Mediafax

Pe scenă va urca și un expert de renume mondial, gata să ofere perspective inedite și idei proaspete menite să aprindă inspirația tuturor celor prezenți.     

LIVE ÎNTRE 13 ȘI 14 OCTOMBRIE LA PORTOROŽ, SLOVENIA             

Complete Pass-ul oferă acces la toate evenimentele festivalului și include Kick-Off Party, susținut de Radio Capris, Merit HP și Tikveš, pe 13 octombrie la News Café Bernardin – o petrecere care va da tonul acestui eveniment de referință.

Pe 14 octombrie, participanții vor avea ocazia să ia parte la Festival Sessions, ce vor aduce pe scenă o serie de speakeri de prestigiu și președinți de juriu, fiecare împărtășindu-și experiența în diverse domenii ale creativității. Momentul de vârf al festivalului va fi mult-așteptata Gala de Premiere, prezentată de Mastercard, urmată de un spectaculos Seaside Send-Off Party, susținut de Schweppes, la Caffe Teater din Piran, alături de DJ Alex Dee Groove – o ocazie perfectă de a sărbători creativitatea și de a încheia festivalul într-o atmosferă vibrantă și plină de energie.

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul PROGRAMUL GOLDEN DRUM apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România a transmis Parlamentului, în procedură de urgență, un proiect de lege care modifică radical modul în care sunt pedepsite încercările de eludare a sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană.

Proiectul legislativ, coinițiat de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Ministerul Justiției, modifică Ordonanța de urgență a Guvernului 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale și vine în contextul în care UE a adoptat deja 18 pachete de sancțiuni legate de conflictul din Ucraina, iar pachetul 19 urmează să fie aprobat în curând.

Cea mai importantă schimbare adusă de noua legislație este trecerea de la contravenție la infracțiune. „Dacă până în acest moment tentativele sau opțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave, cu pedepse de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani”, a declarat ministrul.

Competența de investigare a acestor infracțiuni va fi transferată la DIICOT

„Acest lucru transmite și un mesaj foarte clar, considerăm eludarea sancțiunilor o amenințare la adresa Securității Naționale”, a subliniat șefa diplomației române.

Pentru abaterile minore care rămân la nivel de contravenție, cuantumul amenzilor crește substanțial, la un prag de 10.000-100.000 de lei. De asemenea, legea prevede confiscarea obligatorie a bunurilor și fondurilor implicate în infracțiune.

O noutate importantă este includerea explicită a criptoactivelor în definiția fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră care permitea transferul de bani în afara sistemului financiar tradițional.

Proiectul introduce principiul extrateritorialității active, ceea ce înseamnă că legea penală română se va aplica cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile UE chiar și în afara țării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din țara respectivă. „Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi jurisdicții terțe ca paravan”, a explicat ministra.

Legea vizează comerțul cu bunuri restricționate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise, cum ar fi produsele militare sau tehnologiile cu dublă utilizare. De asemenea, sunt încriminate eludarea și ocolirea sancțiunilor prin ascunderea activelor, furnizarea de informații false sau neraportarea propriilor active.

Protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor

Un element important este protecția avertizorilor de integritate. „Asigurăm protecție, conform legii naționale și cerințelor europene, pentru persoanele care raportează încălcări ale sancțiunilor”, a precizat Oana Țoiu.

Ministerul Afacerilor Externe va publica date statistice privind investigațiile și condamnările, pentru a contribui la o imagine clară atât la nivel național, cât și european.

România are termen până la sfârșitul lunii noiembrie pentru adoptarea proiectului legislativ în Parlament, motiv pentru care a fost solicitată și obținută procedura de urgență. Legea nu a fost adoptată prin ordonanță de urgență deoarece prevede modificări la Codul Penal.

„Scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din rețelele teroriste, împotriva celor care fac parte din rețelele care finanțează conflicte militare, un efect de descurajare a investițiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre și intereselor Uniunii Europene”, a declarat ministrul de Externe.

Articolul România înăsprește drastic pedepsele pentru eludarea sancțiunilor internaționale. Ce a declarat Oana Țoiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat, joi, că România este în negocieri avansate cu Ucraina pentru crearea unui joint venture între o companie românească și una ucraineană, dedicat producției de drone militare.

„Sunt lideri sau printre liderii mondiali în tot ce înseamnă producție de drone. Nevoia, cum spuneam, i-a obligat să fie inovativi. Au fost inovativi, sunt inovativi și e nevoie și vrem să beneficiem de aceste inovații”, a explicat ministrul Moșteanu, subliniind expertiza dobândită de Ucraina în domeniul dronelor ca urmare a necesității de apărare împotriva agresiunii rusești.

Oficialul român a detaliat că procesul de negociere a avansat rapid în ultima perioadă

„Am avut discuție acum o lună și ceva când am fost la Kiev. Am avut mai multe discuții telefonice. Am avut împreună cu șeful Cancelariei o discuție chiar săptămâna trecută cu responsabilul de cooperare industrială din Ministerul Apărării din Ucraina”, a precizat Ionuț Moșteanu.

Următorul pas al colaborării constă în semnarea unei scrisori de intenție, după care vor urma pași concreți până la materializarea parteneriatului.

„Urmează să semnăm o scrisoare de intenție și apoi niște pași ulteriori până vom ajunge să facem un joint venture între una din companiile românești și una din companiile ucrainene”, a anunțat ministrul.

Ministrul Apărării a confirmat că proiectul va fi finanțat prin programul SAFE (Supporting Arms and Fatigue Equipment), un instrument european de sprijin pentru industria de apărare.

„Obiectivul este să finanțăm pe SAFE un proiect de producție de drone”, a declarat Moșteanu.

Ministrul a subliniat că Ucraina a devenit un actor major pe piața mondială a dronelor militare datorită contextului de război. „Ucraina a fost forțată să inoveze rapid ca să-și apere cetățenii și teritoriul. Și au făcut acest lucru”, a apreciat Ionuț Moșteanu.

Colaborarea cu producătorii ucraineni ar permite României să beneficieze de know-how-ul și experiența operațională dobândite de partenerii de la Kiev în utilizarea și producția acestor sisteme.

„Deci sunt discuții în curs. Dorim să finalizăm aceste discuții cu un joint venture concret între România și Ucraina”, a conchis ministrul Apărării.

Referitor la o altă întrebare, ministrul Moșteanu a precizat că detaliile privind contingentele militare americane care vor fi dislocate în România sunt informații clasificate.

Articolul Ministrul Apărării anunță că România pregătește un joint venture cu Ucraina pentru producția de drone. Proiectul va fi finanțat prin programul SAFE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform propunerii, persoanele ale căror venituri lunare se situează între 2.500 și 3.000 de lei ar putea beneficia, în perioada rece a anului, de o limitare a costului energiei electrice la 1 leu pe kilowatt-oră. Ministrul a accentuat că această inițiativă are scopul de a atenua impactul creșterii prețurilor asupra locuințelor deja afectate și a menționat că se ia în considerare și măsura blocării deconectării de la rețea pentru consumatorii care nu reușesc să achite facturile. El a subliniat imperativul de a asigura condiții minime de trai, afirmând: „Nu putem lăsa oamenii în frig și întuneric”, scrie Gândul.

Tranziția de la plafonarea generală la asistență țintită

Până la jumătatea anului 2025, România a operat cu un sistem de plafonare generalizată a prețului la electricitate. Această politică a fost ulterior înlocuită cu un sprijin financiar concret, de 50 de lei lunar, destinat persoanelor cu resurse financiare limitate. Cu toate acestea, gestionarea facturilor de energie prezintă în continuare dificultăți pentru numeroase familii, iar presiunea economică se intensifică pe măsură ce se apropie sezonul rece.

România, printre piețele cu costuri ridicate la energie

Ministrul Energiei a semnalat o problemă recurentă: în anumite momente ale zilei, prețul energiei electrice în România se numără printre cele mai ridicate din Europa, cu prețuri de import ce pot fluctua între 1.000 și 2.500 de lei pe megawatt-oră. Această situație nu afectează doar consumatorii casnici, ci și competitivitatea companiilor cu activitate de export, ale căror costuri de producție înregistrează o creștere semnificativă.

Așteptarea unei decizii politice

Proiectul privind noul mecanism de plafonare urmează să fie supus dezbaterilor în cadrul coaliției de guvernare. Se estimează că implementarea ar putea demara odată cu iarna 2025-2026. Autoritățile consideră necesară identificarea unei soluții echilibrate, care să ofere protecție consumatorilor vulnerabili fără a compromite stabilitatea pieței energetice.

Articolul Energie mai ieftină pentru românii vulnerabili: Ce spune Bogdan Ivan despre un nou plafon la curent apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Obiectivele pe care noi le-am avut, aliniat cu obiectivele României de politică externă și în discuții cu președintele și cu premierul, au fost axate în primul rând pe siguranța cetățenilor noștri. Aici România a adresat la Consiliul de Securitate atât preocupările României, cât și solidaritatea cu celelalte țări care au fost în situații similare în ceea ce privește intrarea în spațiul lor aerian, a unor drone”, a afirmat Țoiu, joi, după ședința de Guvern, într-o conferință de presă.

România a subliniat importanța tehnologiilor moderne, a atacurilor hibride și rolul inteligenței artificiale în securitate, șefa diplomației declarând: „Am adresat în numele României, tot în Consiliul de Securitate, și o perspectivă foarte importantă, și anume aceea care vorbește de tehnologii moderne, de atacuri hibrid și specific de aporturi și rolul inteligenței artificiale și perspectiva noastră față de asta”.

„De altfel, dacă urmăriți activitatea de la nivelul ONU, cât și rapoartele celorlalte țări, veți vedea că România a fost nominalizată ca o țară care are sprijinul și solidaritatea celorlalte țări, de o bună parte, de o majoritate de membri ai Consiliului de Securitate ONU”, a conchis Țoiu.

Articolul Oana Țoiu: Obiectivele României la ONU au fost axate pe siguranța cetățenilor și consolidarea apărării pe flancul estic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Afacerilor Externe Oana Țoiu nu este de acord cu desființarea Institutului Diplomatic Român.

Ministrul de Externe a declarat la finalul ședinței de guvern de joi că nu are o opinie favorabilă desființăriii Institutului Diplomatic Român, propusă în Parlament.

„În acest moment avem un obiectiv, la nivelul guvernului, de a micșora numărul de instituții pentru a asigura și o mai bună coordonare, dar și a răspunde presiunii pe care o avem în acest moment în buget. Ministerul afacerilor Externe are un punct de vedere negativ față de proiectul pe care îl menționați dumneavoastră în Parlament”, spune Țoiu.

Oana Țoiu a mai spus că la nivelul Ministerului de Externe sunt luate în calcul alternative de a micșora numărul de instituții, „astfel încât să păstrăm reputația lor internațională și obiectivele la care acestea răspund”.

Articolul Oana Țoiu, despre desființarea IDR: Avem un punct de vedere negativ apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul a aprobat proiectul ordonanță privind pregătirea populației pentru apărare, astfel că românii între 18 și 35 de ani vor putea face un stagiu militar voluntar de 4 luni și se vor familiariza cu armata. Tinerii vor fi remunerați cu trei salarii medii și vor rămâne în rezerva operațională.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteau, a spus că după avizul CSAT, luat săptămâna trecută, joi a fost aprobat proiectul în Guvern, iar acum merge către Parlament, unde va fi cerută procedură de urgență. Ministrul este convins că până la finalul acestui an, legea va fi aprobată.

„Proiectul de lege privind pregătirea populației pentru apărare pleacă de la o necesitate reală și anume rezerva operațională este îmbătrânită. Nu se mai face armata obligatorie în România de la 1 ianuarie 2007 și în fiecare an pierdem din această rezervă. Vă dau numai câteva cifre. În acest an vor trece în retragere peste 120.000 de soldați gradați, la anul – încă 118.000, în 2027 – încă 111.000. Deci vorbim de aproximativ 350.000 de soldați și gradați care trec din rezervă în retragere, depășesc vârsta de 55 de ani. Și e nevoie să întinerim această rezervă a Armatei Române. De asta, e o nouă formă de a veni ca militar voluntar în termen 4 luni de zile. Orice tânăr între 18 și 35 de ani vor face un stagiu militar voluntar și se vor familiariza cu Armata, se vor pregăti cu armamentul Armatei Române, vor rămâne în rezerva operațională a Armatei pentru perioada care va urma apoi, periodic, anual, vor fi diverse pregătiri și diverse verificări, diverse refamiliarizări, de exemplu, cu armamentul nou care se va întâmpla, care urmează să vină și există un calendar multianual agreat cu aliații noștri, un calendar, un plan anual de înzestrare a Armatei Române și pe următorii mulți ani de zile vom vedea echipamente în fiecare an, echipamente noi care vor intra în înzestrare a Armatei”, a spus Moșteanu.

Cum va funcționa

Practic, timp de 4 luni de zile, tinerii vin, fac armata voluntar și rămân în această rezervă.

„Noi propunem în acest proiect ca ei să fie remunerați. După aceste 4 luni de zile (să fie remunerați – n.r.) cu 3 salarii medii de la acel moment. Vom vedea ce formă va fi în final, ce formă va ieși din Parlament în final și mai sunt câteva mici modificări legate de formarea în instituțiile de stat civile a unor militari, a unor ofițeri, a unor specialități pentru care nu există capacitatea de formare în instituțiile militare. Dar modificarea principală este aceasta și anume introducerea conceptului de militar voluntar în termen”, a mai spus Moșteanu, la finalul ședinței de Guvern.

Articolul Oficial! Guvernul a aprobat: Românii între 18 și 35 de ani vor putea face stagiu militar voluntar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O distribuție de excepție, care îi include pe Domhnall Gleeson, Sabrina Impacciatore, Chelsea Frei, Melvin Gregg, Gbemisola Ikumelo, Alex Edelman, Ramona Young, Tim Key și Oscar Nuñez

Vizualizează trailerul: Aici

SkyShowtime a anunțat astăzi  noul serial de comedie mult așteptat, The Paper, care va avea premiera în exclusivitate pe platformă în data de 14 noiembrie, iar primele trei episoade vor fi disponibile la lansare. Episoadele următoare vor fi difuzate săptămânal.

Echipa care a documentat filiala din Scranton a companiei Dunder Mifflin în serialul The Office (SUA), câștigător al premiului Emmy, găsește un nou subiect atunci când descoperă un ziar istoric din Vestul Mijlociu și pe editorul care încearcă să-l readucă la viață.

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul Noua producție de tip mockumentary The Paper creată de realizatorii succesului The Office (SUA) va avea premiera pe SkyShowtime din 14 noiembrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Studiul, la care au participat 6.900 de angajați, a relevat și îngrijorarea echipajului de cabină, care a declarat că se simte obligat să vândă parfumuri și alcool la bord, ceea ce intră în conflict cu rolul său de a asigura siguranța și bunăstarea pasagerilor.

Raportul a constatat că pandemia de Covid a accelerat deteriorarea condițiilor de muncă.

Cercetătorii au afirmat că o generație de piloți cu experiență a părăsit industria, fiind înlocuită de angajați mai tineri, mai ieftini și mai flexibili, care erau mai dispuși să accepte contracte precare care le slăbesc capacitatea de a respecta standardele, potrivit The Guardian.

Întrebați dacă se simt încrezători să se opună deciziilor care li se par potențial nesigure, mai mult de jumătate dintre respondenții la sondaj au afirmat că nu se simt în măsură să „modifice instrucțiunile” conducerii pe baza obiecțiilor legate de siguranță.

Rezultatele au arătat o deteriorare față de un studiu din 2014, realizat tot de Universitatea din Gent, care a constatat că 82% dintre piloți au declarat că se simt capabili să modifice instrucțiunile.

Piloții se tem de consecințele negative

Aproximativ 30% dintre piloți au declarat că uneori ezită să ia decizii de siguranță din teama unor posibile consecințe negative asupra carierei lor profesionale.

„Trecerea către responsabilități de vânzare în timpul zborului riscă să dilueze natura centrată pe siguranță a muncii echipajului de cabină, creând conflicte de roluri, tensiuni psihosociale și ambiguități juridice”, au scris autorii studiului, Yves Jorens și Lien Valcke. „Deși presiunile comerciale pot face astfel de practici atractive pentru companiile aeriene, ele au un cost pentru bunăstarea lucrătorilor, standardele de siguranță și integritatea profesională”.

Participanții la studiu au vorbit despre un „model de brânză elvețiană”, în care straturile de siguranță sunt „slăbite sistematic (creând găuri suplimentare) din motive financiare, lăsând ultima barieră împotriva accidentelor la voia întâmplării și norocului, mai degrabă decât la o protecție robustă”.

Ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă

Odată cu dominanța crescândă a companiilor aeriene low-cost și cu revenirea traficului aerian după pandemie, echipajul este supus presiunii de a lucra ture mai lungi, cu mai puține oportunități de odihnă. Ca urmare, 42 % din totalul echipajului afirmă că managementul acordă prioritate programării în detrimentul siguranței, au constatat cercetătorii.

Oboseala este o problemă persistentă, personalul simțind adesea că nu poate cere odihnă chiar și atunci când este obosit sau nu se simte bine. Aproape unul din trei piloți și aproape jumătate din personalul de cabină au recunoscut că uneori ezită să se declare inapți pentru zbor.

Membrii echipajului au fost rugați să-și exprime opiniile, care au fost împărtășite în mod anonim. Unul dintre ei a spus: „Mă simt ca un criminal doar pentru că sunt bolnav”. Un altul a relatat că managerul bazei europene a strigat: „Ești aici să vinzi, la naiba”.

Alții s-au plâns că nu se simt apreciați. Unul dintre ei a spus că compania aeriană „mă tratează ca pe un [număr] și nimic altceva. Nu se ține cont de bunăstarea mentală sau fizică. Se mândrește cu profitul mai presus de bunăstarea umană. Are o cultură toxică a locului de muncă și o cultură a fricii. Această frică provine din numărul de persoane pe care le concediază din motive stupide”.

Întrebați despre starea lor de sănătate și dacă simt că companiile aeriene se preocupă de obiectivele și bunăstarea lor personală, 68 % din totalul echipajului s-a situat sub pragul pozitiv pentru sănătatea mintală, în timp ce 78 % s-au considerat „dezumanizați”.

Locuri de muncă atipice

Cercetarea a constatat că formele atipice de angajare, cum ar fi contractele pe termen scurt sau contractele de muncă independentă, sau munca prin agenții, spre deosebire de angajarea directă de către compania aeriană, constituiau un motiv de îngrijorare, deoarece aceste grupuri raportau condiții mai proaste și niveluri mai scăzute de bunăstare.

Grupurile de vârstă mai tinere și cele care lucrează în Polonia, Republica Cehă, Ungaria și alte țări din Europa de Est erau mai predispuse să ocupe posturi atipice în comparație cu echipajele mai în vârstă. Dintre persoanele cu vârsta sub 21 de ani, 41 % aveau locuri de muncă atipice, în timp ce 52 % dintre europenii din est aveau contracte atipice.

Intensitatea muncii a crescut în comparație cu acum zece ani, din cauza digitalizării, automatizării și volumului mai mare de pasageri, lăsând echipajului mai puțin timp pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficient, au afirmat autorii.

„O tendință îngrijorătoare este utilizarea tot mai frecventă a «managementului prin frică», în care bunăstarea nu este legată în mod explicit de rezultatele în materie de siguranță”, susțin autorii. „Munca atipică nu a dispărut, iar riscurile pe care le-a creat acum zece ani se resimt acum în întregul sector”.

Condițiile de muncă au impact asupra siguranței

Autorii au afirmat că, fără îmbunătățiri ale regulilor și contractelor, industria aviatică europeană riscă să-și piardă „avantajul în materie de siguranță”.

„Condițiile de muncă nu mai sunt doar o problemă socială – ele au un impact asupra siguranței, bunăstării și oboselii, care sunt toate interconectate. Fără locuri de muncă echitabile și stabile, nu putem menține un sector aviatic european sigur și rezilient”, a afirmat Jorens.

Ignacio Plaza, secretarul general al Asociației Europene a Cockpitului, grupul umbrelă al sindicatelor piloților, a avertizat: „Cursa către minimizarea contractelor afectează acum fiecare pilot – iar când piloții sunt sub presiune, și pasagerii simt riscul. Aceste abuzuri necesită o investigație urgentă”.

Asociația Internațională de Transport Aerian a fost contactată pentru a comenta.

Articolul Siguranța aeriană în Europa este în pericol din cauza reducerilor de costuri și a presiunilor asupra personalului – studiu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

OpenAI a finalizat joi o vânzare secundară de acțiuni în valoare de 6,6 miliarde de dolari, permițând angajaților actuali și foștilor angajați eligibili să vândă acțiuni la o evaluare record de 500 de miliarde de dolari. Cu această tranzacție, gigantul AI urcă pe primul loc în clasamentul celor mai valoroase companii private, întrecând SpaceX, evaluată la 456 miliarde de dolari.

Compania condusă de Sam Altman plănuia această vânzare secundară la o evaluare de 500 de miliarde de dolari, cu investitori precum Thrive Capital, SoftBank, Dragoneer Investment Group, MGX din Abu Dhabi și T. Rowe Price, încă din luna august, potrivit CNBC.

Vânzări temperate, semn de încredere în creșterea OpenAI

Nu toți angajații au ales să-și vândă acțiunile, preferând să le păstreze pe termen lung, semn că au de încredere în viitorul OpenAI. Deși autorizase vânzarea unui pachet de acțiuni de până la 10,3 miliarde de dolari (față de ținta inițială de 6 miliarde), doar aproximativ două treimi din acest total au fost efectiv vândute.

În același timp, interesul ridicat al investitorilor arată că cererea pentru acțiunile OpenAI rămâne puternică, chiar și la o evaluare uriașă de 500 de miliarde de dolari,  mult în creștere față de 300 de miliarde la începutul anului.

Competiția pentru experți se intensifică

Oferta a fost prezentată în septembrie angajaților actuali și foștilor angajați care dețineau acțiuni de cel puțin doi ani. Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când OpenAI le oferă angajaților șansa de a-și vinde acțiunile către investitori. Prima a avut loc în noiembrie anul trecut, când compania a încheiat un acord de 1,5 miliarde de dolari cu SoftBank – un important grup de investiții din Japonia, cunoscut pentru finanțarea unor giganți din tehnologie precum Uber, Alibaba sau Arm.

Tranzacția a avut loc într-un moment în care competiția pentru specialiștii în inteligență artificială este tot mai intensă. Meta, de exemplu, oferă pachete salariale de sute de milioane de dolari pentru a atrage cercetători de top.

OpenAI adoptă modelul marilor companii tech

Prin decizia de a permite angajaților să-și vândă acțiunile, OpenAI intră în rândul companiilor de tehnologie precum SpaceX, Stripe sau Databricks, care folosesc vânzările secundare ca soluție pentru motivarea angajaților, fără listare publică. Strategia este privită ca o modalitate de a recompensa angajații pe termen lung și de a păstra talentele-cheie.

Articolul OpenAI vinde acțiuni de 6,6 miliarde de dolari pentru a-și motiva angajații apare prima dată în Mediafax.