Mediafax

Direcția de Investigații Criminale din cadrul IGPR, în colaborare cu ANCOM, a anunțat un set de măsuri pentru combaterea fenomenului de falsificare a identității apelantului, inclusiv blocarea apelurilor inițiate din afara țării care afișează în mod eronat numere naționale.

Apeluri „fantomă” care par să vină de la poliție, ANAF sau bănci

Potrivit unui comunicat transmis de Inspectoratul General al Poliției Române, cazurile de tip „spoofing” implică apeluri și mesaje în care infractorii falsifică identitatea apelantului – numărul afișat sau numele – pentru a crea impresia că interlocutorul vorbește cu un reprezentant al unei bănci, al Poliției, al A.N.A.F. sau al altor instituții publice.

„O schemă frecventă este aceea în care infractorii se dau drept polițiști și conving oamenii să furnizeze coduri SMS, parole, date bancare sau să efectueze transferuri ori achiziții pentru blocarea probelor”, se arată în comunicat.

IGPR precizează că aceste practici urmăresc sustragerea banilor sau a datelor personale, care pot fi ulterior folosite pentru comiterea de infracțiuni precum frauda, furtul de identitate sau deschiderea de credite în numele victimelor.

„Apelurile cu numere spoofing implică falsificarea identității apelantului (caller ID spoofing) prin tehnologia Voice over IP (VoIP), pentru a afișa un număr diferit de cel real – de obicei pentru a crea încredere sau urgență și a comite fraude, cum ar fi furtul de date personale sau financiare”, explică Poliția Română.

Deși există și utilizări legitime, „spoofing-ul telefonic a devenit o metodă tot mai folosită de infractori pentru a induce în eroare victimele și a obține informații sensibile, acționând adesea sub identitatea unor instituții bancare sau publice”, se mai arată în comunicat.

Cum acționează infractorii

Potrivit IGPR, în mod frecvent, atacurile de tip „spoofing” încep cu colectarea unor informații aparent banale, precum nume, adresă, vârstă, tranzacții vizibile public sau mențiuni de pe rețelele sociale. Autorii folosesc aceste date ca elemente de verificare pentru a spori credibilitatea convorbirii.

Ulterior, se inițiază un apel în care apare afișată o identitate oficială, de exemplu „Poliția Română”, „Inspectoratul de Poliție X” sau denumirea unei instituții bancare. Deși afișajul poate fi tehnic falsificat, impactul asupra receptorului rămâne real, întrucât semnele de autoritate determină creșterea tensiunii și scad atenția critică a persoanei contactate.

Vocea de la celălalt capăt este calmă și sigură pe ea, folosind un limbaj birocratic convingător, cu referiri la „dosar”, „investigație” sau „procedură”. Conversația este construită ca un mic teatru al autorității, apelantul prezentându-se ca ofițer sau inspector, oferind un nume plauzibil și chiar un număr de legitimare fals, pentru a conferi gravitate situației.

Apoi, pentru a câștiga controlul, infractorii menționează o tranzacție „suspectă” sau un cont folosit într-o presupusă fraudă și cer cooperare imediată, sub presiunea unei „anchete urgente”. În aceste condiții, multe persoane iau decizii sub presiune, temându-se de repercusiuni juridice sau de pierderea economiilor.

În concret, autorii solicită coduri primite prin SMS, instalarea unei aplicații de acces la distanță sau efectuarea unor transferuri de bani „în custodie”. Aceste acțiuni permit preluarea controlului asupra dispozitivelor și sustragerea fondurilor.

IGPR subliniază că fenomenul are caracter transfrontalier, întrucât, din investigațiile efectuate, s-a constatat că majoritatea apelurilor provin din afara României.

Recomandările autorităților

• Să nu fie furnizate coduri SMS (OTP), parole, PIN-uri sau date de pe card la telefon;

• Să se încheie imediat apelul și să fie contactată direct instituția respectivă, folosind numerele oficiale afișate pe site sau pe spatele cardului bancar;

• Să nu se instaleze aplicații la cererea unei persoane necunoscute, chiar dacă aceasta pretinde că este polițist sau angajat bancar;

• Să nu se efectueze transferuri de bani și să nu se cumpere vouchere ori carduri preplătite la indicația telefonică a unui „reprezentant”;

• Să fie tratate cu suspiciune apelurile insistente sau cu ton amenințător, care solicită acțiuni urgente;

• Să fie activată autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile bancare și conturile importante;

• Să se folosească parole puternice și diferite pentru fiecare cont și să nu fie partajate cu alte persoane;

• Să fie evitată publicarea pe internet a informațiilor personale, precum CNP, adresă completă sau date bancare;

• Să fie activate notificările pentru tranzacții bancare, pentru a detecta imediat activitățile suspecte;

• Să fie actualizate sistemele de operare și aplicațiile, pentru a beneficia de cele mai noi măsuri de securitate;

• Să fie verificate periodic aplicațiile instalate și permisiunile acordate acestora;

• Să nu fie accesate linkuri din SMS-uri sau e-mailuri suspecte, chiar dacă par să provină de la instituții cunoscute;

• Să fie utilizat un antivirus de încredere și să fie activate funcțiile de blocare a apelurilor de la numere necunoscute;

• Să fie setate limite de tranzacție în aplicațiile bancare, pentru a preveni plăți neautorizate;

• Să fie verificat regulat soldul și istoricul contului bancar;

• Să fie contactată imediat banca în cazul unor tranzacții suspecte sau al divulgării de date sensibile;

• Să nu fie acceptate solicitările de a transfera bani în conturi „de siguranță” sau „de verificare”;

• Să fie sesizate de urgență instituțiile abilitate, dacă victima a fost înșelată, întrucât o reacție rapidă poate ajuta semnificativ ancheta.

Articolul Poliția Română avertizează asupra înșelăciunilor de tip „spoofing”: apeluri false care par să vină de la Poliție, ANAF sau bănci apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un atac cu dronă lansat de forțele ruse a lovit în noaptea de sâmbătă gara din orașul Shostka, regiunea Sumî, provocând cel puțin 30 de victime, potrivit unui mesaj publicat de președintele Volodimir Zelenski pe platforma X.

„Un atac sălbatic al rușilor asupra gării din Shostka, în regiunea Sumî. Toate serviciile de urgență sunt deja la fața locului și au început să ajute oamenii. Se stabilește în acest moment numărul răniților. Până acum știm de cel puțin 30 de victime”, a declarat Zelenski.

Liderul ucrainean a subliniat că printre persoanele aflate în gară se numărau atât angajați ai companiei feroviare Ukrzaliznytsia, cât și pasageri civili.

„Rușii nu aveau cum să nu știe că loveau civili. Și totuși au făcut-o. Este teroare pură, iar lumea nu trebuie să ignore acest lucru”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele a făcut apel la comunitatea internațională să reacționeze ferm la atacurile repetate asupra infrastructurii civile ucrainene.

„În fiecare zi, Rusia ia vieți omenești. Și doar forța o poate opri. Am auzit declarații ferme din partea Europei și a Americii — dar a venit timpul ca aceste cuvinte să devină realitate”, a afirmat liderul ucrainean.

Autoritățile ucrainene și echipele de salvare continuă intervențiile la locul atacului, în timp ce anchetatorii încearcă să stabilească detaliile exacte ale loviturii. Circulația feroviară în zonă este suspendată temporar, iar mai multe echipaje medicale acționează pentru transportul răniților la spitalele din regiune.

Articolul Zelenski denunță „un atac sălbatic” asupra unei gări: Rusia știa că lovește civili apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ivan Klíma, născut Ivan Kauders pe 14 septembrie 1931 în Praga, a supraviețuit Holocaustului, familia sa fiind deportată în lagărul de concentrare Theresienstadt în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, tânărul Klíma a sperat într-un viitor mai bun odată cu instaurarea regimului comunist în 1948, însă s-a confruntat curând cu natura totalitară a acestuia și cu reprimarea brutală a opoziției.

A devenit membru al Partidului Comunist în 1953, în același an în care tatăl său a fost arestat din motive politice, dar a fost exclus din partid în 1967 după ce a criticat regimul într-un discurs în cadrul unei întâlniri de scriitori. În 1968, după invazia militară condusă de sovietici care a înăbușit Reformele Primăverii de la Praga, operele sale au fost interzise.

Klíma a studiat limba cehă și teoria literară la Universitatea Carolină din Praga și a lucrat ca redactor la mai multe reviste literare. Romanele și povestirile sale, inclusiv „Judge on Trial”, au surprins dilemele morale și pericolele cu care se confruntau indivizii în fața aparatului statului totalitar. În privința romanului său emblematic, Klíma afirma: „Are societatea dreptul să ia viața cuiva? Și ce poate face un judecător care se opune pedepsei capitale într-o societate care o cere?”

După un stagiu de predare la Universitatea din Michigan (1969–1970), Klíma s-a alăturat mișcării disidente cehe. Spre deosebire de mulți alți opozanți ai comunismului, el nu a fost nevoit să muncească în slujbe umile datorită sprijinului scriitorului american Philip Roth, care a facilitat publicarea operelor sale în Statele Unite.

După Revoluția de Catifea din 1989, care a înlăturat regimul comunist, Klíma s-a dedicat exclusiv scrisului. Printre operele sale cunoscute se numără „Love and Garbage”, „My Golden Trades” și „The Spirit of Prague and Other Essays”, alături de lucrări pentru copii, inclusiv scenarii cu celebra figură animată cehă Little Mole.

În 2002, Klíma a fost decorat de președintele de atunci, Václav Havel, cu Medalia pentru Servicii Remarcabile aduse Republicii Cehe și a primit prestigiosul Premiu Franz Kafka.

Despre experiența sa cea mai marcantă, supraviețuirea Holocaustului, Klíma spunea: „Nu există decât viață sau moarte. Nimic altceva nu contează.”

Ivan Klíma a lăsat în urmă o operă vastă, tradusă în peste 30 de limbi, fiind unul dintre cei mai apreciați autori cehi și un simbol al rezistenței împotriva totalitarismelor secolului XX.

Articolul A murit Ivan Klíma, scriitor ceh și disident anti-comunist apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

4 octombrie marchează, în fiecare an, Ziua Internațională a Animalelor, potrivit worldanimalday.org.uk.

Sălbatice sau domestice, cu stăpân sau fără, această zi stă sub semnul protector al Sfântului Francisc de Assisi, de asemenea, sărbătorit azi.

Această zi a fost proclamată „Internațională” în 1931, de o organizație internațională pentru protecția animalelor, iar punerea sa în legătură cu acest sfânt, care a fost un mare iubitor de animale, a venit firesc.

Ziua grijii pentru animale, după exemplul Sfântului Francisc de Assisi

Ceremonii de binecuvântare au loc în comunitățile catolice și anglicane din întreaga lume – o tradiție care a plecat din Italia.

De altfel, Sfântul Francisc de Assisi este unul dintre cei mai iubiți sfinți din lumea catolică.

Despre el, Papa Benedict al XV-lea (1854 – 1922) a spus: „Sfântul Francisc din Assisi este imaginea cea mai desăvârșită a lui Hristos din toate timpurile”, iar Dante Aligheri (1265 – 1321) a spus: „Viața lui minunată mai bine s-ar cânta-n cerescul cor, decât s-ar povesti”.

Este o zi menită să conștientizeze grija pe care omul, în calitate de creatură supremă, trebuie s-o aibă pentru animale și, implicit, pentru mediul acestora.

Mulți teologi cometează în textile lor că termenul „stăpâniți Pământul” din Geneză nu este în sensul de relație autoritară față de celelalte ființe, ci în cel de grijă. Când Dumnezeu poruncește „stăpâniți” („peste peștii mării, peste orice viețuitoare”), sensul este de „îngrijiți”.

„Salvați Animalele, Salvați Planeta”

Ediția de anul acesta a Zilei Internaționale a Animalelor stă sub îndemnul „Salvați Animalele, Salvați Planeta”.

Este o zi în care organizații non-guvernamentale din toată lumea trag un semnal de alarmă față de cruzimea din fermele de animale, atrag atenția asupra protejării speciilor periclitate (tigrii, lupii, etc…), asupra infracțiunilor împotriva faunei, împotriva exporturilor de animale vii, împotriva animalelor folosite cu scopuri de divertisment, împotriva parcurilor zoo, insistă pe ideea de compasiune și empatie pentru animale.

Potrivit unui raport al Fondului Mondial pentru Natură, publicat în 2024, mai mult de două treimi din numărul de animale sălbatice au dispărut de pe planetă, iar multe populații de animale s-au redus cu 73%, în medie, în ultimii cincizeci de ani.

Degradarea ecosistemelor = degradarea bunăstării animalelor

Reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale de protecție a animalelor pun în legătură directă degradarea ecosistemelor cu degradarea patrimoniului mondial de animale.

Împreună, toate aceste ecosisteme sunt menite să susțină viața umană.

Viața umană nu poate exista în absența animalelor, iar Ziua Internațională a Animalelor este o ocazie potrivită pentru a conștientiza faptul că fiecare viață de necuvântătoare contează.

Articolul Este Ziua Internațională a Animalelor / Ceremonii de binecuvântare au loc în comunitățile catolice / Organizații non-guvernamentale din toată lumea protestează pentru drepturile animalelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei.

„Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR.

Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute.

„Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani”

În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani.

În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani.

„Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare.

La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.

Articolul Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Virusurile gripale care caracterizează sezonul 2025 – 2026 și care sunt atent monitorizate de Agenția Europeană a Medicamentului sunt de tip A H1N1, AH3 N2 și B.

Preponderența în Europa, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este A (H1N1).

Cele mai multe cazuri confirmate în România aparțin sub-tipului A.

Cea mai bună perioadă pentru administrarea vaccinului antigripal sunt lunile octombrie – noiembrie, adică înainte de debutul circulației intense a virusurilor.

În perioada de două săptămâni de după administrarea vaccinului are loc devoltarea anticorpilor, care asigură imunizarea optima pe toată durata iernii.

Categoriile cărora li se recomandă vaccinul

Vaccinurile antigripale pot fi, totuși, administrate și mai târziu, în plin sezon gripal.

Vaccinurile antigripale sunt recomandate tuturor, însă există câteva categorii vulnerabile în fața virusurilor.

Acestor categorii li se recomandă virusul cu preponderență: persoane de peste 65 de ani, copii mici, femei însărcinate, pacienți cu boli cornice (diabet, insuficiență renală, boli autoimune).

Vaccinurile antigripale scad riscul de îmbolnăvire, în cazul în care, totuși, virusul a fost luat, manifestările sunt mai puțin severe.

De asemenea, administrarea vaccinurilor antigripale limitează riscul de răspândire a virusului în comunități.

Ce tip de vaccinuri sunt indicate anul acesta

Pentru sezonul 2025 – 2026, Agenția Europeană a Medicamentului sugerează vaccinurile trivalente.

În România, în sezonul gripal precedent se înregistraseră aproximativ 134.000 de cazuri de gripă (inclusiv pneumonii), aproape dublu față de sezonul anterior.

La începutul anului (adică la sfârșitul sezonului gripal anterior), Ministerul Sănătății a anunțat 22 de decese cauzate de virusurile gripale.

Articolul Care este cel mai bun moment pentru administrarea vaccinului antigripal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Directorul general al Exor, John Elkann, l-a întrebat pe Bezos, pe scena evenimentului Italian Tech Week de la Torino, dacă există semne că actuala industrie a inteligenței artificiale se află într-o bulă.

„Aceasta este un fel de bulă industrială”, a răspuns fondatorul Amazon, potrivit CNBC.

Termenul „bulă” se referă, de obicei, la o perioadă în care prețurile acțiunilor sau evaluările companiilor sunt umflate.

Bezos a descris câteva dintre trăsăturile caracteristice ale bulelor, subliniind că, atunci când acestea apar, prețurile acțiunilor sunt „deconectate de la fundamentele” unei afaceri.

„Al doilea lucru care se întâmplă este că oamenii devin foarte entuziasmați, așa cum sunt astăzi în legătură cu inteligența artificială”, a adăugat el.

„Comportament neobișnuit”: miliarde pentru companii cu câțiva angajați

În timpul acestor bule, fiecare experiment sau idee primește finanțare, a explicat Bezos publicului.

„Ideile bune și ideile proaste. Iar investitorilor le este greu, în mijlocul acestui entuziasm, să facă diferența între cele bune și cele proaste. Și probabil asta se întâmplă și astăzi”, a spus el.

„Dar asta nu înseamnă că ceea ce se întâmplă nu este real. Inteligența artificială este reală și va transforma fiecare industrie”.

Bezos a dat exemplul unei companii cu doar șase angajați care primește finanțări de miliarde de dolari. Acesta este un „comportament foarte neobișnuit”, dar astfel de situații se întâmplă chiar acum, a spus el, fără a preciza la ce firmă se referea.

Miliardarul a adăugat însă că, în cele din urmă, bulele industriale pot avea efecte pozitive. El a făcut trimitere la bula din anii ’90 din domeniul biotehnologiei și al companiilor farmaceutice, care, deși a dus la falimentul multor firme, a contribuit la descoperirea unor medicamente salvatoare.

„Bulele industriale nu sunt deloc la fel de rele; pot fi chiar benefice, deoarece atunci când se așază praful și se văd învingătorii, societatea beneficiază de acele invenții. Asta se va întâmpla și aici. Este real, iar beneficiile pentru societate aduse de inteligența artificială vor fi uriașe”, a spus Bezos.

Avertismente tot mai dese privind o bulă AI

Bezos nu este singurul om de afaceri important care avertizează asupra unei bule în sectorul AI. În august, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat că piața AI se află într-o bulă, iar numeroși investitori au ridicat aceeași problemă.

Și directorul general al Goldman Sachs, David Solomon, și-a exprimat vineri îngrijorarea față de nivelurile actuale ale pieței bursiere, alimentate de entuziasmul din jurul AI.

„Când (investitorii – n.r.) sunt entuziasmați, tind să se gândească la tot ce ar putea merge bine și minimalizează lucrurile de care ar trebui să fie sceptici, care ar putea merge prost… Va exista o corecție” a spus Solomon la Italian Tech Week.

Articolul Jeff Bezos avertizează că inteligența artificială se află într-o „bulă industrială”: companii cu câțiva angajați care primesc finanțări de miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Iran a executat sâmbătă șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi desfășurat atacuri în numele Israelului, într-un val de execuții considerat cel mai amplu din ultimele decenii, relatează AP.

Autoritățile iraniene susțin că cei șase bărbați au ucis polițiști și membri ai forțelor de securitate, precum și că au orchestrat atentate cu bombe în jurul orașului Khorramshahr, în provincia Khuzestan.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu unul dintre bărbați vorbind despre atacuri, afirmând că este prima dată când detaliile sunt făcute publice.

Forțați să facă mărturisiri televizate

Organizația kurdă Hengaw pentru Drepturile Omului a raportat execuțiile și i-a identificat pe toți cei șase ca fiind „deținuți politici arabi” reținuți în timpul protestelor din 2019.

Potrivit grupului, Iran i-a acuzat de legături cu „Arab Struggle Movement for the Liberation of Ahvaz”, responsabil pentru atacuri asupra conductelor de petrol și alte incidente în sud-vestul Iranului.

Hengaw a afirmat că bărbații au fost supuși torturii severe și forțați să facă mărturisiri televizate sub presiune.

Populația arabă din Khuzestan se plânge de discriminare sistemică din partea guvernului central iranian, iar provincia a fost afectată de valuri de proteste similare cu restul țării în ultimii ani.

Separat, Iran a executat sâmbătă și un alt deținut, acuzat că a ucis un cleric sunnit în 2009 în provincia Kurdistan, printre alte infracțiuni.

Îngrijorări ONU pentru respectarea unor drepturi umane fundamentale

În urma protestelor și a războiului din iunie, Iranul a început să execute prizonieri într-un ritm nemaivăzut de la sfârșitul războiului Iran-Irak din 1988, când mii de persoane au fost ucise. Organizațiile „Iran Human Rights (Oslo)” și „Abdorrahman Boroumand Center for Human Rights in Iran” (Washington) estimează că peste 1.000 de persoane au fost executate în 2025, cifra reală putând fi mai mare, întrucât Iran nu raportează fiecare execuție.

Experții independenți pentru drepturile omului ai ONU au criticat de asemenea execuțiile din Iran, semnalând îngrijorări privind respectarea drepturilor fundamentale.

Articolul Iranul a executat șase deținuți condamnați la moarte, acuzați că ar fi comis atacuri pentru Israel apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai mari cantități de precipitații au fost înregistrate în sudul și centrul țării, în special în spațiile hidrografice Olt, Argeș-Vedea și Buzău-Ialomița. La stațiile Pleșoiu, Teslui și Mărunței (spațiul hidrografic Olt) s-au măsurat între 70 și 80 l/mp, iar în stațiile Bușteni_01 și Bușteni_02 (spațiul hidrografic Buzău-Ialomița) s-au înregistrat 78,6 l/mp.

Alte nouă stații au raportat cantități între 60 și 70 l/mp, iar 20 de stații au înregistrat între 50 și 60 l/mp, inclusiv stații hidrometrice din județele Dolj, Gorj, Dâmbovița, Argeș și Prahova.

Apele Române continuă monitorizarea hidrologică 24/24 ore, furnizând informații autorităților centrale, județene și locale privind evoluția debitelor și nivelurilor de apă.

Rețeaua națională a Apelor Române include 960 de stații hidrometrice pe râuri și Dunăre, 918 stații pluviometrice, 317 platforme nivometrice, 52 de stații evaporimetrice, 752 de stații hidrometrice auxiliare, 318 izvoare monitorizate și peste 3.014 foraje, toate contribuind la realizarea buletinelor hidrologice și la prevenirea riscurilor de inundații sau secetă.

Avertizarea hidrologică a fost restrânsă, dar rămâne în vigoare un cod galben pentru câteva râuri mici, respectiv Călmățui (județele Olt și Teleorman) și Casimcea – curs inferior (județul Constanța).

Articolul Averse puternice în ultimele 24 de ore: 35 de stații hidrometrice au înregistrat precipitații de peste 50 l/mp apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

La eveniment au participat romi din întreaga Europă, precum și oficiali de rang înalt din Comisia Europeană și guvernele naționale, marcând un moment important pentru incluziunea comunității rome.

Florin Manole a evidențiat că discuțiile s-au axat pe teme esențiale precum educația, locurile de muncă, combaterea discriminării și sprijinul pe care instituțiile europene îl pot acorda inițiativelor naționale.

Ministrul a subliniat că participarea romilor nu mai este limitată la locurile rezervate societății civile, ci aceștia sunt prezenți și printre reprezentanții guvernelor și ai instituțiilor europene, semn al recunoașterii și valorizării rolului lor în luarea deciziilor.

„Acesta este un pas bun: recunoașterea faptului că nimic nu poate fi construit pentru romi, fără romi”, a afirmat Manole, subliniind importanța implicării directe a comunității în dezvoltarea politicilor europene de incluziune.

Articolul Florin Manole: Principiul „Nothing for Roma without Roma” devine realitate la nivel european apare prima dată în Mediafax.