Mediafax

Miniștrii de externe din Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Kosovo, Macedonia de Nord și Muntenegru se vor reuni joi la Castelul Hillsborough, în Irlanda de Nord, în cadrul unui summit convocat de Marea Britanie cu scopul de a integra mai strâns aceste țări cu alți aliați și instituții europene.

Nu este de mirare că ministrul de externe Yvette Cooper va acorda prioritate discuțiilor despre imigrație, în contextul în care guvernul britanic încearcă disperat să combată traversările cu bărci mici și să reducă numărul migranților ilegali.

Summitul de săptămâna aceasta face parte dintr-o inițiativă diplomatică menită să asigure un acord pentru ca persoanele care încearcă să se stabilească în Marea Britanie să fie procesate într-o altă țară.

Doi oficiali guvernamentali au confirmat pentru POLITICO că centrele de migrație vor fi discutate informal la Castelul Hillsborough, subliniind însă că nimic nu a fost finalizat. Orice plan care va apărea ar putea fi semnat la o nouă reuniune a liderilor regionali pe 22 octombrie.

Kosovo are multe avantaje în ochii britanicilor, fiind o țară cu legături puternice cu Marea Britanie și cu o conducere care dorește să se alinieze mai strâns cu națiunile occidentale. Și – ceea ce este și mai atractiv pentru Marea Britanie, care se confruntă cu probleme financiare – motivația sa principală nu este financiară, ci strategică, întrucât Pristina încearcă să respingă amenințările din partea Serbiei și Rusiei.

Destinație principală

Kosovo a devenit o țintă pentru externalizarea cererilor de azil din Marea Britanie, după o încercare eșuată a lui Starmer de a curta Albania în cadrul unei vizite la începutul acestui an.

Andi Hoxhaj, lector de drept la King’s College London, a declarat: „Keir Starmer a fost primul prim-ministru în funcție care a vizitat Albania în 104 ani de relații bilaterale și a dorit ca, prin această primă vizită, să obțină un acord privind returnarea migranților. Este o dorință deșartă, ca să mă exprim blând”.

Kosovo este considerat o alternativă bună, în parte pentru că este una dintre principalele rute utilizate de migranți în drumul lor spre vest și, în teorie, ar putea stopa fluxul migrației ilegale, având și un efect disuasiv. Aproape 22.000 de migranți au folosit ruta Balcanilor de Vest pentru a intra în UE anul trecut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Commonwealth-ului și Dezvoltării.

Președinta Kosovo Vjosa Osmani a declarat anterior că țara sa ar fi „deschisă” la negocierea unui acord pentru a primi solicitanții de azil respinși de Marea Britanie.

Arminka Helic, membru conservator al Camerei Lorzilor și fost consilier al FCDO, care a fugit din Bosnia în Marea Britanie în anii 1990, a afirmat că Kosovo nu dorește o relație pur tranzacțională, de tipul celei pe care guvernul conservator anterior a încheiat-o cu Rwanda, dar care nu a reușit să se concretizeze.

Mai valoroasă pentru ei este sprijinul în rezistența împotriva diplomației ostile a Serbiei, care încearcă să împiedice alte țări să recunoască Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, și să respingă încercările Rusiei de a influența și destabiliza regiunea.

Un disc zgâriat

Oricât de atractiv ar putea fi un acord pentru Marea Britanie, acesta nu a fost încă negociat, iar analiștii regionali avertizează că orice acord privind migrația comportă riscuri.

„Cum poți aborda o problemă atât de importantă într-o regiune atât de instabilă, mai ales că această regiune este profund implicată în influența malignă a Rusiei?”, a observat Helic. „Nu cred că poate funcționa”.

Mai mult, a spus ea, instabilitatea din regiune ar putea duce la o creștere, și nu la o scădere a migrației ilegale.

Și, deși Marea Britanie pune deja un accent mare în discuțiile cu aliații săi pe combaterea interferenței ruse, va trebui să răspundă în curând la câteva întrebări acute – cum ar fi modul de menținere a forței de menținere a păcii la granița dintre Kosovo și Serbia, pe care Rusia vrea să o blocheze.

Înaintea reuniunii, Cooper și-a subliniat prioritățile, anunțând alocarea a 10 milioane de lire sterline pentru programe de combatere a traficului de persoane în Balcanii de Vest și redistribuirea personalului FCDO pentru a concentra mai mulți funcționari pe migrație.

Un diplomat dintr-o țară participantă la summit, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis, a spus că Marea Britanie are o „fixație” pentru bărcile mici în special, lucru pe care îl consideră „greu de înțeles”.

Dacă repetarea acestui discurs va duce în cele din urmă la încheierea acordului privind migrația dorit de Marea Britanie, atunci Starmer ar putea considera că este un preț mic de plătit.

Articolul Marea Britanie are în vedere un acord cu Kosovo privind returnarea migranților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Aproximativ 250 de polițiști de penitenciare protestează, joi, la Centrul de Detenție Craiova, acuzând Guvernul și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) că prin reformele făcute pun sistemul penitenciar în colaps.

Polițiștii de penitenciare spun că Guvernul și Administrația Națională a Penitenciarelor promovează reforme care duc la desființarea unor unități, tăierea drepturilor și sacrificarea personalului, sub pretextul deficitului bugetar.

„Guvernul și ANP bagă cu lopata ‘reforme’ care desființează unități, taie drepturi și sacrifică oameni. Realitatea este un sistem penitenciar pe marginea prăpastiei: pierderi masive de personal, condiții de detenție degradate, investiții blocate și presiune europeană uriașă”, transmit protestatarii.

Protestatarii cer Guvernului, Ministerului Justiției și ANP să oprească tăierile și blocajele care, spun ei, „dezumanizează sistemul” și îl împing spre „colaps”.

Articolul Protest la Centrul de Detenție Craiova. 250 de polițiști cer oprirea „haosului” din sistem apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pentru a susține acest demers, autoritățile de la Bruxelles au prezentat, la summitul informal de la Copenhaga, condițiile stricte privind modul în care ar urma să fie utilizate fondurile blocate ale Rusiei.

Toate statele UE trebuie să-și asume riscurile

Mai exact, guvernul belgian solicită ca toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să își asume în mod solidar responsabilitatea pentru eventualele riscuri juridice sau financiare asociate acestei inițiative, astfel încât nicio țară să nu fie lăsată singură în fața posibilelor consecințe.

Activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru finanțarea unui împrumut de reparații în valoare de 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Garanții pe termen lung

Potrivit Interfax-Ukraine, premierul belgian Bart De Wever le-a transmis liderilor europeni că „aceste garanții nu se pot limita la cei 170 de miliarde de euro în numerar pe care Comisia Europeană propune să îi mobilizeze”. El a subliniat că protecțiile trebuie să rămână valabile și după ridicarea sancțiunilor, întrucât „procedurile de arbitraj ar putea apărea chiar și la ani distanță”: „Garanțiile nu ar trebui să înceteze automat odată cu ridicarea sancțiunilor, deoarece procedurile de arbitraj ar putea apărea chiar și la ani distanță”.

Belgia, expusă litigiilor cu Rusia

Belgia găzduiește sistemul financiar Euroclear, unul dintre cele mai mari depozitare financiare din lume, responsabil cu decontarea și păstrarea valorilor mobiliare la nivel internațional. Aici se află cea mai mare parte a activelor de stat rusești înghețate, motiv pentru care Bruxelles-ul se teme că ar putea deveni ținta directă a unor eventuale reclamații din partea Rusiei.

Pentru a-și da acordul asupra folosirii activelor rusești înghețate, guvernul belgian cere interzicerea oricăror măsuri care ar putea fi interpretate drept confiscare, garanții legale prin care toate statele membre ale Uniunii Europene să își asume în comun eventualele pierderi, precum și un mecanism care să asigure disponibilitatea imediată a fondurilor în cazul în care activele ar trebui returnate, de exemplu după semnarea unui posibil acord de pace.

 Puține căi legale pentru Federația Rusă

În lipsa unor astfel de garanții, Rusia ar putea intenta procese internaționale sau iniția proceduri de arbitraj, argumentând că utilizarea acestor fonduri reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate sau a tratatelor internaționale privind investițiile și activele suverane. Acțiunile juridice ar putea viza direct Belgia și sistemul Euroclear, unde sunt păstrate activele, ceea ce explică prudența guvernului belgian.

Totuși, după excluderea sa din Consiliul Europei, Rusia nu mai are acces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și dispune de posibilități limitate de a apela la alte instanțe internaționale, întrucât tratatele de protecție a investițiilor se aplică, de regulă, investitorilor privați, nu statelor.

Articolul Bruxelles-ul cere protecție juridică înainte de folosirea activelor rusești pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Salut cu căldură acordul privind încetarea focului şi întoarcerea în siguranţă a tuturor ostaticilor israelieni din Gaza. Apreciez eforturile şi leadershipul valoros al preşedintelui Donald Trump, precum şi al Egiptului, Qatarului, Turciei şi al tuturor partenerilor implicaţi în asigurarea acestui important progres în negocieri”, scrie Nicuşor Dan, joi, pe X.

I warmly welcome the agreement for a ceasefire and the safe return of all Israeli hostages from Gaza. I commend the efforts and valuable leadership of President @realDonaldTrump, as well as of Egypt, Qatar, and Türkiye and all the partners involved in securing this important…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 9, 2025

Dan mai spune că acest lucru aduce speranţa atât de necesară pentru pace şi stabilitate în regiune.

„România rămâne angajată să sprijine eforturile care vizează realizarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu”, mai transmite Dan.

Donald Trump a declarat că Israelul şi Hamas au semnat prima fază a „planului nostru de pace”. Hamas a anunţat într-un comunicat încheierea unui acord „care prevede încetarea războiului din Gaza, retragerea ocupaţiei din aceasta, intrarea de ajutoare şi un schimb de prizonieri”.

Articolul Nicuşor Dan salută acordul de încetare a focului şi eliberarea ostaticilor israelieni din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oferta pentru Revelion 2026 include peste 3.200 de locuri, cu 600 mai multe decât anul trecut când toate cele 2.600 de locuri disponibile au fost vândute integral înainte de jumătatea lunii decembrie.

Interesul crescut confirmă apetitul publicului pentru evenimentele tematice de sfârșit de an, cele mai solicitate restaurante rămânând, și în acest an, Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor și Restaurant Pescăruș, care în mod tradițional se epuizează primele.

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul Grupul City Grill se pregătește pentru cel mai mare Revelion din ultimii ani, cu peste 3.200 de invitați. Aproape 1.000 de români și-au rezervat deja locul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anul 2025 a înregistrat a treia cea mai caldă lună septembrie înregistrat vreodată pe Pământ. Temperaturile au fost mai ridicate în apropierea polilor şi în Europa de Est, conform datelor publicate joi de Observatorul European Copernicus şi citate de Le Figaro. Copernicus a mai anunţat că în 2025 s-a ajuns aproape de recordul stabilit în septembrie 2023.

Luna septembrie, cu o temperatură medie de 16,11°C, a fost cu 1,47°C peste perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca vremea să înceapă să se încălzească în urma activităţii umane.

Cele mai ridicate temperaturi, comparativ cu măsurătorile care datează din 1940, au afectat părţi din Europa, ţările nordice şi Europa de Est, de la statele baltice până în Balcani. „În afara Europei, temperaturile au fost cele mai peste medie în Canada, părţi din Groenlanda, nord-vestul îndepărtat al Siberiei şi regiunile de coastă din apropiere, precum şi pe zone întinse din Antarctica”, a adăugat Copernicus.

Acest program ştiinţific al Uniunii Europene publică rapoarte meteorologice lunare pentru întreaga planetă, bazate pe analize care combină măsurători prin satelit, observaţii terestre şi modele climatice. Datele, care acoperă ultimii 85 de ani, permit măsurarea tendinţei de creştere a temperaturilor pe Pământ lună de lună.

În ceea ce priveşte precipitaţiile, Copernicus a înregistrat precipitaţii deosebit de abundente în multe părţi ale Europei, de la Scandinavia până în Italia, Croaţia, Spania şi coasta de est a Mării Negre. În schimb, ţările de pe continentul american (Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia şi Uruguay), partea asiatică a Rusiei şi partea de nord a subcontinentului indian au cunoscut o lună septembrie mult mai secetoasă decât de obicei.

Articolul Septembrie 2025, a treia cea mai caldă lună din istorie: Temperaturile au depășit media în Europa și la Poli apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Surse din serviciile secrete au declarat în exclusivitate pentru MEDIAFAX că suspectul, născut în Ramallah, Cisiordania, a fost monitorizat mai multă vreme și că ofițerii SRI au apreciat că acesta constituie un pericol pentru siguranța națională.

Potrivit surselor noastre, palestinianul se află în România încă dinainte de 1989 și este absolvent al Facultăţii de Construcţii din Timişoara.

Din 2011 și până în 2023, el a fost căsătorit cu o brăileancă, dar, după divorț, s-a stabilit la București, unde lucrează ca administrator al unei societăți comerciale din domeniul construcțiilor.

Într-un raport strict secret, obținut în exclusivitate de reporterii MEDIAFAX, se menționează că ”Z.M., cetățean palestinian, se află într-un stadiu avansat al procesului de (auto)radicalizare, a desfăşurat, desfăşoară şi există indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că intenţionează să desfăşoare activități subversive în favoarea grupării teroriste Hamas, activităţi ce constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale”.

În plus, documentele anexate raportului arată că ”Z.M. este adept al ideologiei radicale promovate de organizaţia teroristă Hamas, acesta accesând, stocând şi diseminând materiale de propagandă teroristă cu o puternică încărcătură violentă (atentate, luptători înarmaţi, scene de luptă) precum şi însemne ale organizaţiei teroriste”.

După monitorizarea suspectului, serviciile secrete au avertizat că nu exclud „autoradicalizarea ţintei (nota red. – Z.M.) până la eventuala trecere într-o etapă acţională, în sensul comiterii unor acte de terorism și transformarea în punct de legătură pentru grupările teroriste palestiniene”.

Ce a declarat palestinianul?

În aceste condiții, SRI a cerut ca palestinianul să fie declarat persoană indezirabilă și să i se interzisă prezența pe teritoriul României pentru următorii 10 ani.

De cealaltă parte, suspectul a contestat măsura la Înalta Curte de Casație de Justiție, acolo unde așteaptă ca dosarul lui să fie analizat.

El susține că are permis de ședere în țara noastră, valabil până în 2028, și că temerile Serviciului Român de Informații nu au un fundament real. Mai mult, a precizat că locuiește în România de peste patru decenii, încă de la vârsta de 20 de ani, și că postările lui de pe rețeaua Facebook (cele care au și atras atenția ofițerilor SRI), nu îndeamnă la acțiuni violente, ci sunt ”forme de manifestare a liberății de gândire și credințe religioase”.

În altă ordine de idei, el a mai susținut că are rude în Fâșia Gaza, motiv pentru care ”este supărat de ceea ce se întâmplă acolo”, dar că nu a încurajat niciodată acțiunile teroriste ale Hamas.

Când va fi semnat acordul pentru Fâșia Gaza? Încetarea focului va intra în vigoare imediat

Semnarea primei etape a planului președintelui Donald Trump pentru Gaza a fost convenită deja între israelieni și Hamas, au declarat pentru Reuters surse apropiate discuţiilor.

Potrivit aceleiaşi surse, încetarea focului în Fâșia Gaza va intra în vigoare imediat după semnarea documentului, marcând începutul unui nou proces de stabilizare în regiune, după luni de confruntări şi negocieri intense.

Detaliile complete ale acordului nu au fost încă făcute publice, însă sursele diplomatice afirmă că acesta reprezintă „prima etapă” a unui plan mai amplu pentru gestionarea situaţiei din Gaza şi pentru relansarea procesului de pace din Orientul Mijlociu.

Articolul Alertă la București în timp ce ne negociază pentru pacea din Gaza! SRI cere expulzarea din România a unui inginer palestian bănuit că a aderat la Hamas și că reprezintă un pericol iminent apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Buzoianu a explicat, la RFI, că instituţia are „un rol absolut esenţial pentru apa pe care noi o bem, în primul rând, şi, în al doilea rând, pentru lupta împotriva inundaţilor. Şi această misiune, de fapt, înseamnă vieţi pierdute dacă nu se întâmplă misiunea aceasta în mod real, sau vieţi câştigate dacă avem infrastructura necesară”.

Ministrul a dezvăluit că instituţia nu a reuşit să acceseze fondurile europene

„Au avut 350 de milioane de euro pentru a crea diguri, baraje, poldere şi nu au accesat banii respectivi, practic la finalul a trei ani de zile un singur polder, un singur baraj au mai putut să fie salvate în negocierea Comisiei Europene. Avem raportul Corpului de Control care chiar zilele acestea este pe finalizare, am trimis Corpul de Control la Apele Române pentru a verifica inclusiv partea aceasta de bani”.

„Este nevoie să fie scos din mâna unor oameni care până acum au dat investiţiile nu în funcţie de riscurile la inundaţii, ci în funcţie de care erau directorii cu care eu mă înţelegeam din respectiva instituţie, care erau directorii cu care directorul general avea înţelegeri, cu care putea să sune la un telefon şi era totul în regulă, se rezolva totul”, a spus ministrul.

Soluţia propusă include un plan de investiţii bazat pe un studiu al Băncii Mondiale

„În acest context eu vreau să trecem jalonul din PNRR, legea apelor, dar de asemenea să trecem şi o strategie sau un plan, dacă vreţi, de investiţii bazat pe studiul făcut de Banca Mondială, pentru că avem un studiu făcut de Banca Mondială care ne spune foarte clar, de banii pe care îi vom obţine prin legea apelor, prin acest fond, noi putem să facem aceste lucrări şi le prioritizează Banca Mondială în funcţie de riscul la inundaţii. Acest plan care trebuie să fie adoptat, indiferent de cine vine la apele române, în minister, el trebuie să fie respectat, adică ce vreau eu să spun cu asta, fondul respectiv care va fi creat va trebui să fie foarte clar reglementat, că nu poate să fie folosit nici pentru măril, sporuri, salarii sau orice alte lucrări inutile”.

Articolul Diana Buzoianu, despre Apele Române: Au avut 350 milioane de euro şi nu au accesat banii respectivi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), pe râurile Topolog – pe sectorul aferent S.H. Saraiu şi Casimcea – pe sectorul aval confluenţă cu râul Cartal (judeţul Constanţa) este cod portocaliu de inundaţii.

Avertizarea a intrat în vigoare joi, la ora 10.00 şi este valabilă până vineri, la miezul nopţii.

O altă avertizare de inundaţii este valabilă de joi, de la ora 10:00 până vineri, la ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (judeţele: Olt şi Teleorman), Taiţa (judeţul Tulcea) şi râurile din jumătatea de nord a judeţului Constanţa.

Articolul Pericolul nu a trecut în Constanţa. Cod portocaliu de inundaţii pe râul Casimcea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În deșert, apa este mai ieftină decât în județul Alba. De data aceasta o spune cu subiect și predicat unul dintre cei mai mari investitori din industria producției de porțelan. Acționarii IPEC Alba Iulia se gândesc să mute o parte din producție în Egipt sau în Arabia Saudită, unde au descoperit cu stupoare că apa sau energia sunt mai ieftine în mijlocul deșertului decât în Alba”, spune Mureșan, pe Facebook.

În producția de porțelan, apa este esențială, iar prețurile la care a ajuns în Alba ridică foarte mult costurile de producție.

Mureșan precizează că în ultimii ani i-a atras atenția în mai multe rânduri președintelui Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, că a permis ca apa să ajungă un bun de lux în județul Alba.

„Domnul Dumitrel fuge de acest subiect total nepopular și ignoră toate solicitările pe care i le-am făcut, alături de colegii mei social democrați. Am înaintat Pactul pentru Apă în care am cerut prețuri decente la apă și canalizare, transparentizarea activității companiei de apă, la care CJ Alba este acționar majoritar, și eliminarea/ reducerea beneficiilor și salariilor de lux ale șefilor societății. Am cerut reformarea și eficientizarea activității SC APĂ CTTA Alba. Am cerut tarife reduse, cum prevede legea, pentru familiile vulnerabile”, mai spune președintele PSD Alba.

Dialogul, refuzat în mod constant

Acesta îl acuză pe președintele CJ Alba că ignoră total problemele legate de tarifele la apă și nu dorește reforma companiei de apă și canalizare.

„A refuzat orice dialog privind transparentizarea activității companiei și a ignorat petiția semnată de peste 15.000 de oameni din Alba care au cerut prețuri decente la apă și canalizare. A permis înființarea unui nou post de director în organigramă pentru fostul vicepreședinte al CJ Alba Dumitru Fulea, astfel încât să își asigure liniștea în PNL Alba, după debarcarea acestuia de la Consiliul Județean”, acuză Mureșan

Acesta precizează că, în urma presiunii publice exercitată de PSD Alba, șefii APĂ CTTA care ajunseseră la vârsta legală de pensionare, s-au retras din funcție. Printre aceștia și soția lui Ion Dumitrel, care conducea departamentul de resurse umane.

Articolul „În deșert, apa este mai ieftină decât în județul Alba”. Ce spune președintele PSD Alba despre prețurile exagerate apare prima dată în Mediafax.