Ministrul Dezvoltării a explicat că noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului, aflat în dezbatere parlamentară, propune eliminarea autorizației de construire pentru anumite tipuri de locuințe și anexe, înlocuind-o cu o procedură simplificată de notificare.

„În acest Cod al Urbanismului sunt introduse mecanisme de simplificare pe partea de executare a investițiilor. La bucătării de vară, la garaje, la anexe care nu depășesc 20 de metri pătrați se păstrează necesitatea unui proiect, dar procedura va fi simplificată”, a explicat ministrul pentru Alba24.

Noua procedură

Concret, pentru construcțiile mici, cetățenii nu vor mai avea nevoie de autorizație, însă vor depune proiectul tehnic și o notificare la primărie. Dacă primăria nu transmite un refuz în 15 zile, lucrările pot începe. Refuzul poate fi emis doar dacă planul urbanistic general (PUG) sau regulamentul local de urbanism arată că în zona respectivă nu sunt permise astfel de construcții.

„Nu este necesară o autorizare de construire, dar este necesară notificarea lucrării. În continuare, trebuie să am un proiect cu care merg la primărie și notific autoritatea locală că vreau să încep lucrarea. Dacă primăria, în 15 zile, nu dă o negare, pot începe acea lucrare, care nu este una complexă”, a detaliat Cseke Attila.

Simplificarea se va aplica și în mediul rural pentru case unifamiliale de până la 150 de metri pătrați, pe un singur nivel, destinate folosinței proprii, nu pentru dezvoltări imobiliare, a explicat ministrul: „Pentru case de locuit până la 150 mp, unifamiliale, fără etaj, construite pentru locuința proprie, se depune proiectul la primărie. Dacă primăria consideră că lucrarea se poate realiza, investiția poate începe”.

Primăriile își păstrează dreptul de control

Ministrul a subliniat că autoritățile locale nu sunt excluse din procesul de control, păstrându-și dreptul de a solicita autorizație acolo unde situația o impune: „Primăria își păstrează dreptul în continuare de a spune: «Domnule, în baza planului urbanistic, consider că e nevoie de autorizație». Deci autoritatea locală nu este ocolită, dar se introduce o procedură simplificată”.

Oficialul român a precizat că măsura este inspirată din modele europene și că urmărește reducerea birocrației, fără să elimine controlul autorităților locale: „Este un model pe care îl preluăm din alte țări, unde aceste lucrări funcționează și au fost simplificate mult, fără a elimina posibilitatea autorității locale de a interveni, dacă este cazul”.

Arhitecții au criticat proiectul

Proiectul a generat și reacții critice. Ordinul Arhitecților din România s-a exprimat ferm împotriva propunerilor, susținând că există riscul unei relaxări excesive a reglementărilor, iar unele prevederi ar putea reduce controlul autorităților locale asupra modului în care se construiește și se respectă regulile de urbanism.

„Practici precum cele încercate acum în Parlament – derogări, lipsa controlului modului de construire și legalizări de construcții ilegale – au condus, în cazul Turciei, la consecințele tragice cunoscute”, au avertizat arhitecții într-un comunicat oficial, la momentul dezbaterilor.

Codul simplificat, aproape de adoptare

Noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului se află la Camera Deputaților, care are rolul de for decizional, fiind ultima cameră care trebuie să voteze proiectul înainte ca acesta să devină lege. Documentul a fost adoptat anterior de Senat și a trecut printr-o perioadă extinsă de dezbatere publică, în care Ministerul Dezvoltării a consultat autorități locale, arhitecți, urbaniști și structuri asociative.

Codul Urbanismului face parte din reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind considerat un pas esențial pentru simplificarea și digitalizarea proceselor de autorizare în construcții.

Ludovic Orban spune că de mai mulți ani se înceracă eliminarea pensiilor speciale.

„Orice încercare de a readuce pensiile magistraților într-o haină cât mai apropiată de principiul contributivității a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. Să ne aducem aminte în anul 2000, când a fost o decizie a Curții Constituționale împotriva unei modificări a legii, să ne aducem aminte de 2010, când s-a încercat în perioada Băsescu-Boc desființarea pensiilor speciale ale magistrațiilor și Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională, tot niște temeiuri extrem de, cum să le spun, complet fără legătură cu prevederile constituționale. Eu cred că prevederea esențială din Constituție este că cetățenii sunt egali în fața legii fără privilegii și fără discriminare. Ca atare, inclusiv pensionarea ar trebui să fie”, a declarat, luni, la Digi24, Ludovic Orban.

El spune că nu a vorbit cu președintele Nicușor Dan pe această temă.

„N-am apucat să vorbesc cu președintele, dar este evident că aici există o judecată care trebuie să țină cont, unu, în primul rând, de textul Constituției. În al doilea rând, trebuie să țină cont și de percepția publică, de orientarea opiniei publici. Este clar că opinia publică este net majoritară în favoarea unei eliminări a avantajelor la pensionare pentru magistrați. Nu există absolut niciun fel de dubiu. Trei, există o judecată care trebuie să țină cont și de situația politică tensionată, și mai ales de faptul că România merge oarecum pe sârmă”, a mai spus Orban.

Întrebat ce a simțit în momentul în care a auzit decizia, Ludovic Orban a spus: „Personal vă spun că sunt revoltat. Am sperat totuși că odată cu noile numiri de judecători la Curtea Constituțională să există o schimbare în abortare. Din păcate, văd că încă sunt majoritari cei care nu vor să țină cont de bunul simț, de normalitate, de respect față de cetățean și care caută orice fel, se agață de orice fel de falsă motivație pentru a păstra niște privilegii care sunt evidente”.

Consilierul prezidențial susține că trebuie văzută exact motivarea Curții Constituționale și că, în funcție de aceasta, „se poate lua o decizie cu privire la ceea ce este de făcut”.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București anunță că procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul G.C.N., pentru o perioadă de 60 de zile, între 20 octombrie și 18 decembrie 2025.

Potrivit ordonanței de luare a măsurii controlului judiciar, prima infracțiune a avut loc pe 15 octombrie 2025, în jurul orei 20:30, când individul s-a masturbat în prezența unei minore de 12 ani, pe o stradă din Sectorul 5.

La două zile distanță, pe 17 octombrie, bărbatul a repetat fapta de două ori. În jurul orei 20:00, a comis același act sexual în prezența unei fete de 14 ani, iar la circa 30 de minute mai târziu a săvârșit același act în prezența unei alte fete de 14 ani, tot pe străzile din Sectorul 5 al Capitalei.

Individul a fost reținut inițial pentru 24 de ore.

Pe durata măsurii controlului judiciar, bărbatul trebuie să respecte mai multe obligații legale, printre care: interdicția de a lua legătura cu persoanele vătămate sau cu martorii din cauză, interdicția de a se apropia de victime, pe nicio cale și purtarea permanentă a unei brățări electronice.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a spus că decizia CCR privitoare la pensiile speciale are influență asupra cererii pe care România trebuie să o facă pentru PNRR.

Alexandru Nazare este primul ministru al cabinetului Bolojan care comentează decizia CCR. El a fost întrebat de jurnaliști despre impactul deciziei de luni asupra domeniului financiar.

„Impactul fiscal cel mai mare îl avem în pachetul fiscal, nu este un impact foarte mare în această zonă (…) asta nu înseamnă că nu are influență asupra cererii pe care trebuie să o facem pentru PNRR”, a declarat Alexandru Nazare.

El a refuzat să răspundă dacă va accepta postul de prim-ministru în cazul în care premierul Ilie Bolojan își va prezenta demisia.

Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu. Surse spun pentru MEDIAFAX că CCR a respins legea în ansamblu pe motive extrinseci, adică formă, pentru că Guvernul nu a mai luat avizul CSM pe ultima formă, care avea modificări importante față de forma trimisa inițial la avizare.

Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Biroul Media al Guvernului din Gaza a declarat luni că forțele israeliene au comis 80 de încălcări ale armistițiului stabilit la începutul lunii octombrie, acțiuni pe care le consideră o „încălcare flagrantă a dreptului umanitar internațional”.

Potrivit comunicatului, aceste încălcări ar fi inclus foc direct asupra civililor, bombardamente deliberate, lovituri aeriene simultane și arestarea mai multor civili.

Conform Al Jazeera, oficialii din Gaza susțin că atacurile israeliene au ucis cel puțin 97 de palestinieni de la intrarea în vigoare a încetării focului, pe 10 octombrie.

„Aceste practici reflectă atitudinea agresivă continuă a ocupației, dorința clară de escaladare pe teren și setea constantă de sânge și distrugere”, se arată în declarația biroului.

Curtea Supremă a Statelor Unite a anunțat luni că va examina dacă persoanele care consumă în mod regulat marijuana pot deține legal arme de foc, o decizie care ar putea redefini limitele dreptului la armament în contextul legalizării parțiale a canabisului în multe state americane.

Administrația președintelui Donald Trump a cerut instanței să reînvie cazul unui bărbat din Texas, Ali Danial Hemani, acuzat de o infracțiune federală după ce autoritățile au găsit o armă în locuința sa, iar el a recunoscut că este consumator frecvent de marijuana, potrivit AP.

Departamentul Justiției a făcut apel după ce Curtea de Apel a SUA pentru al 5-lea circuit a decis că legea federală care interzice posesia de arme consumatorilor de droguri ilegale este neconstituțională.

Guvernul susține însă că restricția este justificată, deoarece consumatorii de droguri reprezintă un risc semnificativ pentru siguranța publică.

În sprijinul cazului, procurorii au menționat că FBI a descoperit în locuința lui Hemani o armă și o cantitate mică de cocaină, în timpul unei anchete legate de posibile legături cu Iranul, acuzații pe care apărarea le consideră irelevante.

Avocații lui Hemani susțin că legea, redactată în termeni foarte largi, îi expune pe milioane de americani la riscul unor încălcări tehnice, în condițiile în care aproximativ 20% dintre cetățeni au consumat canabis cel puțin o dată, potrivit datelor guvernamentale.

Deși aproape jumătate dintre statele americane au legalizat consumul recreativ de marijuana, aceasta rămâne ilegală la nivel federal.

Solicitat, la Antena 3 CNN, să precizeze dacă șeful Executivului ar trebui să plece din funcție, Marinescu a răspuns: „Nu pot face eu o apreciere cu privire la o opțiune care aparține întru totul domnului prim-ministru”.

Referitor la motivele pentru care CCR a respins legea, ministrul a explicat că decizia este „de admitere a criticilor de neconstituționalitate strict pe aspectul extrinsec și nu intrinsec, care viza conținutul”. Cu alte cuvinte, Curtea ar fi respins legea pe motive de procedură, nu pe fond.

Întrebat dacă Guvernul a avut avizul Consiliului Superior al Magistraturii când și-a asumat răspunderea pe această lege în Parlament, Marinescu a precizat că Ministerul Justiției a fost coinițiator al proiectului. „Din câte cunosc eu, acest aviz a fost solicitat. Și este de menționat că e vorba de un aviz cu caracter consultativ”.

Jurnalista l-a confruntat pe ministru cu o situație paradoxală: „Acest guvern, în luna iunie, a decis să impună contribuții la pensii mai mari de 3.000 de lei. Curtea Constituțională a spus că este bine să iei de la pensionarii care au mai mult de 3.000 de lei 10% contribuție la sănătate. Onorata Curte acum spune că nu e bine să iei de la cei care au 10.000 de lei pensii speciale la magistratură. Explicați-ne, vă rog, ce fel de stat este acesta”.

Răspunzând la această provocare, Marinescu a declarat: „Statul de drept înseamnă constituționalitate, respectul legii și respectul principiilor de justiție și de echilibru social, astfel încât astfel de exagerări și de situații care sunt incongruente cu ideea de echitate socială să nu mai existe”.

De asemenea, jurnalista a invocat cazul unei judecătoare de la Tribunalul București care a întârziat 821 de motivări și a fost cercetată disciplinar de șase ori în 15 ani, fiind sancționată de două ori cu excluderea din magistratură, sancțiune înlocuită apoi de ÎCCJ. Întrebat direct dacă această judecătoare merită pensie specială, Marinescu a răspuns: „Un statut în societate, cum este cel al puterii judecătorești, vine cu o egală responsabilitate față de cetățean. Nu se pot accepta situații în care interesele cetățeanului să fie afectate și în care să se primească niște drepturi care nu sunt corelative unui efort corespunzător”.

Solicitat în final, încă o dată, să precizeze dacă și-ar dori ca Ilie Bolojan să rămână sau să plece din funcția de premier, ministrul Justiției a evitat din nou un răspuns direct: „Eu pot vorbi doar de dorințele mele, de responsabilitățile mele, de gândurile mele și de opțiunile mele. În niciun caz nu pot vorbi despre domnul premier, care își va lua hotărârea în raport de toate elementele pe care le apreciază relevante”.

Presat să își exprime poziția personală, Marinescu a declarat: „Mi-aș dori să punem în aplicare programul de guvernare, să facem reformele necesare legal, constituțional, eficace”.

Solicitat în continuare să precizeze dacă dorește ca Bolojan să plece sau să rămână, ministrul a răspuns: „Nu pot spune că îmi doresc un lucru sau altul legat de o anumită persoană. Vă pot spune că îmi doresc să avem un guvern eficient care să îndeplinească obiectivele pe care ni le-am propus. Decizia de plecare sau nu a premierului este o decizie politică care se poate lua la nivelul coaliției sau individual”.

Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu.

„Discutăm într-adevăr de un jalon de 231 de milioane pe care ar fi trebuit să îl îndeplinim până pe 28 noiembrie. Din acest punct de vedere încă ar fi timp să îl îndeplinim”, a declarat Pîslaru, întrebat care este estimarea ministerului după decizia Curții.

Ministrul a precizat că este importantă motivarea Curții Constituționale şi că, dacă hotărârea se referă în principal la aspecte de formă, respectiv lipsa avizului CSM pe ultima formă a legii, parlamentul ar putea remedia situaţia şi reintroduce proiectul.

„Din acest punct de vedere cred că merită să urmărim motivarea Curții Constituționale și după aceea să vedem ce putem să facem ca să îndeplinim obiectivul de politică, și anume echitate, pe de-o parte, și, pe de altă parte, un buget sustenabil”, a spus Pîslaru.

Întrebat dacă guvernul ar putea cădea ca urmare a deciziei Curții sau dacă premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, Pîslaru a catalogat ipoteza drept una pe care „acum nu avem nici de ce să o considerăm” și a spus că guvernul își va continua demersurile pentru echitate și stabilitate bugetară.

„Guvernul a propus un pachet care, din perspectiva noastră, până la motivarea Curții Constituționale, noi credem că este constituțional pe fond. Nu există niciun semn în acest moment politic sau moral ca Guvernul să nu-și continue demersurile”, a mai afirmat ministrul.

Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Mediafax

Surse Al Jazeera au confirmat că Israelul a permis reluarea livrărilor de ajutor umanitar în Fâșia Gaza prin punctele de trecere Karem Abu Salem și al-Karara.

Camioanele transportă alimente și materiale de primă necesitate pentru populația afectată de conflict.

Cele două puncte de acces fuseseră închise în urma unei serii de atacuri aeriene lansate duminică în mai multe zone din Gaza, care au provocat zeci de morți și răniți, reprezentând o încălcare gravă a acordului de încetare a focului.

Între timp, punctul de trecere Rafah, aflat la granița dintre Gaza și Egipt, rămâne închis, ceea ce blochează nu doar intrarea ajutoarelor suplimentare, ci și evacuarea răniților și a persoanelor grav bolnave către spitale din afara teritoriului.

Articolul Israel redeschide două puncte de trecere pentru ajutorul umanitar către Fâșia Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Funcția de memorie a ChatGPT a permis până acum chatbotului să rețină informații din conversații anterioare, oferind utilizatorilor o experiență personalizată care le cunoaște numele, preferințele și chiar comanda de cafea. Cu toate acestea, sistemul anterior avea limitări semnificative: utilizatorii trebuiau să gestioneze, să revizuiască și să șteargă manual memoriile, iar neefectuarea acestor operațiuni ducea la apariția mesajului de „memorie plină”, potrivit TechRadar.

ChatGPT decide acum ce informații rămân „în prim-plan” pe baza frecvenței cu care utilizatorul a menționat anumite subiecte. Sistemul funcționează similar modului în care creierul uman filtrează informațiile pe care să se concentreze la un moment dat.

Dacă un utilizator a întrebat în ultima săptămână despre programul de somn al copiilor, această informație va apărea la suprafață. Dacă nu a mai menționat o anumită rețetă din luna iunie, aceasta va coborî discret în lista de priorități. Important este că ChatGPT nu șterge nimic – doar învață să evalueze informațiile într-un mod mai natural.

Control deplin asupra memoriei

Deși sistemul este automat, utilizatorii păstrează control deplin asupra memoriei ChatGPT. Aceștia pot derula prin amintirile stocate, vedea ce consideră ChatGPT „cel mai important”, ajusta prioritățile manual, ca și cum ar edita o listă de redare, ridica în prioritate o amintire despre restricții alimentare, reduce prioritatea unor obsesii temporare, șterge complet anumite informații și reveni la versiuni anterioare ale memoriilor.

OpenAI a învățat ChatGPT să se auto-sorteze, transformându-l dintr-un instrument reactiv în ceva mai bine conceput pentru utilizare pe termen lung.

Până acum, sistemul de memorie era unul dintre aspectele ChatGPT care necesitau cea mai multă întreținere. Utilizatorii avansați puteau profita de el, dar trebuiau să mențină constant lucrurile în ordine, ca într-un dulap digital. Cu cât îl foloseau mai mult, cu atât trebuiau să îl gestioneze mai mult.

Noua funcție tratează preferințele utilizatorilor mai puțin ca o listă statică de fapte și mai mult ca un document digital comun pe care îl editează împreună utilizatorul și AI-ul. În acest sens, nu este doar o actualizare tehnică, ci una socială.

Experții recomandă totuși ca verificarea manuală periodică a memoriilor ChatGPT să rămână o practică bună, deoarece AI-ul poate greși la fel de mult ca în răspunsurile sale la solicitări obișnuite.

Fără memorie – și, ideal, fără o memorie plină de informații relevante – majoritatea instrumentelor AI au o utilitate limitată. Ele pot răspunde la întrebări și pot genera idei, dar le lipsește continuitatea care face ca instrumentele să fie mai bune pe termen lung.

Articolul ChatGPT devine mai inteligent prin capacitatea de a uita apare prima dată în Mediafax.