„Susţinem cu tărie poziţia preşedintelui Trump potrivit căreia luptele ar trebui să înceteze imediat, iar linia de contact actuală ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”, se arată în declaraţie.

Donald Trump şi Vladimir Putin intenţionează să se întâlnească la Budapesta, capitala Ungariei, membră a NATO şi a UE, care a menţinut relaţii cordiale cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina.

În trecut, Rusia a cerut Ucrainei să cedeze mai mult teritoriu înainte de încetarea focului, în timp ce Ucraina şi aliaţii săi europeni au solicitat de mult timp încetarea imediată a luptelor, pentru ca negocierile să poată avea loc.

Trump a cerut încetarea focului pe liniile actuale după ce s-a întâlnit vineri la Casa Albă cu Volodimir Zelenski, potrivit Reuters.

Declaraţia precizează că liderii europeni se vor întâlni la sfârşitul acestei săptămâni la un summit al UE şi în formatul „Coaliţiei de Voinţă” formată din ţările care susţin Ucraina.

Zelenski va participa vineri la Londra la reuniunea Coaliţiei de Voinţă.

Coaliţia, formată de Franţa şi Marea Britanie în februarie, a purtat discuţii timp de luni de zile la diferite niveluri pentru a încerca să definească planuri privind contribuţia militară a ţărilor pentru Ucraina şi pentru a descuraja Rusia să o atace din nou odată ce se va ajunge la un armistiţiu definitiv.

„Trebuie să intensificăm presiunea asupra economiei Rusiei şi a industriei sale de apărare, până când Putin va fi gata să facă pace. Elaborăm măsuri pentru a utiliza întreaga valoare a activelor suverane imobilizate ale Rusiei, astfel încât Ucraina să dispună de resursele de care are nevoie”, se adaugă în declaraţia de marţi.

Referitor la cauzele scăderii traficului, reprezentanții Wikimedia explică: „Utilizatorii petrec mai mult timp pe motoarele de căutare, chatbot-urile AI și rețelele sociale pentru a găsi informații”.

Tendința reflectă preocupările globale cu privire la modul în care AI reduce traficul pe site-urile web.

Fundația non-profit avertizează că scăderea numărului de vizite ar putea avea consecințe grave: reducerea numărului de voluntari și a finanțării, precum și un conținut mai puțin fiabil pe platformă.

Întrebați implicit despre natura traficului, analiștii Wikimedia au descoperit o anomalie semnificativă: „În jurul lunii mai 2025 am început să observăm un trafic neobișnuit de mare, aparent uman, provenind în principal din Brazilia”, scrie ANSA.

Investigațiile ulterioare au relevat că „o mare parte din traficul neobișnuit de ridicat pentru perioada mai-iunie provenea de la roboți creați pentru a evita detectarea”.

Referitor la soluțiile luate în considerare, Wikipedia a analizat, apoi a abandonat ideea de a include rezumate generate de IA în partea de sus a articolelor sale, din cauza opoziției puternice din partea editorilor voluntari.

Exporturile nominale totale ale Elveției către Statele Unite au crescut cu aproape 43% în septembrie, în termeni ajustați sezonier, comparativ cu luna precedentă, potrivit cifrelor publicate.

În ansamblu, exporturile elvețiene au crescut cu 3,4% în septembrie.

Președintele american Donald Trump a impus tarife vamale de 39% asupra Elveției în august, provocând o scădere bruscă a exporturilor elvețiene către Statele Unite în luna respectivă.

Companiile farmaceutice au fost însă scutite de taxele vamale inițiale impuse de SUA, potrivit Reuters.

La sfârșitul lunii septembrie, Trump a declarat că, începând cu 1 octombrie, va impune o taxă vamală de 100% asupra importurilor de produse farmaceutice de marcă sau brevetate, cu excepția cazului în care o companie farmaceutică construiește o fabrică în Statele Unite.

Marile companii farmaceutice elvețiene, precum Roche și Novartis, au indicat că nu se așteaptă ca aceste măsuri americane să li se aplice, datorită planurilor lor de expansiune în această țară.

Ajustate în funcție de fluctuațiile sezoniere, exporturile totale elvețiene de produse chimice și farmaceutice au crescut în septembrie cu 5,1% în termeni nominali față de luna precedentă.

Această categorie reprezintă mai mult de jumătate din totalul exporturilor de mărfuri elvețiene.

Decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind pensiile speciale ale magistraţilor nu poate fi separată de PSD, spune la RFI deputata PNL Raluca Turcan.

Judecătorii CCR au respins legea privind pensiile speciale, pentru că Guvernul nu a aşteptat avizul CSM.

Deputata liberală precizează că „dacă exista un viciu de procedură, primul care ar fi trebuit să se sesizeze ar fi trebuit să fie Ministerul Justiţiei”.

Raluca Turcan comentează decizia CCR privind pensiile speciale ale magistraţilor: „Dacă n-aş spune adevărul, ar însemna să mă decredibilizez. În mod evident, decizia CCR nu poate fi separată de PSD. Am văzut cu toţii ce se întâmplă în coaliţia de guvernare, faptul că nu toată lumea pare să tragă la aceeaşi căruţă, că decizii ale premierului sunt contestate de către PSD în spaţiul public, mai mult decât atât, avem şi voturi în Parlamentul României împotriva unor decizii luate în Guvern, avem instituţii care funcţionează pe vot politic, în care PSD-ul practic îşi face propriul joc, sfidând aşteptările oamenilor. Şi la CCR pare să avem o decizie influenţată de către PSD”.

Deputata PNL spune că varianta de dorit ar fi o nouă asumare a răspunderii Guvernului asupra legii privind pensiile speciale ale magistraţilor: „Mai există spaţiu de manevră, care ar putea să constea fie într-o nouă angajare a răspunderii Guvernului, dacă motivarea permite lucrul acesta, iar dacă motivarea nu permite, atunci ar mai exista calea unei dezbateri parlamentare, proiect de lege în Parlament, unde iarăşi sunt destul de sceptică cu privire la realizarea unei majorităţi care să aducă echitate”.

„Oricum am analiza și interpreta, e clar pentru toată lumea: PSD nu trage la căruța guvernării. Fac aceeași politică păguboasă care ne-a adus, în mare parte, la realitatea de azi: AUR la 40% și în creștere. Partidele pro-occidentale stagnează sau sunt în scădere. La câtă opoziție face PSD, mă mir că mai au timp să stea la guvernare”, arată Turcan.

Deputata acuză că, în guvern, PSD „sabotează măsurile propuse de premier”.

„În Parlament, votează cot la cot cu AUR. În CNA, după interes. Iar în justiție, toți judecătorii promovați de PSD au votat împotriva unei legi care avea un viciu de formă fix în ograda ministrului PSD al Justiției. Ziua guvernează cu portofolii și funcții peste tot, seara joacă rolul de opoziție. E corect?”, adaugă deputatul PNL.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit marţi pe Kang Hoon Sik, şeful Cancelariei Preşedintelui Republicii Coreea, aflat în vizită oficială la Bucureşti, însoţit de o delegaţie formată din oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai unor companii sud-coreene din domenii strategice.

Întâlnirea are loc într-un moment simbolic, în care România şi Republica Coreea marchează 35 de ani de relaţii diplomatice, eveniment care confirmă soliditatea şi continuitatea parteneriatului dintre cele două state.

Discuţiile s-au axat pe consolidarea cooperării bilaterale în cadrul parteneriatului strategic România – Republica Coreea, părţile subliniind relaţiile tradiţionale de prietenie şi dialogul politic constant. Republica Coreea este primul partener strategic al României din regiunea Asia-Pacific.

Vizita delegaţiei sud-coreene a avut ca obiectiv identificarea de noi oportunităţi de colaborare în domeniul industriei de apărare, cu accent pe investiţiile sud-coreene în producţia de echipamente militare şi pe dezvoltarea de proiecte comune de tehnologie avansată.

Premierul Ilie Bolojan a amintit că România are deja în derulare un contract cu Hanwha Aerospace pentru achiziţia şi producţia de obuziere autopropulsate K9 „Thunder”, exprimând totodată interesul Guvernului pentru extinderea cooperării cu parteneri sud-coreeni în domeniul apărării, precum şi în sectoare economice şi tehnologice de interes comun.

Şeful Guvernului a prezentat şi priorităţile privind modernizarea forţelor armate şi utilizarea instrumentului financiar european SAFE pentru finanţarea programelor de înzestrare şi a capacităţilor de producţie din industria naţională de apărare. Ilie Bolojan a subliniat că accesarea acestor fonduri va respecta criteriile Uniunii Europene, inclusiv cele privind transparenţa şi eficienţa cheltuirii fondurilor publice.

Ambele părţi au convenit să continue dialogul bilateral şi cooperarea tehnico-economică, în vederea consolidării parteneriatului strategic România – Republica Coreea şi a creşterii investiţiilor sud-coreene în ţara noastră.

La întâlnire au mai participat Mihai Jurca, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ionuţ Moşteanu, viceprim-ministru, ministrul Apărării Naţionale, şi Dragoş Hotea, secretar de stat.

Acordul a fost încheiat în contextul în care SUA vizează bogatele resurse de pământuri rare ale continentului, într-un moment în care China impune reguli mai stricte privind exportul propriilor minerale critice în străinătate.

Liderii SUA și Australiei au descris acordul ca fiind o tranzacție de 8.5 miliarde de dolari între aliați, potrivit Euronews.

„Peste aproximativ un an, vom avea atât de multe minerale critice și pământuri rare încât nu veți ști ce să faceți cu ele”, a spus Trump. „Vor valora 2 dolari”.

Albanese a adăugat că acordul duce relația dintre SUA și Australia „la un nivel superior”.

La începutul acestei luni, Beijingul a anunțat că va impune companiilor străine să obțină aprobarea guvernului chinez pentru a exporta magneți care conțin chiar și urme de materiale din pământuri rare provenite din China sau produse cu tehnologie chineză. Administrația Trump afirmă că acest lucru conferă Chinei o putere considerabilă asupra economiei globale, prin controlul lanțului de aprovizionare cu tehnologie.

„Australia va fi cu adevărat de mare ajutor în efortul de a face economia globală mai puțin riscantă, mai puțin expusă la genul de șantaj cu pământuri rare pe care îl vedem din partea chinezilor”, a declarat Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național al Casei Albe, reporterilor luni dimineață, înainte de întâlnirea lui Trump cu Albanese.

Hassett a menționat că Australia are una dintre cele mai bune economii miniere din lume, lăudând rafinăriile sale și abundența resurselor de pământuri rare. Printre oficialii australieni care îl însoțesc pe Albanese se află miniștrii responsabili cu resursele, industria și știința.

Australia deține zeci de minerale critice căutate de SUA, deoarece sunt necesare în toate domeniile, de la avioane de luptă și vehicule electrice până la laptopuri și telefoane.

Un impuls pentru mai multe mine

Acordul ar putea avea un impact imediat asupra aprovizionării cu pământuri rare în Statele Unite, dacă companiile americane vor putea asigura o parte din ceea ce produc deja minele australiene, deși va fi nevoie de ani, dacă nu chiar decenii, pentru a dezvolta o aprovizionare suficientă cu pământuri rare în afara Chinei, astfel încât să se reducă dominația acesteia.

De zeci de ani, China a folosit tactica de a arunca pe piață un exces de minerale critice pentru a scădea prețurile și a forța companiile miniere din restul lumii să iasă din afaceri, eliminând astfel orice concurență.

„Cred că eliminarea acestei arme din arsenalul Chinei de manipulare a prețurilor este un prim pas absolut crucial pentru ca Australia și Occidentul să poată dezvolta proiecte de minerale critice pentru a satisface cerințele lanțului nostru de aprovizionare”, a declarat Althaus, care a petrecut aproape un sfert de secol în industria minieră.

Acordul subliniază modul în care SUA își utilizează aliații globali pentru a contracara China, mai ales că aceasta își folosește dominația tradițională în domeniul materialelor rare ca armă. Înaltii oficiali ai administrației Trump au folosit tacticile de la Beijing ca un strigăt de luptă pentru ca SUA și aliații săi să colaboreze în încercarea de a minimiza influența Chinei.

„China este o economie de comandă și control, iar noi și aliații noștri nu vom fi nici comandați, nici controlați”, a declarat săptămâna trecută secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. „Ei sunt o economie de stat, iar noi nu vom permite unui grup de birocrați din Beijing să încerce să gestioneze lanțurile de aprovizionare globale”.

Australia nu poate satisface toate nevoile SUA

Nivelul investițiilor prevăzut în acord arată cât de serioase sunt cele două națiuni în abordarea problemei.

„SUA și Australia vor investi peste 3 miliarde de dolari în proiecte comune privind mineralele critice în termen de șase luni. Este o viteză de injectare de capital fără precedent”, a declarat Gracelin Baskaran, directorul Programului de securitate a mineralelor critice la Centrul pentru studii strategice și internaționale din Washington.

Althaus a avertizat însă că Australia nu poate furniza tot ceea ce are nevoie Statele Unite, astfel încât este esențial ca americanii să continue să investească pe termen lung în dezvoltarea altor proiecte miniere și de prelucrare, atât în țara lor, cât și în țările prietene.

El a spus că Asia Centrală ar putea fi unul dintre cele mai promițătoare locuri pentru investiții, deoarece regiunea are rezerve semnificative de pământuri rare, iar Uniunea Sovietică a realizat deja o parte din lucrările inițiale de dezvoltare atunci când controla teritoriul respectiv. Acest lucru ar putea reduce cu ani de zile timpul necesar pentru construirea unei noi mine în această regiune.

„Nu uitați că China are un avans de aproape 40 de ani față de noi”, a spus Althaus. „Avem cel puțin două decenii la dispoziție pentru a ajunge din urmă China în ceea ce privește capacitatea de a ne îndeplini propriile cerințe în materie de lanț de aprovizionare”.

Vizita lui Albanese are loc chiar înainte ca Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping în Coreea de Sud, la sfârșitul acestei luni.

Parteneriatul de securitate

Un alt subiect de discuție a fost AUKUS, un pact de securitate între Australia, SUA și Regatul Unit, semnat în timpul administrației democrate a președintelui american Joe Biden.

Trump a remarcat luni că AUKUS a fost înființat „cu ceva timp în urmă”, dar că acordul „avansează foarte rapid și foarte bine”.

Albanese a spus că „parteneriatul nostru de apărare și securitate cu AUKUS este foarte important pentru noi”.

John Phelan, secretarul Marinei, a declarat că SUA doresc să preia cadrul inițial al AUKUS și să îl îmbunătățească pentru cele trei țări semnatare, clarificând în același timp „unele ambiguități” din acesta.

„Așadar, ar trebui să fie o situație avantajoasă pentru toată lumea”, a spus Phelan.

Albanese, de centru-stânga, a fost reales în mai și a sugerat la scurt timp după victoria sa că partidul său și-a mărit majoritatea prin faptul că nu s-a modelat după trumpism.

„Australienii au ales să facă față provocărilor globale în stil australian, având grijă unii de alții în timp ce construiesc viitorul”, le-a spus Albanese susținătorilor săi în discursul său de victorie.

Antrenorul principal, Carlos Viver, a declarat marți că pregătirea echipei a fost dificilă după o săptămână cu meciuri internaționale, majoritatea jucătoarelor revenind de la echipele naționale, iar lotul este afectat în plus de accidentările suferite de Fujita și Gutiérrez, dar nu acceptă scuze și vizează victoria în meciul de miercuri.

„Meciul cu CSM București vine imediat după o săptămână internațională, ceea ce nu ajută prea mult la pregătire. Accidentările suferite de Fujita și Gutiérrez la echipele lor naționale nu ajută nici ele, însă considerăm că meciul este suficient de important și nu vom căuta scuze”, a spus Viver, într-un comunicat al clubului din Bistrița.

„Ne cunoaștem bine adversarul și vrem să facem un meci bun împotriva CSM-ului și să obținem victoria. Suntem foarte motivați și vom lupta pentru a atinge acest obiectiv”, a încheiat antrenorul.

În clasamentul Ligii Florilor, CSM Corona Brașov și CSM București conduc cu maximum de puncte după șase meciuri, în timp ce Gloria Bistrița se află pe locul 3, având, de asemenea, punctaj maxim, dar o partidă mai puțin disputată.

Grecia, Bulgaria şi România urmează să semneze în noiembrie, la Bruxelles, un acord de cooperare cu Comisia Europeană pentru un coridor rutier şi feroviar care va conecta Grecia cu cele două ţări, potrivit comisarului european pentru transport durabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas, potrivit ZF, care citează Athens–Macedonian News Agency.

Tzitzikostas descrie proiectul drept o prioritate de vârf şi „emblema programelor europene de infrastructură transfrontalieră”, cu drumuri de ultimă generaţie şi trenuri moderne care vor aduce numeroase beneficii Europei şi celor trei ţări participante, creând totodată o legătură între Marea Egee şi Marea Neagră.

Comisarul a menţionat că acordul ce urmează să fie semnat în noiembrie va include un plan de acţiune foarte precis, cu termene stricte, pentru ca fiecare ţară să poată construi tronsoanele proprii care vor contribui la finalizarea completă a proiectului.

„Va fi un coridor important atât pentru comerţ, cât şi pentru mobilitatea militară”, spune comisarul european.

Tzitzikostas a subliniat că perspectivele pentru Grecia sunt uriaşe, întrucât ţara va dobândi un rol geostrategic şi comercial de primă importanţă, porturile sale urmând să devină porţi de intrare pentru întreaga Europă, prin care comerţul va fi direcţionat din Grecia către Europa Centrală şi de Est, inclusiv către Moldova şi Ucraina.

Referindu-se la Salonic, comisarul a declarat că obiectivul este conectarea oraşului cu Bucureştiul, o legătură care va fi importantă atât pentru turism, cât şi pentru integrarea Salonicului cu restul Europei.

Proiectul va beneficia de finanţare din partea Uniunii Europene, dar va fi cofinanţat şi din fonduri naţionale ale ţărilor participante.

Guvernul japonez și mai mulți producători japonezi, inclusiv Honda, au avertizat Vietnamul că planul de a interzice motocicletele pe benzină în centrul capitalei Hanoi din 2026 ar putea duce la pierderi masive de locuri de muncă și perturbarea masivă a pieței, relatează Reuters.

În iulie, premierul vietnamez a Pham Minh Chinh a anunțat interzicerea accesului motocicletelor pe benzină în centrul capitalei Hanoi de la mijlocul anului 2026, ca parte a unui plan amplu de reducere a poluării, urmând ca din 2028 să intre mai multe restricții în vigoare.

Pierderi de 4,6 miliarde de dolari

Ambasada Japoniei a semnalat autoritățile vietnameze că o interdicție bruscă ar putea afecta grav piața, creând o perturbare de 4.6 miliarde de dolari, dar și locurile de muncă din industriile conexe, cerând un plan gradual de tranziție spre motorizarea electrică.

De asemenea, producătorii, printre care se numără Honda, Yamaha și Suzuki au avertizat că interdicția riscă să ducă la „întreruperi de producție și falimente” în lanțul de aprovizionare, afectând sute de mii de lucrători, aproape 2.000 de dealeri și 200 de furnizori.

Creștere spectaculoasă la vânzările motocicletelor electrice

Honda controlează aproximativ 80% din piața moto vietnameză, cu 2,6 milioane de unități vândute anul trecut, însă, vânzările au scăzut cu 22% din iulie în august.

În paralel, producătorul vietnamez VinFast a înregistrat o creștere de 55% a vânzărilor de motociclete electrice în al doilea trimestru al anului 2025, o tendință care se așteaptă să continue odată cu apropierea interdicției.