Mediafax

În cadrul acestui parteneriat, cele două companii lansează Cupa North Bucharest Investments, competiție dedicată tinerilor fotbaliști, care va avea loc în weekendul 29–30 octombrie, la Complexul Sportiv Tei. Evenimentul reunește echipe de juniori din întreaga regiune, oferindu-le oportunitatea de a concura, de a se dezvolta și de a învăța valori esențiale precum disciplina, respectul și spiritul de echipă.

Vlad Musteață, fondatorul North Bucharest Investments și fost sportiv de performanță, a declarat:

„Cred cu tărie că sportul construiește caractere și oferă copiilor o direcție sănătoasă, bazată pe perseverență și echilibru. Prin acest parteneriat, ne dorim să contribuim concret la dezvoltarea unei generații care crește în mișcare, cu respect pentru sănătate și pentru sine.”

Citeşte comunicatul integral AICI

Articolul North Bucharest Investments devine partener strategic al Academiei de Fotbal Adrian Mutu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit INS, în semestrul I 2025, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2024, cu 0,3% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 222 din 5 septembrie 2025, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2018-2024 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025.

Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 467684.1 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025 şi cu 2,3% faţă de trimestrul II 2024.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 926920,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de semestrul I 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 446486,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.

Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 821829,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de semestrul I 2024.

Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB nu s-a modificat, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,1 puncte procentuale.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

• Agricultura, silvicultura şi pescuitul de la 0,1% la 0,0% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut faţă de estimarea anterioară cu +0,1 puncte procentuale (de la 102,5% la 102,6%);
• Industria nu a contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două variante, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 99,8% la 99,9%);
• Construcţiile de la +0,1% la +0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 102,8% la 102,9%);
• Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,6%);
• Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 101,2% la 101,1%);
• Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu +0,1 puncte procentuale (de la 99,1% la 99,2%);
• Tranzacţiile imobiliare de la -0,1% la 0,0% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,3% la 99,5%);
• Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport au avut aceiaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,3%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (96,9%);
• Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (99,8%);
• Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două variante, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,7%);

Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu -0,3 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 103,2% la 102,9%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat:

• Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,9% la +0,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,3 puncte procentuale de la 101,2% la 100,9%;
• Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,2%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,6 puncte procentuale de la 98,6% la 102,2%;
• Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la -0,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu -3,5 puncte procentuale de la 98,8% la 95,3%;
• Formarea brută de capital fix a avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale de la 99,7% la 99,8%;

Produsul intern brut s-a revizuit pentru perioada 2018-2022 in vederea implementării cerinţelor Eurostat:

• îmbunătăţirea estimărilor privind serviciile de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM);
• îmbunătăţirea estimărilor privind bacşişurile;
• revizuirea conturilor sectorului instituţional “Administraţii publice”.

Articolul Produsul intern brut din 2025 a fost mai mare cu 1,2% în trimestul II decât în trimestrul I. Ce arată datele INS apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit INS, în luna august 2025, exporturile FOB au însumat 6777,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9382,0 milioane euro, rezultând un deficit de 2604,9 milioane euro.

Faţă de luna august 2024, exporturile din luna august 2025 au crescut cu 3,6%, iar importurile au scăzut cu 0,5%. În perioada 1.I-31.VIII 2025, exporturile FOB au însumat 63338,4 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 85284,3 milioane euro. În perioada 1.I-31.VIII 2025, exporturile au crescut cu 3,6%, iar importurile au crescut cu 3,9%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2024.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2025 a fost de 21945,9 milioane euro, mai mare cu 1024,9 milioane euro (+4,9%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2024.

În perioada 1.I-31.VIII 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,3% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate1) (27,2% la export şi 28,3% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2025 a fost de 45268,0 milioane euro la expedieri şi de 61287,0 milioane euro la introduceri, reprezentând 71,5% din total exporturi şi 71,9% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2025 a fost de 18070,4 milioane euro la exporturi şi de 23997,3 milioane euro la importuri, reprezentând 28,5% din total exporturi şi 28,1% din total importuri.

Date detaliate pentru luna august și perioada 1.I-31.VIII 2025 vor fi prezentate în Buletinul Statistic de Comerţ Internaţional, pe 19 noiembrie, a precizat INS.

Articolul STATISTICĂ INS despre comerțul internațional cu bunuri: România are deficit față de 2024 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacurile i-au determinat pe oficialii ucraineni să convoace săptămâna aceasta întâlniri cu partenerii occidentali pentru a-i informa despre situație, au declarat oficialii pentru Financial Times.

Sergii Koretskyi, directorul executiv al Naftogaz, compania energetică de stat a Ucrainei, a declarat într-un interviu că Rusia încearcă din nou să submineze moralul prin atacuri țintite asupra infrastructurii energetice, așa cum a făcut în fiecare an din 2022. Diferența de data aceasta, a spus Koretskyi, a fost frecvența și amploarea atacurilor – cu sute de drone și zeci de rachete aproape în fiecare noapte.

Obiectivul Kremlinului este „să ne distrugă moralul”, a spus el. „Acest lucru nu are nimic de-a face cu nevoile militare, niciunul dintre aceste active nu are vreo valoare militară.”

Ucraina are nevoie de cantități mari de gaze

Ca urmare a acestor atacuri, „avem nevoie de miliarde de metri cubi de gaz în plus în timpul sezonului de încălzire”, a adăugat el.

Ucraina avea nevoie de 13,2 miliarde de metri cubi de gaz pentru iarna înainte de atacurile din octombrie, iar Kievul planificase să importe 4,6 miliarde de metri cubi de gaz până la 1 noiembrie – „cu mult mai mult decât în anii precedenți”, a spus Koretskyi.

El a refuzat să furnizeze o cifră concretă, dar cei doi oficiali ucraineni au estimat că, la ritmul actual al atacurilor Rusiei, Ucraina va trebui probabil să cumpere aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaz în plus până în martie, adică o cincime din consumul anual al țării, la un cost de aproximativ 2,2 miliarde de dolari.

Amploarea atacurilor

Președintele Zelenski a declarat miercuri reporterilor că forțele ruse au lovit de 160 de ori în ultima lună ținte legate de energie în regiunile Chernihiv, Sumy și Poltava din nord-estul Ucrainei.

Un atac din 3 octombrie asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava a fost descris de Koretskyi ca „cel mai masiv și mai agresiv atac de la începutul invaziei pe scară largă”. El a declarat anterior că „o parte semnificativă” a infrastructurii Naftogaz a fost avariată în urma atacului, „o parte din distrugeri” fiind descrise ca fiind critice. Duminică a urmat un al doilea atac masiv asupra infrastructurii de gaze, care a vizat instalațiile de stocare a gazelor.

Maxim Timchenko, directorul executiv al DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, a declarat pentru FT că „activele noastre sunt atacate în fiecare zi. În fiecare zi, ei avariază o parte din echipamente”.

Koretskyi a declarat că, împreună cu guvernul Ucrainei, a discutat cu ambasadorii G7 despre nevoile țării pe perioada iernii. Kievul s-a bazat anterior pe asistență tehnică și echipamente străine pentru a repara sistemele energetice critice în urma atacurilor. Dar este nevoie de mult mai mult, pe măsură ce bombardamentele Rusiei se intensifică.

Koretskyi a declarat că Kievul are nevoie urgentă de „mai multe sisteme de apărare aeriană”.

Atacurile cu drone ale Rusiei „devin mai masive, mai precise și, cu siguranță, utilizează inteligența artificială”, a declarat Timchenko. „Dacă selectează o țintă și trimit 50, 60, 100 de drone și rachete, atunci este foarte dificil pentru apărarea noastră aeriană să protejeze aceste instalații.”

DTEK a făcut tot ce a putut pentru a proteja substațiile de joasă și medie tensiune cu ziduri de beton sau saci de nisip, a spus el.

Articolul Ucraina riscă să înghețe. Atacurile Rusiei au devastat sistemul de gaze. Kievul cere ajutorul Occidentului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Congresul UDMR are loc la centrul de evenimente Wild Hills din Jucu-Herghelie, județul Cluj.

Evenimentul reunește principalele figuri politice ale momentului, atât din România, cât și din Ungaria.

Președintele și premierul, prezenți în sală

Președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se află la Cluj-Napoca pentru a participa la Congresul UDMR.

Cei trei vor asista la prezentarea raportului politic al lui Kelemen Hunor, liderul Uniunii, care va trasa direcțiile strategice ale formațiunii pentru perioada următoare.

Congresul va începe la ora 11:00.

Viktor Orbán, invitat de onoare

Printre invitații speciali se numără și premierul Ungariei, Viktor Orbán, care va susține un discurs în fața delegaților UDMR și a liderilor politici români.

Viktor Orbán a petrecut joi seara la Cluj-Napoca, înainte de participarea la Congresul UDMR.

Ultimul Congres al UDMR a avut loc în aprilie 2023, când Kelemen Hunor a fost reales în funcția de președinte al Uniunii.

Articolul Congresul UDMR de la Cluj reunește liderii României și ai Ungariei. Nicușor Dan și Viktor Orbán participă la eveniment apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Încălcările recente și observarea dronelor ne reamintesc că amenințările din aer reprezintă o parte din ce în ce mai importantă a războiului modern. Trebuie să ne apărăm împotriva acestui lucru”, a declarat ministrul apărării Pal Jonson pe X.

Statul nordic membru al NATO va achiziționa sisteme de doborâre a dronelor, va desfășura drone vânătoare pentru bazele aeriene și va instala senzori de bruiaj, printre alte măsuri, a adăugat ministrul, potrivit Reuters.

O serie de observații de drone au zguduit aviația europeană, stârnind îngrijorări cu privire la atacuri hibride care ar putea viza aliații Ucrainei din Europa. Rusia a negat implicarea în aceste incidente.

Articolul Suedia: Investiție de 370 de milioane de dolari în sisteme anti-drone apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parlamentarii au votat în favoarea acceptării a patru cereri de demitere a lui Boluarte din funcție, pe motivul incapacității guvernului său de a combate criminalitatea. Au depășit numărul minim de 56 de voturi necesare pentru fiecare cerere, declanșând o dezbatere și un proces de destituire în cadrul Congresului unicameral format din 130 de membri.

Legiuitorii i-au cerut apoi lui Boluarte să se prezinte în fața lor joi, puțin înainte de miezul nopții, pentru a se apăra, dar când aceasta nu a apărut, au votat imediat pentru demiterea ei. În scurt timp, 124 de legiuitori au votat, puțin după miezul nopții, pentru punerea sub acuzare a lui Boluarte.

Spre deosebire de cele opt încercări anterioare de a o destitui, aproape toate facțiunile legislative și-au exprimat sprijinul pentru ultimele cereri, potrivit AP.

Boluarte a preluat funcția în decembrie 2022, după ce Parlamentul a folosit același mecanism pentru a-l destitui pe predecesorul ei.

Guvernul Boluarte s-a străduit să răspundă la creșterea criminalității, în special a omuciderilor. Miercuri, ea a dat parțial vina pentru această situație pe imigranții care trăiesc ilegal în țară.

Cifrele oficiale arată că 6.041 de persoane au fost ucise între ianuarie și jumătatea lunii august, cel mai mare număr din aceeași perioadă din 2017. În același timp, plângerile pentru extorcare au totalizat 15.989 între ianuarie și iulie, o creștere de 28% față de aceeași perioadă din 2024.

Prim-ministrul Eduardo Arana a apărat-o joi pe Boluarte în cadrul unei audieri în fața Parlamentului axată pe criminalitate, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a-i convinge pe parlamentari să renunțe la moțiunile de demitere a președintei.

Articolul Peru: Congresul a votat demiterea președintei. Cifrele criminalității au crescut în timpul mandatului său apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai multe intervenții au fost realizate de echipajele SMURD, care au acordat ajutor medical pentru aproximativ 1.200 de persoane.

Pompierii au stins 53 de incendii și au desfășurat 227 de misiuni pentru protecția comunităților, inclusiv operațiuni de descarcerare.

În urma acestor misiuni, 48 de persoane au fost salvate din situații critice.

Totodată, autoritățile au transmis cinci mesaje RO-ALERT care au avertizat populația despre prezența unor animale periculoase în apropierea zonelor locuite.

Articolul Valuri de solicitări joi pentru pompieri: Intervenții în aproape 1.500 situații de urgență, 48 de oameni salvați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Vestea unui atac planificat care îl viza pe premierul Bart de Wever este extrem de șocantă”, a scris vicepremierul Maxime Prévot pe platforma X.

„Arată că ne confruntăm cu o amenințare teroristă foarte reală și că trebuie să rămânem vigilenți”, a adăugat acesta.

Ministrul Justiției, Annelies Verlinden, a scris pe X că operațiunea poliției împotriva grupării suspectate de terorism a împiedicat desfășurarea unui atac chiar în cursul zilei de joi.

„Există indicii că intenția era de a comite un atac terorist de inspirație jihadistă îndreptat împotriva unor politicieni”, a transmis Parchetul.

Autoritățile federale belgiene au arestat trei tineri

Procurorul federal Ann Fransen a declarat că suspecții,  născuți în 2001, 2002 și 2007, au fost reținuți joi, la Anvers, fiind acuzați de tentativă de omor terorist și de participare la activitățile unui grup terorist. Doi dintre ei rămân în arest preventiv și vor fi prezentați unui judecător de instrucție, în timp ce al treilea a fost eliberat.

„Există indicii că intenția era de a comite un atac terorist de inspirație jihadistă îndreptat împotriva unor politicieni”, a declarat Fransen în cadrul unei conferințe de presă.

În urma perchezițiilor efectuate în locuințele suspecților din Anvers, au fost descoperite un dispozitiv exploziv improvizat, un sac cu bile de oțel și indicii că grupul intenționa să folosească o dronă în cadrul atacului.

Belgia s-a confruntat în ultimul deceniu cu atacuri comise de persoane asociate cu gruparea Stat Islamic, dar și cu o insecuritate tot mai mare cauzată de conflictele dintre bandele de traficanți de droguri.

În martie 2016, 32 de persoane au fost ucise în exploziile de pe aeroportul din Bruxelles și din metroul orașului, atacuri revendicate de Statul Islamic. În octombrie 2023, un militant islamist a împușcat mortal doi cetățeni suedezi aflați la Bruxelles pentru un meci de fotbal.

Articolul Premierul Belgiei, ținta unui complot terorist. Poliția a arestat trei tineri care voiau să comită un „atac de inspirație jihadistă” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, începând de vineri, de la ora 10:00, se desfăşoară lucrări de reparaţii asfaltice pe Autostrada A1, pe sensul de mers Piteşti – Bucureşti, între kilometrii 21 şi 22.

Pe durata intervenţiilor, traficul rutier este restricţionat pe prima bandă, circulaţia desfăşurându-se doar pe banda a doua.

Poliţiştii le recomandă şoferilor să reducă viteza în zona lucrărilor, să păstreze o distanţă de siguranţă suficientă faţă de vehiculul din faţă şi să semnalizeze din timp orice schimbare de bandă.

Articolul Atenție șoferi! Restricţii de circulaţie pe A1 între Piteşti şi Bucureşti apare prima dată în Mediafax.