Mediafax

Acest proces natural se transformă astăzi într-o metaforă industrială la Bruxelles, unde miceliul – rețeaua microscopică de filamente fungice – dă naștere unui nou capitol în domeniul producției biodegradabile, într-o zonă altădată dominată de oțel și benzină, scrie EFE.

În comuna Forest, la doar un kilometru și jumătate de uriașul teren unde, timp de decenii, au răsunat liniile de asamblare Volkswagen, până când Audi a închis definitiv fabrica în februarie 2025, ia naștere acum un proiect cu parfum de utopie durabilă: cea mai mare fabrică europeană de ambalaje biodegradabile din micomateriale.

„Ciupercile cresc, iar noi le ajutăm să crească (…). Este elegant, estetic, sustenabil și competitiv”, explică, în timpul inaugurării, Julian Jacquet, fondatorul companiei PermaFungi, care a insistat pe parcursul zilei asupra faptului că cel mai mare consumator de plastic din lume este industria ambalajelor.

Proiectul a atras o investiție de aproximativ 3 milioane de euro, cu finanțare din partea Uniunii Europene, a platformelor publice de capital din regiunea Bruxelles și a fondului elvețian de investiții Après-demain, printre alții.

„Aceasta este economia în care credem – cea care transformă deșeurile în resurse și reduce amprenta noastră ecologică”, a rezumat Barbara Trachte, responsabilă pentru Tranziția Economică în regiunea Bruxelles.

Compania are în prezent 12 angajați, care transformă o idee experimentală într-o alternativă industrială reală.

De la ciuperci la ambalaje

PermaFungi s-a născut în 2014 la Bruxelles, ca o cooperativă care cultiva ciuperci pleurotus din zaț de cafea reciclat și realiza diverse obiecte din micomateriale, precum lămpi și panouri.

Au furnizat ciuperci restaurantelor, au vândut kituri de cultivare online și chiar au placat cu panouri de miceliu pavilionul Belgiei la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2023. Totuși, modelul nu funcționa pe deplin, așa că fondatorii au decis să restructureze compania și să-și dubleze pariul.

Acum, au ridicat un complex industrial de 1.400 de metri pătrați, unde își vor multiplica de o sută de ori producția, folosind 10 tone de reziduuri organice uscate – rumeguș, paie sau așchii de lemn – pentru a produce 100 de metri cubi de materiale pe lună.

Produsul vedetă este ambalajul realizat în matrițe umplute cu deșeuri organice inoculate cu miceliu (specia exactă nu este dezvăluită). Ciupercile consumă substratul până când materialul capătă o consistență asemănătoare cu cea a plutăi, apoi procesul este oprit printr-o scurtă coacere.

Ideea nu este nouă, dar nu a mai fost testată la o asemenea scară în Europa: scopul este de a înlocui polistirenul, un plastic derivat din petrol, folosit frecvent în ambalarea produselor electronice, mobilei, sticlelor de vin sau cosmeticelor.

Micomaterialul se biodegradează în 41 de zile, în timp ce polistirenul are nevoie de peste 500 de ani pentru a se descompune, iar rata sa de reciclare este foarte scăzută. În plus, producția din ciuperci consumă puțină energie și apă.

Potențial economic și context legislativ

Schimbarea ar fi radicală, atât ecologic, cât și economic. Dacă PermaFungi ar captura doar 0,05% din piața europeană, ar putea genera 28 de milioane de euro anual, însă, pentru moment, obiectivul este de 3 milioane de euro cifră de afaceri în trei ani.

„În unele segmente suntem la același preț cu polistirenul. În altele, oferim un produs unic, estetic și cu proprietăți mai bune”, afirmă Jacquet.

Proiectul face parte dintr-un curent european care include companii precum Grown.bio (Țările de Jos), Biohm (Regatul Unit) și Mycelium Packaging (Franța), filială a companiei americane Ecovative, pionieră în domeniul micomaterialelor.

Un element favorabil este noul cadru legislativ european, care prevede interzicerea ambalajelor nereciclabile până în 2030. Totuși, fondatorii PermaFungi spun că vor să fie profitabili fără a depinde exclusiv de reglementări.

Compania a încheiat deja acorduri cu firme locale mici și mijlocii, urmărind o poziționare de nișă. Deocamdată, nu are capacitatea de a lucra cu giganți precum Ikea sau L’Oréal, dar nu exclude această posibilitate în viitor.

„Să fii idealist, să îți asumi riscuri, să înveți din greșeli, să rămâi întreg în momentele grele și să știi să te bucuri de cele bune” — astfel își rezumă Julian Jacquet un deceniu de aventură „fungică”.

Articolul Bruxelles inaugurează cea mai mare fabrică de ambalaje ecologice din ciuperci din Europa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Biroul prim-ministrului israelian a anunțat luni că familiile celor șapte ostatici eliberați din captivitatea din Fâșia Gaza au fost informate că aceștia se află în mâinile armatei israeliene.

Ostaticii urmează să fie transportați în Israel în orele următoare.

„Guvernul Israelului este hotărât să asigure întoarcerea tuturor ostaticilor deținuți de inamic și va urmări această misiune cu determinare și perseverență”, se arată în comunicatul transmis de Biroul Prim-ministrului, care a adăugat că executivul „îi îmbrățișează pe cei care se întorc acasă”.

În total, 20 de ostatici urmează să fie eliberați în cadrul actualului acord, după luni de negocieri mediate internațional, scrie Times of Israel.

Autoritățile israeliene nu au oferit deocamdată detalii despre identitatea persoanelor eliberate sau starea lor de sănătate.

Articolul Primii șapte dintre cei 20 de ostatici eliberați din Gaza, predați armatei israeliene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a afirmat într-un interviu acordat televiziunii ruse, pe 12 octombrie, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă președintele Volodimir Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.

Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că inițial a considerat că liderii europeni sunt responsabili pentru eșecul discuțiilor de pace, dar acum crede că „problema nu este nici la Statele Unite, nici la Rusia, ci la Volodimir Zelenski”.

„Trebuie exercitată presiune asupra lui pentru a lua deciziile potrivite”, a afirmat liderul belarus, adăugând că „Rusia avansează pe front și acest lucru ar putea duce la dispariția Ucrainei ca stat”.

Lukașenko a descris situația ca fiind „foarte gravă”

De asemenea el a cerut un dialog imediat pentru a evita o escaladare suplimentară a conflictului.

„Aș vrea ca președintele Ucrainei să înțeleagă că nimeni nu va aduce fericirea Ucrainei, în afară de statele slave”, a spus el.

În cadrul interviului, Lukașenko a comentat și politica externă a Statelor Unite, menționându-l pe președintele Donald Trump: „Prietenul nostru Donald are o anumită tactică în gestionarea problemelor. Uneori pune presiune, alteori acționează mai dur, apoi mai relaxează tonul.”

Declarațiile sale vin la o săptămână după ce Vladimir Putin a avertizat că relațiile „pozitive” dintre Rusia și Statele Unite ar fi distruse dacă Washingtonul va trimite rachete Tomahawk către Ucraina.

Lukașenko conduce Belarusul din 1994 și a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru atacurile inițiale asupra Ucrainei, în februarie 2022, la începutul invaziei la scară largă.

Articolul Ucraina „ar putea înceta să mai existe”. Ce crede Lukașenko despre Volodimir Zelenski apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus duminică, 12 octombrie, că este gata să autorizeze trimiterea rachetelor de croazieră Tomahawk către Ucraina, însă a precizat că va purta mai întâi o discuție cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

„S-ar putea să trebuiască să vorbesc cu Rusia, sincer. Vor Tomahawk-uri îndreptate în direcția lor? Nu cred,” a declarat Trump jurnaliștilor, sugerând că livrarea armelor depinde de disponibilitatea Moscovei de a opri războiul.

„Poate că voi vorbi cu el. I-aș putea spune: dacă războiul nu se încheie, le voi trimite Tomahawk-urile,” a adăugat președintele american, descriind rachetele ca fiind „arme foarte ofensive.”

Trump a subliniat că „Rusia nu are nevoie de asta,” dar a avertizat că Statele Unite ar putea merge înainte cu transferul dacă luptele continuă.

„Cred că președintele Putin ar arăta bine dacă ar încheia acest conflict. Și cred că o va face. Dacă nu, nu va fi bine pentru el,” a spus liderul de la Casa Albă.

Reacția Kremlinului nu a întârziat, scrie Kyiv Independent.

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „subiectul Tomahawk-urilor este de o îngrijorare extremă” și că „momentul actual este unul dramatic, pentru că tensiunile cresc din toate părțile.”

La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 9 octombrie că eventuala livrare a rachetelor Tomahawk ar putea forța Rusia „să vadă realitatea” și să accepte negocieri.

Racheta Tomahawk este un proiectil de croazieră subsonic, cu rază lungă de acțiune, capabil să lovească ținte la distanțe cuprinse între 1.600 și 2.500 de kilometri, suficient pentru a atinge obiective aflate până și în Siberia.

Articolul Trump îl avertizează pe Putin: Încheie războiul sau voi trimite rachete Tomahawk în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premiul de anul trecut a fost acordat celor trei economiști: Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson, care au studiat motivele pentru care unele țări sunt bogate, iar altele sărace, și au demonstrat că societățile mai libere și mai deschise au șanse mai mari de prosperitate.

Premiul pentru economie este cunoscut oficial sub numele de Premiul Băncii Suediei pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.

Banca centrală l-a înființat în 1968 ca memorial pentru Nobel, omul de afaceri și chimistul suedez din secolul al XIX-lea care a inventat dinamita și a înființat cele cinci premii Nobel.

De atunci, a fost acordat de 56 de ori unui total de 96 de laureați.

Doar trei dintre câștigătorii de până luni erau femei.

Puritanii Nobel subliniază că premiul pentru economie nu este, din punct de vedere tehnic, un premiu Nobel, dar este întotdeauna acordat împreună cu celelalte premii pe 10 decembrie, aniversarea morții lui Nobel în 1896.

Premiile Nobel au fost anunțate săptămâna trecută în domeniile medicină, fizică, chimie, literatură și pace.

Articolul Premiul Nobel pentru economie: Luni va fi anunțat câștigătorul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia Europeană a selectat vineri șase noi fabrici de inteligență artificială (IA), care vor contribui la inovare și vor stimula dezvoltarea acestei tehnologii în UE. Aceste fabrici vor fi situate în Spania, Lituania, Olanda, Polonia, Republica Cehă și România.

Cu aceste granturi, pentru care Bruxelles-ul și statele membre vor aloca o investiție comună de 500 de milioane de euro , numărul fabricilor de inteligență artificială din 16 țări crește acum la 19. scrie EFE.

🚀 Six new AI Factories to boost Europe’s AI power.

📍 Located in 🇨🇿 🇱🇹 🇳🇱 🇷🇴 🇪🇸 🇵🇱, they will give researchers, startups & SMEs secure remote access to AI-optimised supercomputers.

These computing centres are backed by more than EUR 500 million in investment.

Learn more ⬇️

— Digital EU 🇪🇺 (@DigitalEU) October 10, 2025

Scopul, conform Comisiei, este de a extinde capacitatea de calcul de înaltă performanță a Europei și de a accelera adoptarea inteligenței artificiale în sectoare cheie.

Noile fabrici vor oferi startup-urilor, IMM-urilor și industriei acces direct la supercomputere optimizate pentru inteligență artificială, expertiză tehnică și asistență personalizată pentru a dezvolta și implementa soluții avansate de inteligență artificială.

Țările participante ale UE și EuroHPC au pus la bătaie peste 2,6 miliarde de euro pentru inițiativa „Fabrici și Antene de IA”, consolidând ambiția Europei de a deveni un continent lider în domeniul IA.

Două fabrici în Spania

Printre cele șase noi fabrici anunțate, cea din Spania va fi amplasată la Centrul de Supercalcul Galicia. Aceasta va implica o investiție de 82 de milioane de euro și va avea ca scop poziționarea Europei ca lider mondial în domeniul produselor, serviciilor și cercetării „One-Health”.

Spania are o altă astfel de instalație, Centrul de Supercomputere din Barcelona (BSC), care permite companiilor, IMM-urilor și startup-urilor să acceseze infrastructura de supercomputere și încurajează implementarea inteligenței artificiale în sectoare precum sănătatea, energia, finanțele, sectorul public și mass-media.

Anunțuri viitoare

Comisia va anunța în curând selecția Centrelor Fabricilor de IA, care vor colabora îndeaproape cu Fabricile de IA pentru a oferi comunităților naționale de IA acces securizat de la distanță la capacitate de supercalculare optimizată pentru această tehnologie de talie mondială.

Alte țări cu acest tip de fabrică includ Germania, Austria, Bulgaria, Slovenia, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și Suedia.

În paralel, Comisia va lansa o cerere de ofertă la sfârșitul anului pentru construirea a până la cinci gigafabrici în UE, instalații care vor cvadrupla capacitatea de calcul a supercomputerelor actuale.

Articolul Comisia Europeană selectează șase noi fabrici de inteligență artificială în UE. Una dintre ele va fi în România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE 07:50 Începe eliberarea celor 20 de ostatici israelieni

Presa israeliană a relatat că eliberarea ostaticilor este programată să înceapă din coridorul Netzarim, la ora 8:00, și să continue la ora 10:00, în zona Khan Younis din sudul Fâșiei Gaza.

Ulterior, urmează să fie predate trupurile celor 28 de ostatici decedați.

De asemenea, Israelul va elibera 1.700 de palestinieni reținuți în Gaza de la începutul războiului, împreună cu 22 de minori palestinieni și trupurile a 360 de combatanți.

Prizonierii ar urma să fie eliberați după ce ostaticii în viață vor ajunge pe teritoriul israelian.

UPDATE Hamas a publicat lista ostaticilor care urmează să fie eliberați

Agenția palestiniană de știri Shehab a anunțat că Hamas a făcut publice numele celor 20 de ostatici care urmează să fie eliberați astăzi.

Potrivit sursei citate, lista corespunde cu cea a celor 20 de persoane despre care se crede că sunt încă în viață, raportată anterior.

Lista ostaticilor:

Bar Kupershtein
Evyatar David
Yosef-Chaim Ohana
Segev Kalfon
Avinatan Or
Elkana Bohbot
Maxim Herkin
Nimrod Cohen
Matan Zangauker
David Cunio
Eitan Horn
Matan Angrest
Eitan Mor
Gali Berman
Ziv Berman
Omri Miran
Alon Ohel
Guy Gilboa-Dalal
Rom Braslabski
Ariel Konio

Știrea inițială: Hamas urmează să elibereze până la prânz ultimii ostatici israelieni, iar autoritățile de la Tel Aviv au anunțat că se așteaptă la revenirea primului grup în cursul dimineții.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici în viață vor fi eliberați împreună, urmând ca ulterior să fie predate trupurile celor 28 de persoane decedate.

Președintele american Donald Trump va fi primit luni cu onoruri în Parlamentul Israelului.

Trump a declarat că „războiul s-a încheiat”, adăugând că Orientul Mijlociu „se va normaliza” în urma acordului de pace.

În paralel, liderii mondiali se reunesc în Egipt pentru a discuta pașii următori către o soluție politică durabilă.

ONU a anunțat intensificarea livrărilor de ajutoare umanitare către Gaza, inclusiv introducerea de butelii de gaz de gătit pentru prima dată din luna martie, precum și creșterea transporturilor de alimente și medicamente.

Mii de palestinieni au început să se deplaseze din nou spre nordul Fâșiei Gaza, sperând că încetarea focului va marca sfârșitul definitiv al războiului.

Articolul Hamas începe eliberarea ostaticilor israelieni. Lista celor 20 de persoane a fost făcută publică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Discursul lui Trump în Knesset vine după doi ani de război declanșat de un atac al Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel și a luat 251 de ostatici.

De atunci, atacurile aeriene și terestre israeliene au devastat Gaza, ucigând peste 67.000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din enclavă.

„Războiul s-a încheiat”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, la începutul zborului său de la Washington către Israel, scrie Reuters.

Întrebat despre perspectivele regiunii, el a răspuns: „Cred că situația se va normaliza”.

ONU a declarat că ajutorul umanitar se intensifică, gazul pentru gătit fiind livrat pentru prima dată din martie, iar livrările de alimente și medicamente vor fi extinse.

Articolul Trump merge în Israel, în timp ce ostaticii se întorc acasă: „Războiul s-a încheiat” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit reprezentanţilor Jandarmeriei, până luni dimineața, 131.000 de persoane au trecut pe la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aşezată într-un baldachin amenajat în curtea catedralei din Iaşi.

Peste 4.500 de persoane sunt la rând, la această oră.

Baldachinul pe care este așezată racla cu sfintele moaște ale Sf. Parascheva a fost împodobit pentru al 22-lea an la rând de familia Bulat-Buştei.

Pelerinajul închinat hramului Catedralei Mitropolitane din Iaşi a început miercuri dimineață, în 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște a fost purtată în cadrul tradiţionalei procesiuni, fiind depusă în baldachinul special amenajat în curtea Ansamblului Mitropolitan, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi la începutul zilei de miercuri, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2025, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.00, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.

Articolul Peste 130.000 de pelerini au trecut pe la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Totuși, creșterea lentă a locurilor de muncă, rata șomajului mai mare și inflația mai persistentă vor afecta perspectivele de creștere a economiei.

Noile taxe de import impuse de administrația Trump rămân un obstacol în calea performanței economice, concluzionează sondajul, peste 60% dintre cei 40 de economiști chestionați estimând că tarifele vor reduce creșterea economică cu până la jumătate de punct procentual, atât importurile, cât și exporturile înregistrând o scădere, iar prețurile de consum crescând ca urmare a impunerii taxelor. Niciunul dintre economiști nu a considerat că tarifele vor stimula creșterea economică.

Însă ultima versiune a sondajului trimestrial al NABE, publicată luni în cadrul reuniunii anuale a grupului, a revizuit în sens pozitiv previziunile mai pesimiste privind perspectivele economice ale Statelor Unite, formulate la începutul anului, când îngrijorările legate de impactul economic al tarifelor și de riscurile unui război comercial mai amplu erau la apogeu.

Care erau estimările

Proiecția mediană era ca economia să crească cu 1,8% în 2025, în jurul majorității estimărilor privind potențialul subiacent, comparativ cu 1,3% prognozat în sondajul din iunie.

Inflația, măsurată prin indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal preferat de Rezerva Federală, era estimată să se încheie la sfârșitul anului la 3%, în ușoară scădere față de 3,1% prognozat în iunie. Dar se preconiza, de asemenea, o scădere doar până la 2,5% în 2026, comparativ cu 2,3% în sondajul din iunie, o revenire mai lentă către ținta de 2% a Fed.

Rata șomajului, între timp, se preconiza că va crește pe parcursul anului viitor, deși mai puțin decât se temea în iunie, până la 4,5% față de 4,7% în sondajul anterior.

Se estimează că Fed va reduce ratele dobânzilor, deși într-un ritm ușor mai lent decât anticipat de investitori, cu o singură reducere a ratei dobânzii prevăzută pentru acest an, față de cele două reduceri de un sfert de punct procentual incluse în prezent în contractele legate de rata dobânzii de referință a băncii centrale.

Sondajul a evidențiat una dintre enigmele actuale pe care oficialii Fed încearcă să o înțeleagă: creșterea PIB-ului, care a început să surprindă în sens pozitiv, în timp ce creșterea locurilor de muncă rămâne modestă.

Ce se întîmplă cu locurile de muncă

Economiștii chestionați de NABE, de exemplu, prevăd o creștere medie a locurilor de muncă de doar 29.000 pe lună pentru restul acestui an, cu o „recuperare limitată și treptată” până la aproximativ 75.000 anul viitor, mai puțin decât previziunea de 97.000 din iunie.

Investițiile în afaceri, impulsionate de creșterea capitalului în domeniul capacității de calcul și al inteligenței artificiale, pot explica parțial această discrepanță.

Investițiile anticipate „s-au îmbunătățit semnificativ”, potrivit ultimului sondaj, fiind acum estimate să crească cu 3,8% în acest an, față de 1,6% în iunie, și să continue să crească cu o rată de 1,7% anul viitor, față de 0,9% estimat în iunie.

Cu toate acestea, sectorul imobiliar rămâne în stagnare, investițiile rezidențiale fiind acum estimate să se contracte cu 1,6% în acest an, comparativ cu creșterea modestă de 0,5% prevăzută în sondajul din iunie, și cu o creștere de sub 1% prevăzută pentru anul viitor.

Articolul Creștere economică mai puternică în SUA prevăzută de economiști. Ce se întâmplă cu locurile de muncă apare prima dată în Mediafax.