Mediafax

Biroul Media al Deținuților Palestinieni (ASRA) a negat vineri existența unui acord final între Israel și reprezentanții palestinieni privind eliberarea deținuților, precizând că informațiile apărute în ultimele ore sunt „inexacte și menite să influențeze negocierile”.

„Listele care circulă sunt promovate de ocupația israeliană cu scopul de a exercita presiune și de a perturba discuțiile,” a transmis ASRA într-un comunicat.

Organizația a adăugat că, în cazul în care se va ajunge la un acord real privind schimbul de prizonieri, listele oficiale vor fi anunțate public pe canalele sale oficiale.

Negocierile privind un posibil schimb de prizonieri între Israel și grupările palestiniene continuă, în contextul tensiunilor persistente din regiune, scrie Al Jazeera.

Articolul ASRA: Listele cu prizonierii ce urmează să fie eliberați sunt inexacte și false apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O piatră funerară romană autentică, datând de peste 1.900 de ani, a fost descoperită întâmplător de un cuplu din New Orleans, SUA, sub tufișurile din curtea casei, potrivit unui raport publicat de Live Science.

Artefactul, realizat din marmură, poartă o inscripție latină dedicată unui soldat roman, Sextus Congenius Verus, membru al flotei pretoriene Misenensis, originar din tribul trac Bessi. Textul menționează că soldatul a trăit 42 de ani și a servit 22 de ani pe nava de război Asclepius.

Piatra, cu dimensiuni de aproximativ 30 de centimetri, a fost descoperită de Daniella Santoro, antropolog la Universitatea Tulane, și de soțul ei, Aaron Lorenz, în timp ce aceștia curățau curtea din cartierul istoric Carrollton.

Arheologul D. Ryan Gray, de la Universitatea din New Orleans, care a analizat artefactul, a confirmat autenticitatea acestuia. Cercetările au arătat că inscripția fusese deja înregistrată în trecut de specialiști și aparținea unui monument funerar din secolul al II-lea descoperit la Civitavecchia, un port antic situat la aproximativ 60 de kilometri de Roma.

Din Civitavecchia în New Orleans

Piatra a dispărut la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce muzeul italian care o găzduia a fost distrus în timpul bombardamentelor aliate.

„Este posibil ca artefactul să fi fost luat din Italia în timpul sau după război, poate de un soldat american ori de un comerciant de antichități”, a explicat Gray.

Autoritățile americane colaborează în prezent cu oficialii italieni pentru repatrierea pietrei funerare la Civitavecchia.

„Această descoperire arată cât de multă istorie poate fi ascunsă chiar și în cele mai neașteptate locuri. Obiectul este autentic, în siguranță, și urmează să fie returnat pentru a fi expus corespunzător”, a adăugat Ryan Gray.

Articolul Piatră funerară romană, veche de aproape 2.000 de ani, descoperită într-o curte din SUA. Cum ar fi ajuns acolo apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un avion MiG-31, aparat de vânătoare-interceptor cu două locuri și capabil să transporte rachete hipersonice Kinzhal, s-a prăbușit joi în regiunea Lipetsk, în vestul Rusiei, în timpul unei manevre de aterizare, potrivit Ministerului rus al Apărării.

Autoritățile au precizat că echipajul s-a catapultat și nu există pericol pentru viața piloților.

Avionul efectua un zbor de antrenament și nu avea armament la bord, a transmis ministerul, într-un mesaj pe Telegram.

Aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită, iar impactul a provocat un incendiu local, care a fost ulterior stins.

Articolul Un avion MiG-31 s-a prăbușit în vestul Rusiei în timpul aterizării. Piloții au reușit să se salveze apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consilierul prezidențial Ludovic Orban consideră că Nicușor Dan este un președinte implicat: „Ca să spun așa, nu e nici un președinte care să fie prea activ, adică în sensul de a sări peste competențele prezidențiale, dar nici un președinte absent, ca Iohannis. Este un om echilibrat, care girează cu responsabilitate atribuțiile, competențele funcției prezidențiale”.

Întrebat la RFI cum ar trebui să gestioneze președintele relația cu premierul Ilie Bolojan, care pare să se fi răcit în ultima vreme, consilierul prezidențial a răspuns: „În primul rând, dați-mi voie să nu fiu de acord cu evaluarea făcută de unii, care nu e confirmată de fapte. Chiar de curând, președintele a intervenit tocmai pentru a veni în sprijinul stabilității guvernamentale și în sprijinul premierului Bolojan. Între președintele României și premierul Bolojan cu siguranță e o relație de colaborare. În ceea ce mă privește pe mine, de o săptămână, de când am intrat în echipa președintelui Nicușor Dan, nu am simțit o astfel de răceală, dimpotrivă, o deschidere spre colaborare și susținerea tuturor măsurilor necesare”.

Nu există risc de rupere a coaliției

Întrebat, de asemenea, dacă președintele Nicușor Dan ar accepta un Guvern PSD-AUR, în cazul în care s-ar rupe coaliția din prezent, Ludovic Orban a replicat: „Deocamdată, nu cred că există un risc de rupere a acestei coaliții și sunt convins că președintele întotdeauna va cumpăni și va lua decizii care să fie benefice pentru România”.

Consilierul prezidențial comentează și proiectele prin care PSD vrea să corecteze „inechitățile” din primele două pachete de măsuri fiscale: „A existat un acord că nu se va face acest lucru și că dacă se ajunge la concluzia că se poate face acest lucru, să fie făcut de comun acord de toate partidele din coaliție. Fac această mențiune, care este importantă, pentru a reflecta adevărul. În mod evident, fiecare partid din coaliție trebuie să respecte deciziile coaliției la care participă. Altfel, această coaliție nu poate să funcționeze, se pierde încrederea între parteneri și în timp se va ajunge la o situație în care pur și simplu nu o să mai poată să guverneze împreună”.

Articolul Ludovic Orban, întrebat dacă Nicușor Dan ar accepta un Guvern PSD-AUR: Va cumpăni și va lua decizii benefice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Indonezia, cea mai mare țară musulmană din lume, a anunțat că gimnaștii israelieni nu vor participa la Campionatele Mondiale de gimnastică care au loc luna aceasta.

„Participarea lor a fost confirmată ca nefiind posibilă”, a declarat Ita Juliati, șefa Federației de Gimnastică din Indonezia.

Decizia vine chiar în momentul în care Israel și Hamas au convenit asupra unui armistițiu temporar, însă tensiunile diplomatice și sportive rămân ridicate.

Guvernul indonezian a justificat refuzul prin obiecțiile exprimate de organizațiile musulmane interne și prin poziția constantă a Jakarta de a nu stabili relații diplomatice cu Israelul până la recunoașterea unui stat palestinian, scrie Sky News.

Boicoturile împotriva sportivilor și artiștilor israelieni continuă să se extindă.

Federațiile internaționale de fotbal, FIFA și UEFA, sunt presate să suspende echipa națională a Israelului din competițiile lor, inclusiv din calificările pentru Cupa Mondială de anul viitor.

Ambele organizații au exclus Rusia în 2022, după invazia Ucrainei.

Articolul Indonezia refuză vizele pentru gimnaștii israelieni, pe fondul boicoturilor internaționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Dumitrescu susține că gestul său, de a pleca de la locul accidentului, a fost „un gest lipsit de moralitate”.

De asemenea, el afirmă că nu consumase droguri înainte de producerea accidentului, ci doar după impact.

Duminică, 14 septembrie, Toto Dumitrescu a fugit de la locul unui accident produs în cartierul Primăverii.

Acesta conducea un SUV Mercedes, când s-a izbit de un Audi A6, condus de o tânără de 23 de ani. În urma impactului, femeia a ajuns la spital.

Articolul Toto Dumitrescu, despre fuga de la locul accidentului: „A fost un gest lipsit de moralitate” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Începând de vineri, 10 octombrie, până vineri, 17 octombrie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.

Tranșa specială de titluri de stat FIDELIS, emise în lei, cu scadență la 2 ani, dedicată tuturor celor care fac dovada donării de sânge începând cu 1 mai 2025, va avea o dobândă de 8,20%. Donatorii-investitori se bucură de un prag minim de subscriere redus de la 5.000 de lei la 500 lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 lei, potrivit comunicatului emis de ministerul Finanțelor.

În afară de tranșa specială, ediția FIDELIS include și următoarele emisiuni

• în lei: 7,20% – 2 ani; 7,60% – 4 ani; 7,90% – 6 ani
• în euro: 4,15% – 3 ani; 5,25% – 5 ani; 6,50% –-10 ani

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Poți retrage banii oricând, iar câștigurile sunt neimpozabile. În procesul de subscriere nu se percep comisioane, iar titlurile pot fi vândute înainte de scadență, primind dobânda aferentă perioadei de deținere. Deținătorii de titluri FIDELIS ajunse la scadență pot reinvesti disponibilitățile neridicate în cadrul acestei noi emisiuni.

De la lansarea programului, emisiunile FIDELIS au atras investiții totale de aproximativ 57,13 miliarde lei, prin peste 458.010 subscrieri. Donatorii de sânge beneficiază de condiții preferențiale, cu un punct procentual suplimentar la dobândă.

Articolul Titluri de stat FIDELIS: Dobânzi neimpozabile până la 8,20% pentru donatorii de sânge. Când se poate investi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Europarlamentarul Victor Negrescu susţine că România are potenţialul de a deveni un lider european în materie de securitate cibernetică, datorită expertizei şi ecosistemului tehnologic deja existente, dar şi prezenţei Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, care are sediul la Bucureşti.

„România poate să fie un lider european în materie de securitate cibernetică. Avem expertiza, ecosistemul şi, mai ales, experţii pentru a face din ţara noastră un hub de tehnologie în domeniu şi pentru a deveni competitivi într-o piaţă de miliarde de euro”, a scris Victor Negrescu într-o postare pe reţelele de socializare.

Europarlamentarul a subliniat că a susţinut creşterea finanţărilor europene destinate domeniului cyber în bugetul Uniunii Europene, în special pentru centrul de competenţe în securitate cibernetică din Bucureşti, considerat o structură-cheie la nivel european.

Potrivit acestuia, atacurile cibernetice provoacă pierderi de sute de milioane de euro anual, iar investiţiile în prevenţie, educaţie şi protecţia digitală trebuie tratate ca o prioritate strategică.

„România trebuie să mizeze mai mult pe acest domeniu, unde excelează, atunci când vorbim despre programele europene pentru apărare sau despre viitorul buget multianual”, a precizat Victor Negrescu.

Articolul Victor Negrescu: România poate deveni un lider european în domeniul securităţii cibernetice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nominalizările pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au inclus 338 de candidați, dintre care 244 persoane fizice și 94 organizații.

Printre persoanele îndreptățite să nominalizeze se numără membri ai adunărilor naționale, guverne, șefi de stat, membri ai curților internaționale, profesori universitari din domenii relevante, directori ai institutelor de cercetare pentru pace, laureați ai Premiului Nobel pentru Pace și membri sau foști membri ai Comitetului Nobel norvegian.

Președintele SUA, Donald Trump, a fost nominalizat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, de guvernele Pakistanului și Cambodgiei, de reprezentantul republican american Earl „Buddy” Carter și, pentru scurt timp, de un politician ucrainean de rang înalt (n.r. care ulterior și-a retras nominalizarea).

Alți nominalizați cunoscuți îi includ pe Francesca Albanese, Ivan Alekseyev (Noize MC) și Elizaveta Gyrdymova (Monetochka).

Comitetul Nobel norvegian primește nominalizările până la 31 ianuarie în fiecare an, apoi le examinează și selectează aproximativ 20-30 de candidați pentru a fi luați în considerare în continuare, cu avizul experților, înainte de a decide laureatul, urmărind să se ajungă la un consens sau la un vot majoritar, dacă este necesar.

Anul acesta, anunțul privind acordarea premiului vine pe fondul unei atenții internaționale semnificative, parțial datorită unei campanii de mare amploare a președintelui american Donald Trump, care a căutat în mod activ să obțină Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de mediere a acordurilor de pace și a încetării focului, inclusiv între Israel și Hamas.

În ciuda campaniei publice a lui Trump și a mai multor nominalizări, experții consideră că este puțin probabil ca acesta să primească premiul anul acesta.

Decizia Comitetului Nobel norvegian ar fi fost luată, potrivit unor surse, înainte de recentele anunțuri privind încetarea focului, iar comitetul subliniază că deliberările sale sunt riguroase și independente de presiunile politice. Comitetul este format din cinci membri numiți de Parlamentul norvegian, care lucrează în condiții de confidențialitate strictă pentru a selecta laureatul.

Cine a câștigat până acum Premiul Nobel pentru Pace?

Martin Luther King

Liderul mișcării pentru drepturile civile din SUA a fost „prima persoană din lumea occidentală care ne-a arătat că o luptă poate fi dusă fără violență”, potrivit președintelui de atunci al comitetului de atribuire a premiului, Gunnar Jahn.

„El este primul care a transformat mesajul iubirii frățești în realitate în cursul luptei sale și a dus acest mesaj tuturor oamenilor, tuturor națiunilor și raselor”.

La 35 de ani, el era și cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace la acea vreme. Astăzi, cea mai tânără câștigătoare este activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai, care avea 17 ani când a câștigat premiul în 2014.

Nelson Mandela

Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat în multe ocazii, dar majoritatea au fost de acord în 1993 că Mandela merita acest premiu, potrivit lui Geir Lundestad, secretarul de atunci al Comitetului Nobel norvegian. Mandela a petrecut 27 de ani în închisoare și a continuat să pledeze pentru o tranziție pașnică către sfârșitul apartheidului în Africa de Sud.

Ceea ce nu era evident era acordarea premiului împreună cu Frederik Willem de Klerk, ultimul lider alb al Africii de Sud, a spus Lundestad în memoriile sale din 2015. Mulți au spus că Mandela ar fi trebuit să câștige singur, în timp ce alții au spus că Mandela nu putea face pace fără un partener, a povestit Lundestad. În cele din urmă, premiul a fost acordat amândurora pentru a încuraja tranziția pașnică către o Africa de Sud democratică, care nu era încă finalizată la momentul acordării premiului.

Mahatma Gandhi

El a fost pe lista internă a comitetului cu candidații în cinci ocazii diferite, iar comitetul era pregătit să îi acorde premiul în 1948, anul în care a fost asasinat, potrivit lui Lundestad. Comitetul ar fi putut să îi acorde premiul postum – acest lucru era posibil la acea vreme, dar nu mai este acum –, dar nu a făcut-o.

Potrivit lui Lundestad, acest lucru s-ar putea datora faptului că comitetul nu a vrut să ofenseze Marea Britanie, aliatul apropiat al Norvegiei și fosta putere colonială în India, sau pentru că politica lui Gandhi ar fi putut fi percepută ca fiind prea „străină” sau „antimodernă” de către membrii unui comitet centrat pe Europa.

Patru președinți americani au câștigat Premiul Nobel pentru Pace

Theodore Roosevelt (1906) – A fost primul american care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace pentru medierea sfârșitului războiului ruso-japonez și pentru contribuția la negocierea Tratatului de la Portsmouth.

Woodrow Wilson (1919) – Premiat pentru rolul său în fondarea Ligii Națiunilor după Primul Război Mondial, care avea ca scop promovarea păcii mondiale prin cooperare internațională.

Jimmy Carter (2002) – Onorat pentru dedicarea sa de-o viață pentru pace și drepturile omului, în special prin activitatea sa cu Centrul Carter în medierea disputelor internaționale și monitorizarea alegerilor.

Barack Obama (2009) – A primit premiul la începutul mandatului său prezidențial pentru eforturile sale de consolidare a diplomației internaționale, promovarea dezarmării nucleare și încurajarea cooperării globale.

Cine sunt câștigătorii celorlalte Premii Nobel din 2025

Medicină: Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică, care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului și are implicații în cazul cancerului și al bolilor autoimune. Mai multe detalii aici.

Fizică: John M. Martinis, John Clarke și Michel H. Devoret pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric. Mai multe detalii aici.

Chimie: Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea structurilor metal-organice. Mai multe detalii aici.

Literatură: László Krasorkaiznah, autorul maghiar, „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.

Ce urmează?

Următorul premiu acordat va fi Premiul Sveriges Riksbank în științe economice în memoria lui Alfred Nobel, lauretaul urmând să fie anunțat luni, 13 octombrie, cel mai devreme la ora 11:45 CEST.

Articolul Premiul Nobel pentru Pace 2025. Donald Trump speră să câștige / Unii foști președinți ai SUA au câștigat premiul în trecut / Câștigătorul va fi anunțat astăzi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Viktor Orbán a sosit la Cluj-Napoca în ajunul congresului UDMR organizat vineri la centrul de evenimente Wild Hills din Juc-Herghelie.

Viktor Orbán a luat cina într-un restaurant din Piața Unirii, unde atmosfera a fost întreținută de lăutari.

Premierul Ungariei s-a bucurat de momentul muzical alături de membrii delegației sale. Ulterior, acesta a publicat pe Facebook un scurt clip din seara petrecută la Cluj.

Viktor Orbán a cântat, alături de lăutari, un cântec popular maghiar binecunoscut, adesea interpretat la nunți și la petreceri tradiționale.

Versurile, în contextul vizitei la Cluj, ar putea fi considerate de unii drept controversate:

„Nu, nu, nu,
nu plecăm de aici
până când gazda
nu ne alungă cu un toiag.

Dacă gazdei nu-i place
că ne distrăm aici,
să-și ia cortul,
dar noi rămânem aici.”

„Dimineața m-a prins la Cluj. UDMR împlinește 35 de ani. Astăzi are loc un congres festiv la Jucu. Dar deja am avut parte de o sărbătoare, Premiul Nobel. Un lucru extraordinar. Al treilea în trei ani. Putem fi cu toții mândri, de această dată, de László Krasznahorkai!”, a scris Orbán pe Facebook.

Acesta a adăugat că, deși „în multe privințe nu suntem de acord”, un lucru îi unește pe toți maghiarii: „Dorim să aducem glorie Ungariei. El a făcut-o ieri. Felicitări!”, a transmis acesta, referindu-se la scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.

Congresul aniversar al UDMR are loc vineri în prezența liderilor formațiunii și a invitaților din Ungaria și din diaspora maghiară.

La eveniment vor participa și președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan.

Articolul Viktor Orban a petrecut cu lăutari la Cluj-Napoca. Motivul de sărbătoare al premierului Ungariei apare prima dată în Mediafax.