greu de obținut și, bineînțeles, ar fi pus foarte mare presiune, mai ales pe zona de investiții din buget”, a explicat Nazare.

Prin rectificare, Guvernul și-a propus să mențină un nivel important al investițiilor, care depășește 150 de miliarde de lei. De asemenea, au fost reglate sumele pentru zona de împrumut destinată PNRR pentru patru ministere.

„Ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales PNRR, pentru ministere cheie, care aveau epuizate aceste capitole de bugetare foarte importante pentru investiții. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului și de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut PNRR. Prin această rectificare, am reglat toate aceste probleme. Sunt în jur de 5 miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorpției PNRR-ului, iar acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuției cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului”, a spus Nazare.

Articolul Nazare: Rectificarea bugetară readuce România în zona de seriozitate și disciplină financiară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alexandru Nazare a declarat miercuri seara că discuţiile privind pachetul de relansare economică vor fi purtate în următoarele şedinţe ale coaliţiei, prioritatea imediată fiind adoptarea pachetului de administraţie, întârziat cu aproape o lună.

Întrebat când ar putea fi lansat pachetul de măsuri pentru relansarea economiei, Nazare a răspuns: „Prioritatea în momentul de faţă e adoptarea pachetului de administraţie, care e întârziată cu aproape lună. Era cuprinsă în pachetul 2, a fost anunţată în pachetul 2 şi e foarte important să aprobăm pachetul de administraţie”.

Ministrul a subliniat că există un interes mare pentru includerea unor măsuri de simplificare şi debirocratizare, dar a avertizat că acestea nu trebuie să implice un spaţiu fiscal prea mare în contextul actual.

„Dacă reuşim să creăm acel spaţiu fiscal prin economii, da. Dar aceste lucruri trebuie discutate înainte de a fi anunţate şi vor fi discutate în şedinţele următoare din coaliţie”, a explicat Nazare.

Oficialul a încurajat includerea cât mai rapidă a măsurilor de simplificare administrativă, însistând însă asupra necesităţii de a găsi mai întâi resursele financiare necesare.

Articolul Care sunt măsurile de relansare și de ce nu pot fi aplicate imediat. Explicațiile lui Nazare apare prima dată în Mediafax.