Mediafax

Preşedintele SUA, Donald Trump, a vorbit luni în Knesset, Parlamentul israelian, unde a declarat că eliberarea ostaticilor de către Hamas marchează „un moment istoric” şi „începutul unei noi ere de pace în Orientul Mijlociu”.

„Împreună am făcut imposibilul şi ne-am adus oamenii acasă”, a spus Trump, referindu-se la acordul de încetare a focului din Gaza, intermediat de Statele Unite.

În discursul său, preşedintele american a subliniat legăturile istorice dintre SUA şi Israel, afirmând că cele două ţări „au construit industrii, au făcut descoperiri, au luptat împreună împotriva răului şi, cel mai frumos, au făcut pace împreună”.

Trump a promis o cooperare regională fără precedent, enumerând oraşe şi state din Orientul Mijlociu pe care le vede unite prin „noi legături de prietenie, comerţ şi speranţă”: „Tel Aviv va fi legat de Dubai, Ierusalim de Damasc, Israel de Egipt, Arabia Saudită de Qatar, Turcia de Iordania.”

El a afirmat că „Israelul, America şi toate naţiunile Orientului Mijlociu vor fi mai sigure, mai puternice şi mai prospere ca niciodată”, încheind cu mesajul: „Iubesc Israelul. Sunt cu voi până la capăt. Dumnezeu să binecuvânteze Israelul, Statele Unite şi Orientul Mijlociu.”

Discursul a venit într-un moment simbolic, după ce Hamas a eliberat mai mulţi ostatici în baza unui armistiţiu temporar.

În Israel, intervenţia lui Trump a fost primită cu aplauze, fiind una dintre puţinele ocazii în care un preşedinte american a fost invitat să se adreseze Knessetului.

Articolul Donald Trump promite „o nouă eră de pace” în Orientul Mijlociu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

AUR a anunțat luni că va depune a patra moțiune simplă împotriva unui membru al Guvernului Bolojan. De data aceasta, vizat este ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu.

Anunțul vine în aceeași zi în care Senatul votează o moțiune simplă împotriva ministrului USR al Economiei, Radu Miruță.

Deputatul AUR, Călin Mătieș, a spus că partidul va depune moțiunea împotriva ministrului pentru că nu a ascultat fermierii după protestele de anul trecut.

„Din cele 14 puncte solicitate de fermieri, domnul ministru le-a tratat cu indiferență pe 8. 3 au fost tratate sumar, 3 le-a rezolvat, din fericire, Uniunea Europeană”, a declarat Călin Matieş într-o conferinţă de presă.

El a mai spus că agricultura a scăzut în contribuția la PIB de când Florin Barbu este ministru.

„Dacă în 2022, înainte să ajungă domnul Barbu la ministerul Agriculturii, agricultura participa cu 4,5% la PIB-ul României, în 2023 deja scade la 3,9%, în 2024 la 3,2%. Anul acesta, în primele 6 luni creșterea PIB-ului este 0”, a mai declarat Matieș.

Tot el a vorbit despre faptul că moțiunea nu este împotriva unei persoane sau a unui partid, ci a coaliției.

„Suntem obligați să depunem o moțiune simplă împotriva ministrului. Nu este împotriva unei persoane, nu este împotriva unui partid, este împotriva coaliției. Din acest dezastru asupra economiei, asupra agriculturii coaliția are ultimul cuvânt de spus”, a mai precizat deputatul.

„Zero! Zero! Atât a realizat domnul Florin Barbu sau Ministerul Agriculturii. Şi, în continuare, ţăranul român sau fermierul, sau legumicultorul, sau pomicultorul îşi vând marfa pe marginea şanţului, în vânt şi ploaie.”, a mai spus acesta.

Săptămâna trecută, Florin Barbu a fost chemat în plen de AUR, dar nu a venit, pentru că „este implicat direct în activități de maximă importanță la nivel european”, după cum spunea scrisoarea ministrului către Parlament.

Articolul AUR anunță că depune o nouă moțiune simplă. Cine este ministrul vizat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, instituția a atras, pe 2 octombrie 2025, de pe piețele externe, aproximativ 4 miliarde de euro. Emisiunea s-a realizat în trei tranșe: o tranșã de 2 miliarde de euro cu scadența de 7 ani lung (2033), o tranșã de 1 miliard euro pe 12 ani (2037) și 1 miliard euro pe o nouã tranșã de 20 ani (2045), fiind anunțat cã aceasta este ultima tranzacție publicã de euroobligațiuni a României în anul 2025.

Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operațiuni de răscumpărare anticipatã a euroobligațiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanțare și extinderii maturității medii reziduale a portofoliului.

Oferte de răscumpărare la preț fix

Astfel, România a anunțat și oferte de răscumpărare la preț fix („Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrãtoare pentru fiecare dintre cele trei obligațiuni suverane în EUR cu scadența în 2026, cu o valoare cumulatã de 4,25 miliarde euro.

Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operațiunea de rãscumpãrare anticipatã parțialã a euroobligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare totalã de aproximativ 1 miliard euro, dupã cum urmeazã:

·550 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 februarie 2026 (aprox. 42,3% din emisiune);

·240,3 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 26 septembrie 2026 (aprox. 13,4% din emisiune);

·209,6 milioane EUR din obligațiunile cu scadența la 8 decembrie 2026 (aprox. 18,2% din emisiune).

„Succesul României pe piețele internaționale de capital, în prima zi dupã adoptarea rectificãrii bugetare, confirmã încrederea investitorilor în direcția economicã a țãrii și în mãsurile adoptate. Semnalul transmis sprijinã continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomicã și sustenabilitate fiscalã. Vom acționa ferm pentru corectarea dezechilibrelor și pentru un mediu investițional predictibil și atractiv”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

O bazã investiționalã foarte diversificatã

Emisiunea de euroobligațiuni a beneficiat de o bazã investiționalã foarte diversificatã, atât din punct de vedere geografic, cât și din perspectiva tipurilor de investitori.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, se distinge preponderența investitorilor de tipul „real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturitãților de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% și respectiv 69%. Cea mai mare participare a fondurilor de pensii și asigurãri a fost la tranșa de 12 ani (18%). Fondurile suverane și instituțiile oficiale au avut o participare echilibratã în cadrul tuturor tranșelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturitãțile de 7 și 20 de ani și o participare ușor mai ridicatã, de 8%, în tranșa de 12 ani.

Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 36%, America 28%, Europa de Vest 15%, restul Europei 7%, CEE 7%, Romania 4%, Asia și Orientul Mijlociu 3%.

Pentru maturitatea de 12 ani EUR, distribuția geograficã a investitorilor a fost: UK 34%, America 20%, Europa de Vest 22%, restul Europei 2%, CEE 8%, Romania 9%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.

Distribuția geograficã a investitorilor, pentru maturitatea de 20 ani EUR a fost urmãtoarea: UK 58%, America 16%, Europa de Vest 11%, restul Europei 5%, CEE 3%, Romania 2%, Asia și Orientul Mijlociu 5%.

România a vândut obligațiuni în 3 tranșe, din care 2 miliarde de euro cu maturitatea de 7 ani lung, cu un randament de 5,486% și o ratã de dobândã de 5,375% pe an, 1 miliard de euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 6,208% și o ratã de dobândã de 6,125% pe an și un 1 miliard de euro cu maturitatea de 20 de ani, cu un randament de 6,620% și o ratã de dobândã de 6,500% pe an.

Articolul România a atras 4 miliarde de euro prin ultima emisiune de euroobligațiuni din acest an apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un accident rutier a avut loc luni, în jurul orei 11:30, în parcarea centrului comercial Prahova Value Center din Ploieşti.

Potrivit informaţiilor transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova, o femeie de 45 de ani, care participa la proba practică pentru obţinerea permisului de conducere, se pregătea să plece de pe loc când a pierdut controlul autoturismului şi a lovit un alt vehicul parcat.

În urma impactului, o persoană aflată în apropiere a fost prinsă între cele două maşini, fiind rănită. Victima a fost transportată de urgenţă la spital pentru îngrijiri medicale.

Atât candidata, cât şi examinatorul şi ceilalţi participanţi au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, urmând să stabilească împrejurările exacte ale producerii accidentului.

Articolul Accident în parcarea unui centru comercial, în timpul probei practice pentru permisul auto. O persoană a fost transportată la spital apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2017 și ale Regulamentului A.S.F. nr. 5/2018, SNGN ROMGAZ S.A. informează acționarii și investitorii asupra faptului că, începând cu data de 13.10.2025, Contractul nr. 40928/03.04.2023, având ca obiect „Finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, a încetat prin reziliere, ca urmare a nerespectării de către Executant a obligațiilor contractuale (inclusiv a obligației de executare în termen a lucrărilor), se precizează oficial într-un comunicat emis pe site-ul bvb.

Romgaz, principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, a anunțat, pe 11 septembrie, într-o informare pe Bursa de Valori București, că a transmis notificarea de reziliere a contractului de proiectare și execuție lucrări la Centrala de la Iernut către Duro Felguera, compania cu care a încercat a doua oare să finalizeze obiectivul de investiții.

Notificarea de reziliere a Contractului de proiectare și execuție lucrări pentru centrala Iernut, trimsă de Romgaz pe 11 septembrie își produce efecte de luni, 13 octombrie, a 31-a zi după primirea ei de către spaniolii de la Duro Felguera.

Proiectul a acumulat întârzieri semnificative față de planul inițial, iar situația financiară precară a executantului Duro Felguera – aflat în insolvență – a fost una dintre cauzele care au afectat ritmul lucrărilor. Pentru susținerea ritmului, Romgaz a inițiat chiar plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de deblocare a situației financiare.
Centrala de la Iernut, una dintre cele mai așteptate investiții din piața energiei din Români, a reintrat în execuție în august 2023, după ce lucrările – tot cu executantul Duro Felguera – au fost oprite în iunie 2021.

În martie, centrala termoelectrică de la Iernut, investiție majoră derulată de Romgaz, ajunsese la 3 procente distanță de finalizare. Odată pusă în funcțiune, aceasta este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW

Pentru a debloca investiția în noua centrală electrică de la Iernut, în anul 2023, acționarii Romgaz au aprobat încheierea unui contract de tranzacție cu Duro Felguera, una dintre clauzele contractului de tranzacție prevăzând returnarea către Duro Felguera a garanției de bună execuție executate odată cu rezilierea contractului anterior de lucrări, sub condiția îndeplinirii anumitor obligații. Valoarea acestei garanții a fost de 114 milioane de lei și a fost plătită în anul 2023.

Traseul investiției

Contractul inițial de construire a centralei, încheiat în 2016, la valoarea de 268 milioane de euro plus TVA, prevedea drept termen de punere în execuție anul 2020. Acesta fusese reziliat de Romgaz în iunie 2021, executarea lucrărilor de la Iernut fiind finalizată în proporție de 65-70%.
Termenul de finalizare a obiectivului de investiții a fost de 16 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, cu posibilitatea de prelungire conform prevederilor contractului.
Ordinul de începere a lucrărilor pentru „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” a fost semnat de Răzvan Popescu, director general al Romgaz, pe 1 august 2023. Valoarea noului contractul a fost de aproape 345 de milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro) fără TVA, iar garanțiile constituite ajung la 17,5 milioane de euro.

Pentru investiția în noua centrală de la Iernut, în anul 2024 a fost încasată suma de 15,9 milioane lei din Planul Național de Investiții, potrivit raportului privind rezultatele preliminare ale Romgaz pe 2024. Suma totală încasată până la 31 decembrie 2024 este de 292,45 milioane lei; conform contractului de finanțare, suma maximă pe care Romgaz o poate accesa este de 320,91 milioane de lei.

Romgaz este principalul producător și furnizor de gaze naturale în România, care se ocupă cu explorarea, producția și furnizarea de gaze naturale, înmagazinarea de gaze, dar și producerea de energie electrică – odată cu aimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, în 2013, și , și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici.

Producătorul este și partener egal cu OMV Petrom în proiectul exploatării gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Nepun Deep și face demersurile necesare pentru a intra pe piața furnizării de gaze naturale.

Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 70% din pachetul de acțiuni.

Cum plănuiește compania să finalizeze investiția

“Romgaz va prelua finalizarea proiectului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare”, a confirmat CEO Romgaz, Razvan Popescu, pentru Mediafax.

Articolul Contractul Romgaz pentru centrala de la Iernut cu Duro Felguera este reziliat. Cum plănuiește compania de stat să finalizeze investiția apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Astra Film Festival 2025 va avea loc în perioada 17-26 octombrie și propune o selecție de peste 70 de documentare din întreaga lume, dintre care 65 în premieră mondială.

De la cineaști consacrați la voci emergente, de la realitatea locală la perspective globale, selecția competițională Astra Film Festival reunește cele mai relevante documentare ale momentului, care concurează pentru premiile celor cinci secțiuni competiționale: România, Europa de Est, Voci emergente, DocSchool și Doc Shorts. Sunt filme ce oglindesc lumea în care trăim prin povești reale ale unor oameni din toată lumea.

Practic, selecția tematică AFF2025 desenează felul în care societatea se transformă sub impactul erai digitale, a războaielor sau a manipulării, așa cum rezultă din cele nouă secțiuni tematice: Femeie / Mamă – Cu ce preț?, #Occident. O privire critică, Fețele dictaturii, Pe ambele părți ale frontului sângeros, Criza masculinității, Arta ca unealtă de autoexplorare și vindecare, Noul val al extremei drepte, Cum devii adult, cum devii părinte?, Când presa devine fabrică de știri false.

Dezbaterile din programul DocTalks pornesc de la unele dintre cele mai puternice filme din festival și își propun să creeze un dialog real între oameni și punți de comunicare eficiente. Dezbaterile, care vor avea loc la Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu, vor fi moderate de jurnaliști redutabili și invitați pe măsură, precum: Florin Negruțiu, Ioana Ciurlea, Anca Suciu, Alex Dima, Paula Herlo, Cristian Leonte, Emilia Șercan, Ramona Ursu, Erika Iasac, Radu Vancu, Ștefan Baghiu, Hari Bucur Marcu, Florin Sperlea, Răzvan Marcu, Ionela Băluță sau Costi Rogozanu.

De asemenea, într-o lume în care copiii sunt tot mai acaparați de universul digital din telefoanele inteligente, Astra Film Junior le propune un instrument aparte de învățare, empatie și gândire critică: cinemaul documentar. Pentru că un copil care învață să privească atent un film documentar va ști, mai târziu, să privească atent lumea și să o înțeleagă.

Pentru al doilea an consecutiv, Astra Film Festival le dedică în exclusivitate studenților la film din România și din Europa un program de formare, care include workshop-uri, masterclass-uri și activități practice din domeniul artei, producției și distribuției filmului documentar. Participă studenți și profesori de la șase universități de prestigiu din Praga, Zagreb, Vilnius, Bratislava, Zlin, prin programul Erasmus, cărora li se adaugă tot atâția de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și de la UNATC București.

Pentru prima dată, workshopul internațional Ex Oriente Features are loc la Astra Film Festival, între 19 și 23 octombrie, aducând la Sibiu unii dintre cei mai importanți mentori și creatori de film documentar din Europa. Organizat de Institute of Documentary Film, programul sprijină dezvoltarea și finanțarea filmelor creative de non-ficțiune din Europa Centrală și de Est. Prezența Ex Oriente la Sibiu confirmă rolul festivalului ca hub european al filmului documentar, unde educația, creația și industria se întâlnesc pentru a modela viitorul cinemaului de non-ficțiune.

Astra Film Festival este cel mai longeviv festival de film din România și unul dintre cele mai prestigioase evenimente de non-ficțiune din Europa.

Articolul 10 zile de film documentar la Sibiu: Astra Film Festival aduce 65 de premiere mondiale și europene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia pare să fi schimbat semnificativ modul de desfășurare a atacurilor aeriene, folosind avioane realimentate în aer pentru a lansa rachete balistice de mare viteză departe de front. Noua tactică reduce timpul de reacție al apărării ucrainene și limitează eficiența sistemelor Patriot furnizate de aliații NATO.

Imagini publicate de blogul militar OSINT Warfare arată un avion de luptă MiG-31K realimentat în zbor de un Il-78, înainte de a lansa o rachetă Kinzhal (Pumnal). Această manevră oferă Moscovei o rază de acțiune extinsă, permițând lovituri de la mii de kilometri distanță, dincolo de raza senzorilor de avertizare timpurie ai Ucrainei.

„Strategia rusă reduce drastic intervalul în care Ucraina poate detecta și intercepta rachetele balistice”, a notat OSINT Warfare, citat de Kyiv Post.

Sistemele Patriot, tot mai puțin eficiente

Rusia a folosit rachete Kinzhal de mai multe ori pentru a lovi ținte civile și infrastructură esențială în Ucraina (centrale, depozite, baze). Moscova a prezentat racheta drept o armă „invincibilă”, însă Ucraina a raportat câteva interceptări reușite cu sistemele Patriot.

Potrivit Financial Times, oficialii occidentali confirmă că rata de succes a sistemelor Patriot a scăzut de la aproximativ 80% la doar 6%, din cauza timpului redus de avertizare și a capacității rachetelor rusești de a-și schimba traiectoria în zbor.

Pe termen lung, investițiile Rusiei în avioane cisternă și modernizarea MiG-31 par să marcheze o transformare strategică. O mare parte a flotei sovietice de realimentare se afla în Ucraina la destrămarea URSS, ceea ce a lăsat Rusia cu un deficit semnificativ.

În ultimii ani, însă, Moscova a convertit avioanele de transport Il-76 pentru a servi și drept cisterne, prioritizând realimentarea bombardierelor strategice și, mai recent, a MiG-31 modernizate.

Semne pentru un război de durată

Analiștii militari consideră că Rusia nu testează doar limitele apărării Ucrainei, ci și eficiența tehnologiilor occidentale. MiG-31, modernizat special pentru a transporta rachete de mare viteză, devine o platformă de atac capabilă să lovească fără să iese din spațiul aerian rus: „Realimentarea în aer transformă MiG-31 într-un vector strategic, capabil să atace oricând și oriunde”, atrag atenția experții militari, adăugând că această transformare semnalează și o posibilă pregătire pentru un conflict de durată, în care proiecția de forță aeriană va juca un rol decisiv.

Articolul Rusia reconstruiește o flotă de realimentare în aer, reducând eficiența scutului Patriot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România va fi reprezentată doar la feminin, de gimnastele Sabrina Maneca-Voinea, Denisa Golgotă, Anamaria Mihăescu şi Ella Oprea Creţu.

Stafful tehnic este format din antrenorii Camelia Voinea, Corina Moroşan şi Florin Cotuţiu, arbitrele Liliana Cosma şi Daniela Trandafir, iar echipa medicală îi include pe kinetoterapeuţii Foti Tona şi Răzvan Spirescu.

Şeful delegaţiei este Ioan Silviu Suciu, fost component al echipei olimpice a României şi în prezent preşedintele forului naţional.

La Campionatele Naţionale, disputate în urmă cu o săptămâni, Denisa Golgotă (CSA Steaua Bucureşti) a câştigat titlul cu un total de 52,050 puncte, în timp ce Sabrina Maneca-Voinea (CSM Constanţa) s-a impus în toate cele trei finalele pe aparate la care a luat parte, la sol (14,000), bârnă (13,300) şi sărituri (13,450). Finala de la paralele a fost câştigată de Ella Oprea (CS Dinamo Bucureşti), cu un punctaj de 12,100. Golgotă nu a participat în finalele pe aparate. Ana Bărbosu a ales să se concentreze pe studiile de la Universitatea Stanford (SUA), fiind în primul an.

Articolul Delegaţia României a plecat la Campionatele Mondiale de Gimnastică Artistică. Patru gimnaste în lot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Temperaturile mai blânde din insula nordică Hokkaido au permis cultivarea Pinot Noir-ului, un soi nobil și pretențios, asociat tradițional cu regiunile reci din Franța. Considerat un succes neașteptat al viticulturii moderne, Pinot Noir-ul japonez din orașul Yoichi, situat pe această insulă, trece însă printr-o perioadă dificilă. Ceea ce cândva era un climat ideal pentru strugurii sensibili s-a transformat, treptat, într-un mediu instabil, cu veri tot mai calde și ploi abundente în timpul recoltării.

Potrivit Agenției Meteorologice a Japoniei, citată de Reuters, vara 2025 a fost cea mai călduroasă din istorie, cu o medie de 22,1°C între iunie și august – cu 3°C peste media ultimelor decenii.

500 de dolari o sticlă de Pinot Noir de Yoiki

„Este ca un montagne russe. Chiar când am crezut că am ajuns la temperaturile din Burgundia, anul acesta ne-am apropiat de cele din Bordeaux”, a explicat proprietarul cramei Domaine Takahiko, Takahiko Soga, care a pus Yoichi pe harta vinurilor de top.

În 2017, vinul Nana-Tsu-Mori Pinot Noir produs de crama Domaine Takahiko a fost inclus în meniul celebrului restaurant Noma din Copenhaga, unul dintre cele mai apreciate din lume. O sticlă care costa odinioară 30 de dolari se vinde astăzi în Japonia cu peste 500.

Căldura și ploile, dușmanii soiului sensibil

Pinot Noir-ul, cunoscut pentru sensibilitatea sa la variațiile climatice, se coace acum prea repede, acumulând prea mult zahăr și pierzând aciditatea esențială pentru echilibrul vinului. Iar ploile de toamnă agravează problema: boabele crapă și putrezesc înainte de recoltare.

„În toamna aceasta, ne-a luat o veșnicie să culegem pentru că a trebuit să îndepărtăm fiecare boabă afectată, una câte una”, a relatat unul dintre primii fermieri din zonă ce au plantat Pinot Noir.

Pe lângă căldura excesivă și umiditatea ridicată, fermierii se confruntă cu un nou inamic: păsările. Odată cu scăderea resurselor naturale din pădurile din apropiere, stoluri tot mai mari se îndreaptă spre vii, distrugând recoltele: „Sunetul petardelor folosite pentru a le speria este acum nelipsit în Yoichi”.

Conform datelor Indexului Winkler, care măsoară cantitatea de căldură acumulată în timpul sezonului de vegetație, Yoichi a trecut, din 2023 până în prezent, din categoria rece în categoria moderată, mai potrivită pentru soiuri robuste ca Merlot sau Cabernet Sauvignon decât pentru Pinot Noir.

Adaptare prin colaborare

Primarul Keisuke Saito a semnat un „acord al vinului” cu comuna franceză Gevrey-Chambertin din Burgundia, pentru a face schimb de experiență privind adaptarea podgoriilor la noile realități climatice.

La rândul său, Domaine Takahiko a construit o pivniță subterană cu 100 de butoaie, pentru a proteja vinul de variațiile de temperatură și umiditate. Fără să renunțe încă la pasiunea pentru Pinot Noir, fermierii testează și noi soiuri mai rezistente: „Varietăți ca Merlot sau Syrah ar putea fi viitorul nostru”.

Un avertisment și pentru viticultorii români

Pentru producătorii de vin din România, mai ales cei din Transilvania și Dealu Mare, povestea din Yoichi este o lecție de adaptare. Pinot Noir-ul românesc, la rândul lui dependent de climatul răcoros, ar putea fi afectat în anii următori de aceleași tendințe: veri mai lungi și mai fierbinți, ploi bruște în septembrie și o presiune crescută a bolilor viței de vie.

Studiile climatice recente arată că mai multe regiuni viticole din România experimentează creșteri ale temperaturilor și modificări ale distribuției precipitațiilor, ceea ce pune presiune asupra viei și calității strugurilor. Și, la fel ca japonezii, viticultorii români ar putea fi nevoiți să-și regândească strategiile – de la infrastructura de depozitare până la alegerea soiurilor.

Articolul Pinot Noir-ul japonez suferă din cauza vremii extreme apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sharm el-Sheikh – Când liderul Hamas, Khalil al-Hayya, a văzut pentru prima dată planul președintelui Donald Trump pentru pacea din Gaza — care cerea ca gruparea sa să se dezarmeze fără prea multe garanții clare că Israelul va pune capăt războiului — reacția sa imediată a fost un refuz, scrie WSJ.

Planul, modificat considerabil de Israel și prezentat Hamas de către premierul Qatarului și șeful serviciilor de informații egiptene, nu semăna deloc cu ceea ce Hayya fusese făcut să creadă că va primi, potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile. Hayya, care cu mai puțin de o lună în urmă fusese ținta unui atac israelian în Qatar, le-a spus mediatorilor că Hamas va păstra ostaticii israelieni până când va obține garanții aplicabile că războiul se va încheia.

Dar două zile mai târziu, Hamas a revenit la mediatorii arabi cu un răspuns afirmativ. Acordul nu se schimbase. Presiunea asupra Hamas da.

Egiptul și Qatarul i-au transmis lui Hayya că aceasta este ultima șansă de a pune capăt războiului, au declarat oficialii. L-au avertizat că menținerea ostaticilor devenise o povară strategică, oferind Israelului o justificare pentru a continua luptele.

A doua zi, Turcia s-a alăturat presiunilor, avertizându-l pe Hayya că, dacă Hamas nu va aproba planul, își va pierde toată susținerea politică și diplomatică: Qatarul și Turcia nu vor mai găzdui conducerea politică a grupului, iar Egiptul nu va mai insista ca Hamas să aibă un rol în guvernarea postbelică a Gazei.

A fost suficient pentru ca Hamas să fie de acord să elibereze toți ostaticii din Gaza și să semneze prima parte a planului de pace al lui Trump, renunțând la cel mai important atu de negociere pentru a rămâne la masa discuțiilor. Deși și-a formulat acceptul cu numeroase rezerve, Hamas i-a oferit lui Trump ocazia de a declara o victorie diplomatică și de a pregăti terenul pentru o eliberare de ostatici la începutul acestei săptămâni.

„Hamas, supus unei presiuni considerabile”

„Hamas este supus unei presiuni considerabile din partea mediatorilor regionali”, a spus Tahani Mustafa, cercetător invitat la European Council on Foreign Relations. „Gruparea știe, de asemenea, că este puțin probabil să supraviețuiască politic dacă lucrurile continuă în acest fel, mai ales având în vedere scăderea popularității sale.”

Qatarul și Egiptul nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Întrebat despre presiunile primite, Khaled al-Qaddoumi, reprezentantul Hamas la Teheran, a afirmat că gruparea a acceptat propunerea lui Trump deoarece aceasta garanta că palestinienii nu vor fi forțați să părăsească Gaza și deschidea calea pentru ajutor umanitar și reconstrucție. Qaddoumi a adăugat că Hamas se bazează acum pe Trump pentru a se asigura că Israelul nu va relua luptele.

Campania care a forțat Hamas să accepte un acord nedorit a fost rezultatul unor săptămâni de eforturi coordonate de echipa lui Trump, menite să unească Egiptul, Qatarul și Turcia într-un front comun de presiune asupra Hamas.

Criticii ceruseră de multă vreme ca mediatorii arabi să facă mai mult pentru a determina Hamas să încheie războiul, însă de data aceasta condițiile erau favorabile.

„Cred că toată lumea voia pur și simplu să se termine”, a declarat Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită și diplomat de rang înalt în Israel.

Relațiile lui Trump din Gold, pârghia de influență

Relațiile mai bune ale lui Trump cu Turcia și statele din Golf i-au oferit o pârghie de influență asupra țărilor cu legături cu Hamas. În același timp, statele din Golf deveniseră tot mai îngrijorate că războiul ar putea amenința propria lor securitate, mai ales după atacul israelian asupra Hamas în Qatar.

Hamas se confrunta și cu presiuni interne crescânde — lipsă de fonduri, dificultăți în menținerea războiului de gherilă împotriva forțelor israeliene care au preluat mare parte din Gaza și o populație palestiniană epuizată, înfometată și dornică ca războiul să se încheie.

După ce Trump a reușit să-l facă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să accepte public încetarea războiului, Hamas a rămas singurul opozant, fără ieșire.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Un oficial american a declarat că rezultatul a fost mai puțin despre presiune și mai mult despre construirea încrederii.

Hamas începuse deja să dea semne de flexibilitate înainte ca Trump să-și prezinte planul. În august, gruparea a renunțat la cererea ca Israelul să se retragă complet din coridorul de la granița cu Egiptul și din zonele de securitate de la frontiera cu Israelul.

De asemenea, Hamas și-a arătat disponibilitatea de a preda arme grele, precum lansatoare de rachete, către observatori arabi și de a permite unora dintre liderii săi să părăsească Gaza, potrivit mediatorilor.

Israelul a respins presiunile internaționale

Între timp, Israelul a respins presiunile internaționale pentru a opri războiul și a intensificat ofensiva în centrul orașului Gaza, cerând capitularea totală a Hamas.

Deși multe elemente ale actualului acord fuseseră discutate de peste un an, echilibrul de putere în Orientul Mijlociu s-a schimbat radical, creând condițiile pentru un progres real.

Campaniile militare și de informații împotriva Libanului și Iranului i-au făcut pe liderii arabi tot mai precauți față de puterea în creștere a Israelului și disponibilitatea acestuia de a o folosi. Atacul asupra Qatarului — aliat al SUA și gazdă a unei baze militare americane — a subliniat riscul ca războiul să destabilizeze chiar și cele mai bogate state din Golf, ceea ce a întărit opoziția arabă față de conflict.

Trump a început, de asemenea, să curteze Turcia. Președintele Recep Tayyip Erdoğan, marginalizat în mandatul lui Joe Biden după ani de tensiuni diplomatice cu Washingtonul, a fost primit de Trump la prima sa întâlnire la Casa Albă după mai bine de cinci ani, în septembrie. Erdoğan a condus și o reuniune a liderilor țărilor musulmane la ONU, unde s-au discutat căi de soluționare a războiului din Gaza.

„Asta i-a întărit lui Trump convingerea că Erdoğan este omul potrivit pentru a-l forța pe Hamas să cedeze”, a declarat Gonul Tol, cercetător principal la Middle East Institute.

Erdoğan l-a trimis pe șeful serviciilor sale de informații, Ibrahim Kalin, să participe la negocierile de săptămâna trecută din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Implicarea Turciei a întărit sentimentul că întregul Orient Mijlociu vorbea pe o singură voce în favoarea acordului.

Hayya și Hamas rămăseseră fără timp

Când Hayya a sosit în Sharm el-Sheikh pentru a conduce delegația Hamas, la scurt timp după ce fusese vizat de un atac israelian, acest lucru simboliza supraviețuirea grupării după peste doi ani de bombardamente menite să o elimine, de la atacul sângeros din 7 octombrie 2023, care declanșase războiul.

În realitate însă, Hayya și Hamas rămăseseră fără timp pe măsură ce puterile regionale își coordonau presiunile. Înainte de finalul primei zile de discuții, mediatorii i-au transmis un avertisment clar: „Aveți cinci zile să decideți. Acceptați planul lui Trump sau continuați un război fără sfârșit.”

Înainte ca termenul să expire — deși unele detalii, precum linia exactă de retragere a forțelor israeliene și lista prizonierilor palestinieni ce urmau să fie eliberați, erau încă nerezolvate — Hamas a fost de acord oficial cu eliberarea ostaticilor.

Articolul WSJ: O presiune coordonată a forțat Hamas să accepte un acord pe care nu și-l dorea apare prima dată în Mediafax.