Mediafax

Familiile ostaticilor din Israel spun că sunt „șocate și profund dezamăgite” după ce au aflat că doar patru dintre cele 28 de corpuri ale ostaticilor uciși vor fi returnate astăzi, contrar planului de eliberare stabilit prin acordul mediat de administrația Trump.

Grupul care reprezintă familiile ostaticilor a anunțat luni că Hamas va returna doar patru trupuri neînsuflețite, dintr-un total de 28, încălcând astfel termenii acordului convenit în cadrul planului de 20 de puncte propus de președintele Donald Trump, care prevedea repatrierea tuturor ostaticilor, în viață și decedați, până astăzi, scrie NBC News.

„Aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a acordului de către Hamas. Ne așteptăm ca guvernul Israelului și mediatorii să ia măsuri imediate pentru a corecta această nedreptate gravă,” a transmis Forumul Sediului Familiilor Ostaticilor și Dispăruților într-un comunicat.

Organizația a adăugat că familiile „trăiesc zile extrem de dificile, pline de durere profundă” și a subliniat că nu vor renunța la niciun ostatic.

„Mediatorii trebuie să se asigure că termenii acordului sunt respectați și că Hamas plătește un preț pentru această încălcare.”

Articolul Familiile ostaticilor acuză Hamas de încălcarea acordului: Doar patru trupuri vor fi returnate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Temperaturile mai blânde din insula nordică Hokkaido au permis cultivarea Pinot Noir-ului, un soi nobil și pretențios, asociat tradițional cu regiunile reci din Franța. Considerat un succes neașteptat al viticulturii moderne, Pinot Noir-ul japonez din orașul Yoichi, situat pe această insulă, trece însă printr-o perioadă dificilă. Ceea ce cândva era un climat ideal pentru strugurii sensibili s-a transformat, treptat, într-un mediu instabil, cu veri tot mai calde și ploi abundente în timpul recoltării.

Potrivit Agenției Meteorologice a Japoniei, citată de Reuters, vara 2025 a fost cea mai călduroasă din istorie, cu o medie de 22,1°C între iunie și august – cu 3°C peste media ultimelor decenii.

500 de dolari o sticlă de Pinot Noir de Yoiki

„Este ca un montagne russe. Chiar când am crezut că am ajuns la temperaturile din Burgundia, anul acesta ne-am apropiat de cele din Bordeaux”, a explicat proprietarul cramei Domaine Takahiko, Takahiko Soga, care a pus Yoichi pe harta vinurilor de top.

În 2017, vinul Nana-Tsu-Mori Pinot Noir produs de crama Domaine Takahiko a fost inclus în meniul celebrului restaurant Noma din Copenhaga, unul dintre cele mai apreciate din lume. O sticlă care costa odinioară 30 de dolari se vinde astăzi în Japonia cu peste 500.

Căldura și ploile, dușmanii soiului sensibil

Pinot Noir-ul, cunoscut pentru sensibilitatea sa la variațiile climatice, se coace acum prea repede, acumulând prea mult zahăr și pierzând aciditatea esențială pentru echilibrul vinului. Iar ploile de toamnă agravează problema: boabele crapă și putrezesc înainte de recoltare.

„În toamna aceasta, ne-a luat o veșnicie să culegem pentru că a trebuit să îndepărtăm fiecare boabă afectată, una câte una”, a relatat unul dintre primii fermieri din zonă ce au plantat Pinot Noir.

Pe lângă căldura excesivă și umiditatea ridicată, fermierii se confruntă cu un nou inamic: păsările. Odată cu scăderea resurselor naturale din pădurile din apropiere, stoluri tot mai mari se îndreaptă spre vii, distrugând recoltele: „Sunetul petardelor folosite pentru a le speria este acum nelipsit în Yoichi”.

Conform datelor Indexului Winkler, care măsoară cantitatea de căldură acumulată în timpul sezonului de vegetație, Yoichi a trecut, din 2023 până în prezent, din categoria rece în categoria moderată, mai potrivită pentru soiuri robuste ca Merlot sau Cabernet Sauvignon decât pentru Pinot Noir.

Adaptare prin colaborare

Primarul Keisuke Saito a semnat un „acord al vinului” cu comuna franceză Gevrey-Chambertin din Burgundia, pentru a face schimb de experiență privind adaptarea podgoriilor la noile realități climatice.

La rândul său, Domaine Takahiko a construit o pivniță subterană cu 100 de butoaie, pentru a proteja vinul de variațiile de temperatură și umiditate. Fără să renunțe încă la pasiunea pentru Pinot Noir, fermierii testează și noi soiuri mai rezistente: „Varietăți ca Merlot sau Syrah ar putea fi viitorul nostru”.

Un avertisment și pentru viticultorii români

Pentru producătorii de vin din România, mai ales cei din Transilvania și Dealu Mare, povestea din Yoichi este o lecție de adaptare. Pinot Noir-ul românesc, la rândul lui dependent de climatul răcoros, ar putea fi afectat în anii următori de aceleași tendințe: veri mai lungi și mai fierbinți, ploi bruște în septembrie și o presiune crescută a bolilor viței de vie.

Studiile climatice recente arată că mai multe regiuni viticole din România experimentează creșteri ale temperaturilor și modificări ale distribuției precipitațiilor, ceea ce pune presiune asupra viei și calității strugurilor. Și, la fel ca japonezii, viticultorii români ar putea fi nevoiți să-și regândească strategiile – de la infrastructura de depozitare până la alegerea soiurilor.

Articolul Pinot Noir-ul japonez suferă din cauza vremii extreme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sharm el-Sheikh – Când liderul Hamas, Khalil al-Hayya, a văzut pentru prima dată planul președintelui Donald Trump pentru pacea din Gaza — care cerea ca gruparea sa să se dezarmeze fără prea multe garanții clare că Israelul va pune capăt războiului — reacția sa imediată a fost un refuz, scrie WSJ.

Planul, modificat considerabil de Israel și prezentat Hamas de către premierul Qatarului și șeful serviciilor de informații egiptene, nu semăna deloc cu ceea ce Hayya fusese făcut să creadă că va primi, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile. Hayya, care cu mai puțin de o lună în urmă fusese ținta unui atac israelian în Qatar, le-a spus mediatorilor că Hamas va păstra ostaticii israelieni până când va obține garanții aplicabile că războiul se va încheia.

Dar două zile mai târziu, Hamas a revenit la mediatorii arabi cu un răspuns afirmativ. Acordul nu se schimbase. Presiunea asupra Hamas da.

Egiptul și Qatarul i-au transmis lui Hayya că aceasta este ultima șansă de a pune capăt războiului, au declarat oficialii. L-au avertizat că menținerea ostaticilor devenise o povară strategică, oferind Israelului o justificare pentru a continua luptele.

A doua zi, Turcia s-a alăturat presiunilor, avertizându-l pe Hayya că, dacă Hamas nu va aproba planul, își va pierde toată susținerea politică și diplomatică: Qatarul și Turcia nu vor mai găzdui conducerea politică a grupului, iar Egiptul nu va mai insista ca Hamas să aibă un rol în guvernarea postbelică a Gazei.

A fost suficient pentru ca Hamas să fie de acord să elibereze toți ostaticii din Gaza și să semneze prima parte a planului de pace al lui Trump, renunțând la cel mai important atu de negociere pentru a rămâne la masa discuțiilor. Deși și-a formulat acceptul cu numeroase rezerve, Hamas i-a oferit lui Trump ocazia de a declara o victorie diplomatică și de a pregăti terenul pentru o eliberare de ostatici la începutul acestei săptămâni.

„Hamas, supus unei presiuni considerabile”

„Hamas este supus unei presiuni considerabile din partea mediatorilor regionali”, a spus Tahani Mustafa, cercetător invitat la European Council on Foreign Relations. „Gruparea știe, de asemenea, că este puțin probabil să supraviețuiască politic dacă lucrurile continuă în acest fel, mai ales având în vedere scăderea popularității sale.”

Qatarul și Egiptul nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Întrebat despre presiunile primite, Khaled al-Qaddoumi, reprezentantul Hamas la Teheran, a afirmat că gruparea a acceptat propunerea lui Trump deoarece aceasta garanta că palestinienii nu vor fi forțați să părăsească Gaza și deschidea calea pentru ajutor umanitar și reconstrucție. Qaddoumi a adăugat că Hamas se bazează acum pe Trump pentru a se asigura că Israelul nu va relua luptele.

Campania care a forțat Hamas să accepte un acord nedorit a fost rezultatul unor săptămâni de eforturi coordonate de echipa lui Trump, menite să unească Egiptul, Qatarul și Turcia într-un front comun de presiune asupra Hamas.

Criticii ceruseră de multă vreme ca mediatorii arabi să facă mai mult pentru a determina Hamas să încheie războiul, însă de data aceasta condițiile erau favorabile.

„Cred că toată lumea voia pur și simplu să se termine”, a declarat Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită și diplomat de rang înalt în Israel.

Relațiile lui Trump din Gold, pârghia de influență

Relațiile mai bune ale lui Trump cu Turcia și statele din Golf i-au oferit o pârghie de influență asupra țărilor cu legături cu Hamas. În același timp, statele din Golf deveniseră tot mai îngrijorate că războiul ar putea amenința propria lor securitate, mai ales după atacul israelian asupra Hamas în Qatar.

Hamas se confrunta și cu presiuni interne crescânde — lipsă de fonduri, dificultăți în menținerea războiului de gherilă împotriva forțelor israeliene care au preluat mare parte din Gaza și o populație palestiniană epuizată, înfometată și dornică ca războiul să se încheie.

După ce Trump a reușit să-l facă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să accepte public încetarea războiului, Hamas a rămas singurul opozant, fără ieșire.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial american a declarat că rezultatul a fost mai puțin despre presiune și mai mult despre construirea încrederii.

Hamas începuse deja să dea semne de flexibilitate înainte ca Trump să-și prezinte planul. În august, gruparea a renunțat la cererea ca Israelul să se retragă complet din coridorul de la granița cu Egiptul și din zonele de securitate de la frontiera cu Israelul.

De asemenea, Hamas și-a arătat disponibilitatea de a preda arme grele, precum lansatoare de rachete, către observatori arabi și de a permite unora dintre liderii săi să părăsească Gaza, potrivit mediatorilor.

Israelul a respins presiunile internaționale

Între timp, Israelul a respins presiunile internaționale pentru a opri războiul și a intensificat ofensiva în centrul orașului Gaza, cerând capitularea totală a Hamas.

Deși multe elemente ale actualului acord fuseseră discutate de peste un an, echilibrul de putere în Orientul Mijlociu s-a schimbat radical, creând condițiile pentru un progres real.

Campaniile militare și de informații împotriva Libanului și Iranului i-au făcut pe liderii arabi tot mai precauți față de puterea în creștere a Israelului și disponibilitatea acestuia de a o folosi. Atacul asupra Qatarului — aliat al SUA și gazdă a unei baze militare americane — a subliniat riscul ca războiul să destabilizeze chiar și cele mai bogate state din Golf, ceea ce a întărit opoziția arabă față de conflict.

Trump a început, de asemenea, să curteze Turcia. Președintele Recep Tayyip Erdoğan, marginalizat în mandatul lui Joe Biden după ani de tensiuni diplomatice cu Washingtonul, a fost primit de Trump la prima sa întâlnire la Casa Albă după mai bine de cinci ani, în septembrie. Erdoğan a condus și o reuniune a liderilor țărilor musulmane la ONU, unde s-au discutat căi de soluționare a războiului din Gaza.

„Asta i-a întărit lui Trump convingerea că Erdoğan este omul potrivit pentru a-l forța pe Hamas să cedeze”, a declarat Gonul Tol, cercetător principal la Middle East Institute.

Erdoğan l-a trimis pe șeful serviciilor sale de informații, Ibrahim Kalin, să participe la negocierile de săptămâna trecută din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Implicarea Turciei a întărit sentimentul că întregul Orient Mijlociu vorbea pe o singură voce în favoarea acordului.

Hayya și Hamas rămăseseră fără timp

Când Hayya a sosit în Sharm el-Sheikh pentru a conduce delegația Hamas, la scurt timp după ce fusese vizat de un atac israelian, acest lucru simboliza supraviețuirea grupării după peste doi ani de bombardamente menite să o elimine, de la atacul sângeros din 7 octombrie 2023, care declanșase războiul.

În realitate însă, Hayya și Hamas rămăseseră fără timp pe măsură ce puterile regionale își coordonau presiunile. Înainte de finalul primei zile de discuții, mediatorii i-au transmis un avertisment clar: „Aveți cinci zile să decideți. Acceptați planul lui Trump sau continuați un război fără sfârșit.”

Înainte ca termenul să expire — deși unele detalii, precum linia exactă de retragere a forțelor israeliene și lista prizonierilor palestinieni ce urmau să fie eliberați, erau încă nerezolvate — Hamas a fost de acord oficial cu eliberarea ostaticilor.

Articolul WSJ: O presiune coordonată a forțat Hamas să accepte un acord pe care nu și-l dorea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fondat în 2005, PC Garage a evoluat dintr-un magazin online dedicat componentelor PC într-un ecosistem complet pentru gameri și profesioniști IT. De-a lungul anilor, brandul s-a remarcat printr-o relație apropiată cu comunitatea și prin servicii inovatoare care pun accent pe experiența utilizatorului.

Un punct de referință în evoluția companiei îl reprezintă dezvoltarea gamelor proprii de PC-uri de gaming, create pentru a răspunde nevoilor fiecărui tip de utilizator.

Citeşte comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21358

Articolul PC Garage împlinește 20 de ani și oferă cadou peste 1000 de periferice gaming Genesis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inteligența artificială a devenit marea miză pentru relansarea productivității globale. Companii tehnologice, firme de consultanță și guverne din întreaga lume o promovează ca pe o unealtă capabilă să accelereze munca și să reducă costurile. Totuși, Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel și considerat unul dintre pionierii inteligenței artificiale, a lansat un avertisment serios privind impactul acesteia asupra pieței muncii, scrie Huffpost.

Cercetătorul britanic, profesor emerit la Universitatea din Toronto, a vorbit despre viitorul locurilor de muncă și limitele tehnologiei, îndemnând tinerii să ia în considerare meserii aflate departe de domeniul tehnologic. Potrivit publicației Trendencias, sfatul lui Hinton a fost clar: „Dacă te gândești la ce carieră să urmezi, fă-te instalator.”

El a explicat că meseriile manuale, specializate și solicitante fizic – precum instalator, tâmplar sau electrician – sunt mult mai greu de înlocuit de inteligența artificială decât cele care implică munca la calculator.

De-a lungul timpului, Hinton și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la modul în care inteligența artificială va afecta locurile de muncă, în special pe cele de birou și bazate pe cunoștințe digitale. După ani întregi petrecuți la Google, el a decis să părăsească compania pentru a putea vorbi liber despre riscurile IA.

Expertul consideră că modelele actuale, dezvoltate de companii precum OpenAI, Google și altele, au evoluat atât de rapid, încât este dificil de anticipat toate consecințele lor. „Ceea ce dezvoltăm ar putea deveni mai inteligent decât noi și nu neapărat va împărtăși valorile noastre”, a declarat Hinton într-un interviu acordat BBC News.

Articolul Părintele inteligenței artificiale, despre viitorul muncii: „Dacă te gândești ce carieră să alegi, fă-te instalator” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nicușor Dan a primit astăzi, luni, o delegație condusă de Milton Dick, președintele Camerei Reprezentanților din Australia, pentru a discuta extinderea cooperării bilaterale în securitate, energie și investiții, precum și deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la București.

Președintele Nicușor Dan a primit la Palatul Cotroceni o delegație condusă de Milton Dick, Președintele Camerei Reprezentanților din Australia, pentru discuții privind consolidarea relațiilor dintre cele două state.

Întâlnirea a vizat proiecte concrete și durabile în domeniile securității, energiei și contracarării amenințărilor hibride. Nicușor Dan a subliniat importanța investițiilor australiene în România și a încurajat deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la București.

„Expertiza României în regiunea Mării Negre și experiența Australiei în zona Indo-Pacific pot crea noi oportunități de colaborare și schimb de bune practici între țările noastre”, a declarat președintele Dan.

Articolul Nicușor Dan vrea ca Australia să deschidă o reprezentanță diplomatică la București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am mai pierdut încă o săptămână de încredere a cetățenilor în instituțiile statului, în democrație și în lege. Verificările efectuate de colegul nostru, Andrei Nistor, noul prefect al Bucureștiului, arată că nu există nicio normă procedurală care să împiedice organizarea alegerilor astăzi”, a declarat Pălărie.

El a lansat un ultimatum coaliției de guvernare: săptămâna aceasta trebuie stabilită data alegerilor.

Orice întârziere suplimentară, a subliniat liderul USR, ar fi „un gest de lașitate” și ar demonstra teama unor forțe politice de votul cetățenilor.

Ștefan Pălărie a reamintit că legea prevede ocuparea funcției de primar în termen de 90 de zile și a făcut apel la colegii de la PSD să respecte termenul legal, organizând alegerile în acest an, înainte ca situația să se prelungească și să afecteze credibilitatea instituțiilor.

„Nu este un test electoral, ci o obligație legală: Bucureștiul are nevoie de o nouă validare a alegerilor și de un primar în funcție. Coaliția trebuie să decidă săptămâna aceasta data alegerilor, altfel vom ajunge să numărăm sute de zile de nerespectare a legii”, a concluzionat Pălărie.

Articolul Data alegerilor pentru Primăria Capitalei trebuie decisă în această saptămână, spune Ștefan Pălărie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a afirmat luni că trimiterea către Ucraina a rachetelor Tomahawk din Statele Unite ar putea avea consecințe grave „pentru toată lumea, în special pentru Trump”, notează Reuters.

Medvedev, care l-a criticat de mai multe ori pe Trump pe rețelele sociale, a spus că după lansare nu se poate distinge între un Tomahawk încărcat cu focoase nucleare și unul convențional.

Acest punct de vedere a fost exprimat și de purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin.

„Cum ar trebui să răspundă Rusia? Exact!”, a scris Dmitri Medvedev pe Telegram.

Contextul se referă la faptul că Donald Trump a spus duminică că Statele Unite ar putea furniza rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune pe care Ucraina le-ar putea folosi dacă Putin nu oprește războiul.

„Da, i-aș putea spune (lui Putin) că, dacă războiul nu este rezolvat, am putea foarte bine să o facem. Poate că nu, dar s-ar putea să o facem… Vor ei să aibă rachete Tomahawk îndreptate în direcția lor? Nu cred.”, a spus Donald Trump

„Nu putem decât să sperăm că aceasta este o altă amenințare deșartă… Cum ar fi trimiterea de submarine nucleare mai aproape de Rusia.”, a mai scris Medvedev.

El făcea referire la o declarație anterioară a lui Donald Trump despre deplasarea a două submarine nucleare mai aproape de Rusia.

Putin a avertizat că livrarea de Tomahawk către Ucraina, care au o rază de acțiune de 2.500 km și pot lovi zone din Rusia europeană, inclusiv Moscova, ar distruge relațiile dintre Statele Unite și Rusia.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina ar folosi Tomahawk doar în scopuri militare și nu ar viza civili din Rusia, în cazul în care Statele Unite le-ar trimite.

Articolul Medvedev, avertisment pentru Donald Trump în contextul furnizării de rachete Tomahawk Ucrainei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În laboratoarele Universității Johns Hopkins, un grup de neurocercetători a obținut un rezultat remarcabil și, totodată, neliniștitor: au cultivat mini-creiere umane capabile să prezinte conexiuni neuronale funcționale și modele electrice coordonate, asemănătoare cu cele ale unui creier uman aflat în dezvoltare, scrie Huffpost.

Aceste structuri, de doar câțiva milimetri, sunt create din celule stem și sunt cunoscute sub numele de organoide cerebrale. Deși scopul lor este pur medical, studierea bolilor neurodegenerative sau testarea tratamentelor fără a interveni pe creiere reale, existența lor redeschide o dezbatere care depășește sfera științei: unde începe, de fapt, mintea umană?

Nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentară

Aceste organoide nu gândesc și nu simt, dar comportamentul lor devine tot mai complex. Cercetătorii de la Johns Hopkins au observat că diferite regiuni ale acestor mase neuronale comunică între ele, reproducând la scară redusă rețelele care, într-un creier uman, susțin memoria, emoția și învățarea.

„Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi”, a avertizat neurocercetătorul Hongjun Song, coordonatorul proiectului din cadrul Institutului de Neuroștiință al universității, citat chiar de instituție. Descoperirea plasează biologia într-o zonă de graniță neclară. Potrivit revistei Nature, aceste modele „nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentară”. Iar acest lucru sugerează că, în cele din urmă, ar putea dezvolta o formă minimă de conștiință.

O dilemă etică în plină expansiune

Îngrijorarea nu este doar una academică. Un sondaj publicat de Live Science arată că unul din patru participanți consideră nejustificabilă continuarea acestor experimente dacă există chiar și cea mai mică posibilitate ca organoidele să aibă experiențe conștiente.

„Nu văd niciun progres care să merite viața literală a acestor ființe create”, a scris unul dintre respondenți.

Odată în plus, știința se confruntă cu o dilemă morală: merită să mergem mai departe fără să înțelegem pe deplin consecințele?

Articolul Neurocercetătorul care a reușit să creeze mini-creiere umane: „Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul Bulgariei a adoptat un nou decret care prevede introducerea unei viniete de o zi pentru vehiculele cu o greutate de până la 3,5 tone (autoturisme, SUV-uri, microbuze mici), măsură care se va aplica de la 1 ianuarie 2026. Prețul acesteia a fost stabilit la 4,09 euro, potrivit modificărilor aduse sistemului bulgar de taxe rutiere.

Autoritățile, citate de Novinite, au explicat că noua taxă urmează „principiul proporționalității și regula creșterii valorii odată cu scurtarea perioadei de valabilitate”, în linie cu sistemele de tarifare existente pentru alte viniete.

Țara pregătește sistemul rutier pentru era euro

Pentru vehiculele grele sau de dimensiuni mari care circulă fără autorizațiile necesare, noul cadru prevede o taxă compensatorie de 1.200 leva (aproximativ 613,55 euro). Măsura are scop preventiv, fiind „mai mare decât costul autorizațiilor, dar mai mică decât amenzile oficiale”, pentru a descuraja utilizarea neautorizată a drumurilor cu taxă.

Decretul include și actualizări privind utilizarea specială a drumurilor prin amplasamente comerciale, incluzând acum și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice în lista facilităților care necesită autorizație. În plus, drumurile expres vor avea de acum aceleași taxe ca autostrăzile, iar noile reglementări introduc și tarife pentru organismele care verifică furnizorii de servicii electronice de taxare rutieră.

Bulgaria își aliniază astfel sistemul de taxe rutiere la standardele europene, pregătindu-se pentru adoptarea monedei euro și modernizarea cadrului legislativ din domeniul transporturilor.

Articolul Bulgaria introduce vinieta de o zi pentru vehiculele până la 3,5 tone apare prima dată în Mediafax.