Liberalul Ciprian Ciucu a recunoscut că sunt numeroase momente de blocaj în coaliția de guvernare. El s-a referit și la momentul de marți când delegația PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, a plecat din ședința coaliției. Putea să mai aștepte, este a treia oara când se întâmplă, a spus Ciucu.

Incidentul s-a produs în timpul ședinței de marți a coaliției la care au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Ciprian Ciucu a spus că în timpul întâlnirii s-a discutat în contradictoriu despre propunerea PSD privitoare la înființarea unei comisii care să analizeze noul proiect al legii pensiilor speciale.

„S-a argumentat pro și contra formării acestui grup de lucru (…) Domnul Grindeanu nu a mai așteptat să vadă decizia coaliției, s-a ridicat și a plecat, putea să mai aștepte (…) este a treia oara când se întâmplă”, a declarat Ciucu, luni seara, la finalul unei ședințe a conducerii PNL.

El a recunoscut că la nivelul coaliției sunt numeroase blocaje.

„Coaliția nu este complet blocată, sunt momente de blocaj”, a precizat Ciucu.

Totuși, participanții au stabilit că alegerile din București vor avea loc pe 7 decembrie și că fiecare partid va avea propriul candidat.

Ciucu cere ca referendumul inițiat de Nicușor Dan să fie pus în practică

De asemenea, liberalul a publicat pe pagina sa de Facebook o opinie legată de referendumul validat anul trecut și inițiat de Nicușor Dan, afirmând că acesta este momentul potrivit pentru a fi pus în practică. Mai mult, el a adăugat că ar trebui ca în Coaliție să nu se mai amestece lucrurile, fiind de părere că un referendum legat de pensiile speciale „nu este o soluție”.

„Cred că ar fi corect ca referendumul pe București, validat anul trecut, inițiat de domnul Nicusor Dan, atunci primar general, să fie pus în practică înainte de alegerile parțiale. Indiferent de ce vrea un primar de sector sau ipoteticul primar general din viitor. Acum avem o fereastră de oportunitate, nu se stie cine va fi primar general.

P.S.

Altfel, am agreat astăzi in Coaliție să nu mai amestecăm lucrurile și să nu mai facem vreun nou referendum legat de pensiile speciale, ca solutie de deblocare a relației cu CCR. Soluția va trebui sa fie constituționala și politică”, a scris liberalul.

Sursa video: B1 TV

În acest context, Comisia Europeană a prezentat marți o strategie de regenerare generatională a sectorului agricol, care stabilește o foaie de parcurs „pentru sprijinirea tinerilor agricultori și atragerea unui număr mai mare de persoane în sectorul agricol”, scrie 20minutos.

Strategia urmărește dublarea proporției tinerilor agricultori în UE până în 2040, astfel încât agricultorii tineri și noi să reprezinte aproximativ 24% din totalul agricultorilor europeni, potrivit explicațiilor Bruxelles-ului.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia va recomanda statelor membre, în special celor care sunt în urmă, să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care promovează regenerarea generatională, cu posibilitatea mobilizării de resurse suplimentare.

Strategia include și elaborarea de strategii naționale pentru regenerarea generatională în agricultură până în 2028, în care se vor aborda obstacolele existente și se vor defini măsuri de sprijin specifice, pe baza recomandărilor Comisiei.

„Se așteaptă ca statele membre să raporteze periodic progresele realizate. În ansamblu, aceste eforturi vor asigura un sector agricol durabil, rezilient și atractiv pentru viitor”, concluzionează Executivul comunitar.

Cinci axe fundamentale

Strategia stabilește cinci direcții principale pentru stimularea regenerării generaționale în agricultura europeană: accesul la terenuri, finanțare, formare profesională, condiții de viață decente în mediul rural și sprijin pentru succesiune.

Pentru progresul în aceste domenii, Comisia propune măsuri concrete, precum un pachet de instalare în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), care va include o primă unică de până la 300.000 de euro pentru facilitarea instalării tinerilor agricultori.

De asemenea, se propune o mai bună orientare a fondurilor în favoarea lor și colaborarea cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru crearea de garanții și subvenții de dobândă care să îmbunătățească accesul la credit.

Se prevede și crearea unui Observator European al Terenurilor pentru a crește transparența în proprietatea și disponibilitatea terenurilor, precum și integrarea regenerării generaționale în Semestrul European, prin reforme în domeniul pensiilor și transferul exploatațiilor care să favorizeze succesiunea.

Strategia include, de asemenea, participarea tinerilor în programul Erasmus pentru Tineri Antreprenori, promovarea vieții rurale și a egalității de gen, precum și cofinanțarea serviciilor de înlocuire agricolă pentru a facilita concilierea vieții profesionale și personale a agricultorilor.

Implementare la mai multe niveluri

Strategia este concepută pentru a fi implementată la mai multe niveluri, explică Comisia: prin PAC actuală și viitoare, prin politici complementare ale UE, acțiuni conduse de state în domenii precum accesul la terenuri, fiscalitate, educație și pensii, precum și prin inițiative ale părților interesate. „Depășirea acestor obstacole necesită o implicare puternică la nivel național și regional pentru a asigura un impact efectiv”, avertizează Comisia.

Agricultura europeană îmbătrânește

Comisia Europeană subliniază că agricultura europeană îmbătrânește mai repede decât alte sectoare. În prezent, vârsta medie a unui agricultor în UE este de 57 de ani, iar doar 12% au sub 40 de ani, fiind considerați tineri agricultori. În timp ce mulți agricultori mai în vârstă sunt proprietari ai terenurilor, generațiile tinere pot închiria terenuri, gestionând aproximativ 15 milioane de hectare ca arendași, față de 10 milioane ca proprietari.

Accesul la teren, la credite accesibile și la competențele esențiale rămâne un obstacol major pentru tinerii agricultori. În 2022, tinerii agricultori din UE-27 s-au confruntat cu un deficit de finanțare de 14,1 miliarde de euro, echivalentul a 22% din lipsa totală de finanțare a sectorului.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în Israel, a cerut ca Hamas să se dezarmeze și a spus că soluţia pentru eliberarea ostaticilor şi pentru o pace durabilă va lua timp. El a declarat că, dacă cei din Hamas nu cooperează, riscă „a fi nimiciți”.

JD Vance a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă în Israel, că unele dintre persoanele luate ostatice rămân de negăsit, dar că aceasta nu exclude eforturile de eliberare.

„Nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să îi scoatem, şi nu înseamnă că nu avem încredere că vom reuşi. Este doar un motiv în plus pentru puţină răbdare”, a spus Vance.

Vance a pledat pentru aplicarea planului în 20 de puncte prezentat de preşedinte, pe care l-a descris drept clar şi sprijinit atât de Israel, cât şi de aliaţii din Golful Arab.

Măsuri dure dacă Hamas nu cooperează

„Hamas trebuie să se dezarmeze. Hamas trebuie să se comporte. Luptătorii pot primi o formă de clemenţă, dar nu li se va permite să se ucidă între ei sau să-şi ucidă conaţionalii”, a declarat vicepreședintele.

El a refuzat să impună un termen limită explicit pentru respectarea acordului, motivând că multe aspecte sunt complicate şi imprevizibile.

Vance a explicat că în Fâşia Gaza există regiuni relativ sigure şi regiuni extrem de periculoase şi că lărgirea zonei sigure va necesita timp şi organizare, inclusiv înfiinţarea unei forţe internaţionale de securitate. El a adăugat că există voluntari dispuşi să participe la acea misiune.

Vance a avertizat însă că, în absenţa cooperării din partea Hamas, Statele Unite şi aliaţii lor vor recurge la măsuri dure.

„Dacă Hamas nu cooperează, atunci, aşa cum a spus preşedintele, Hamas va fi nimicit”, a subliniat Vance.

El a mai spus că obiectivul rămâne aducerea ostaticilor acasă şi garantarea unui viitor prosper şi sigur pentru toţi locuitorii din Gaza.

Spitalul Regional de Urgență Craiova are o valoare de aproximativ 1,87 miliarde de lei și reprezintă o investiție strategică pentru întreaga regiune – un spital modern, complet dotat și construit după cele mai înalte standarde europene, spune Alexandru Rogobete, marți, pe pagina sa Facebook.

„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții. Este o investiție care ridică nivelul calității actului medical și aduce siguranță acolo unde era nevoie de intervenție rapidă și competență. Noua unitate devine un pol de excelență medicală pentru întreaga regiune, un model de organizare și funcționare eficientă, construit pentru oameni și pentru sănătatea lor. Sistemul de sănătate din România se transformă prin fapte, nu prin declarații. Ceea ce spunem, facem. Iar Spitalul Regional de Urgență Craiova este dovada că schimbarea prinde contur atunci când angajamentele sunt respectate, iar munca vorbește de la sine”, spune Rogobete.

Acesta a transmis mulțumiri pentru modul în care se derulează proiectul echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), și primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.

Israelul se confruntă cu cea mai mare pierdere de populație din istoria sa recentă, potrivit unui raport al Comitetului pentru Imigrație din cadrul Knesset-ului și citat de Le Figaro.

Între începutul anului 2022 și mijlocul anului 2024, aproximativ 192.000 de cetățeni israelieni au ales să se stabilească în străinătate. Cifra reprezintă echivalentul a 1,8% din populația țării, estimată la puțin peste 10 milioane de locuitori.

În același interval, doar 66.000 de israelieni s-au întors în țară, rezultând o migrație netă negativă de 125.000 de persoane. Potrivit Biroului Central de Statistică, scăderea a fost parțial compensată de 144.000 de noi imigranți, sosiți mai ales din state occidentale, pe fondul creșterii antisemitismului.

Raportul Knesset-ului atribuie fenomenul mai multor factori: războiul din Gaza, criza politică internă marcată de protestele față de reforma judiciară promovate de guvernul Benjamin Netanyahu, precum și efectele războiului din Ucraina, care au influențat migrația cetățenilor de origine rusă și ucraineană.

Cele două zboruri au fost efectuate cu avioane militare de tip Boeing C-17 Globemaster ale Forțelor Aeriene din State și au zburat pe ruta Dover (SUA) – București, potrivit informațiilor boardingpass.ro confirmate de organizația Human Rights First.

Primul zbor a avut loc în prima săptămână a lunii iunie 2025, iar al doilea la jumătatea lunii august 2025. Ambele avioane cu care acestea au fost operate au aterizat pe aeroportul „Henri Coandă” din București.

Zborurile de acest tip sunt organizate de autoritățile americane pentru repatrierea cetățenilor aflați ilegal pe teritoriul SUA sau care au primit decizii definitive de deportare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni.

Potrivit surselor BoardingPass, alte zboruri de deportare operate de SUA au efectuat în ultimele luni opriri tehnice pentru realimentare în România, înainte de a-și continua traseul către Georgia, Armenia, Egipt, India și alte țări din Asia. Aceste operațiuni au loc de obicei în regim strict confidențial, iar confirmarea acestor tipuri de zboruri și/sau numărul de deportați este greoaie, din cauza lipsei de transparență din partea autorităților.

BoardingPass precizează că a solicitat o confirmare oficială Ministerului Afacerilor Externe cu privire la zborurile de deportare din SUA spre România, însă nu a primit încă un răspuns. Niciun răspuns nu a venit nici din partea US Immigration and Customs Enforcement (ICE).

Criza a fost declanșată de problemele apărute la producătorul de semiconductori Nexperia, prins în mijlocul unui conflict comercial între Olanda, Statele Unite și China. Olanda a preluat controlul asupra companiei pentru a împiedica exportul de tehnologii sensibile către China, iar Beijingul a răspuns prin impunerea unor restricții la export pentru anumite materiale.

„În urma acestor măsuri, producția de cipuri la Nexperia a fost parțial întreruptă”, potrivit Auto Motor und Sport.

Lipsa cipurilor afectează întreaga industrie auto

Cipurile produse de compania olandeză Nexperia sunt folosite în componente electronice esențiale, furnizate de companii precum Bosch și Continental. Această întrerupere afectează întreaga industrie auto europeană, în special în zona sistemelor de siguranță, unde alternativele sunt limitate.

„Stocurile existente de cipuri Nexperia mai sunt suficiente doar pentru câteva săptămâni”, avertizează surse din industrie. În aceste condiții, Volkswagen a format o echipă specială care analizează posibile soluții și scenarii de urgență. Trecerea la alți furnizori este una dintre ele, însă e considerată dificilă și de durată.

Volkswagen ia în calcul oprirea producției

Reprezentanții industriei consideră că soluția reală poate fi obținută doar prin cooperare politică: „O rezolvare poate fi găsită doar pe cale diplomatică”, a declarat marți Wolfgang Weber, care vorbește în numele industriei germane de electronică și tehnologie.

Între timp, Volkswagen analizează posibilitatea introducerii muncii reduse și chiar a unor opriri temporare ale producției, pentru a limita impactul crizei. Producătorul auto nu a anunțat când sau pentru ce modele ar putea fi suspendată activitatea, măsurile fiind deocamdată în faza de evaluare internă.

Producătorii auto cer intervenția UE

Asociația Europeană a Producătorilor Auto (ACEA) cere o soluție politică rapidă din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru a detensiona conflictul comercial și a proteja industria auto europeană: „Fără o soluție politică rapidă, producția unei mari părți a industriei ar putea fi pusă în pericol”.

Pe termen lung, Europa încearcă să reducă dependența de furnizorii asiatici prin construirea de noi fabrici de semiconductori la Magdeburg și Dresda, în Germania, și în Italia – la Catania, însă aceste proiecte vor deveni operaționale abia peste câțiva ani.

În cele trei luni dinaintea scrutinului parlamentar, TikTok a analizat peste 90 de sesizări, provenite atât din surse interne, cât și din surse externe. Potrivit raportului publicat marți, TikTok a dezmembrat cinci rețele care însumau cel puțin 7.500 de conturi care vizau publicul din Republica Moldova. Cele cinci rețele promovau politicieni proruși și încercau să discrediteze actuala guvernare.

În plus, de la începutul anului 2025, TikTok a întrerupt și opt operațiuni de influență sub acoperire care vizau Republica Moldova.

Concret, în perioada 1 iulie – 28 septembrie 2025, TikTok a eliminat peste 9.300 de conținuturi care încălcau regulile privind integritatea civică și electorală, dezinformarea și conținutul generat cu inteligența artificială, iar aproape 1.200 de conturi care imitau oficialii din Republica Moldova au fost șterse.

TikTok a mai eliminat 134.000 de conturi false, 1,8 milioane de cereri de urmărire false și 1,8 milioane de urmăritori falși. În plus, raportul TikTok arată că peste 2,9 milioane de aprecieri false, 1,8 milioane de cereri false de urmărire și crearea a peste 268.000 de conturi de tip spam au fost prevenite în mod proactiv.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au avut loc în 28 septembrie 2025, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut 50,2% din voturi, asigurându-și astfel o majoritate în noul Legislativ.

Forțele ruse au atacat în noaptea de luni spre marți orașele Sumî și Novhorod-Siverskîi, din regiunile Sumî și Cernihiv, folosind drone de tip Shahed, potrivit guvernatorilor locali.

Conform Kyiv Independent, în urma loviturilor, patru civili, două femei și doi bărbați, au murit, iar alți 16 au fost răniți.

Guvernatorul regiunii Cernihiv, Viacheslav Chaus, a declarat pe Telegram că aproximativ 20 de locații au fost afectate în Novhorod-Siverskîi.

Printre răniți se află o fetiță de 10 ani, care a fost transportată la spitalul regional de copii.

„Una dintre persoanele rănite este în stare gravă, ceilalți sunt în stare stabilă. Orașul a suferit distrugeri majore”, a precizat Chaus.

La Sumî, un atac cu dronă a vizat o intersecție importantă, provocând pagube semnificative la mașini și clădiri civile, a declarat guvernatorul Oleh Hryhorov.

„Toate victimele primesc îngrijiri medicale. Serviciile de urgență acționează la fața locului”, a spus acesta.

Regiunile Sumî și Cernihiv, aflate la granița de nord a Ucrainei cu Rusia, sunt vizate frecvent de atacuri și bombardamente încă de la începutul invaziei la scară largă, în 2022.

La zeci de ani după ce au fost scufundate, submarinele nucleare K-27 și K-159 urmează să fie extrase în cadrul unui proiect de miliarde de lire sterline pregătit de Kremlin.

Măsura vine în contextul în care oficialii sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea de degradare a submarinelor, care conțin ambele substanțe nucleare, potrivit Telegraph.

Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, a declarat că pregătirile pentru extracția planificată vor începe anul viitor, după ce guvernul lui Vladimir Putin a acceptat să aloce fonduri în acest sens.

Aceasta a declarat: „Proiectul de buget federal pentru 2026 și perioada de planificare 2027-2028 include finanțarea pentru reabilitarea mărilor arctice de obiecte scufundate și aruncate care prezintă pericol de radiații, începând din 2027. Pregătirile pentru lucrările planificate vor începe în 2026”.

Cu toate acestea, formularea Rosatom ascunde un nivel de complexitate și costuri de coșmar.

Submarinele K-27 și K-159

K-27 a fost un submarin experimental de atac construit în anii 1950, care transporta două reactoare cu un sistem radical de răcire care implica metal topit.

A intrat în serviciu în 1963, dar sistemul de răcire a scurs gaze radioactive în propria cameră a motoarelor, o problemă pe care echipajul său nu a reușit să o recunoască.

Aceasta înseamnă că singurele victime ale navei au fost propriul echipaj, dintre care cel puțin nouă au murit din cauza intoxicației cu radiații.

Reactorul său a eliberat, de asemenea, elemente radioactive în submarinul însuși, făcându-l inutilizabil.

Submarinul a fost dezafectat în 1979, marina rusă umplând compartimentul reactorului cu gudron pentru a-l sigila înainte de a-l scufunda în apele puțin adânci ale Mării Kara.

Adâncimea mică înseamnă că este expus la maree și curenți care l-ar putea distruge.

Al doilea submarin scufundat, K-159, nu trebuia să se scufunde, dar s-a scufundat în urma unei operațiuni eșuate a marinei ruse.

Acesta a lansat nava în 1963 ca submarin de atac nuclear, însă și acesta a suferit scurgeri radioactive care au contaminat întreaga navă, forțând reparații constante.

În cele din urmă, a fost scos din serviciu în 1989 și lăsat să ruginească timp de 14 ani, până când țările baltice din apropiere au acordat Rusiei 200 de milioane de dolari pentru a-l dezmembra împreună cu alte 15 submarine nucleare rusești în stare de degradare.

Cu toate acestea, carena sa era atât de ruginită încât s-a scufundat în timp ce era remorcat către șantierul naval, ducând 800 kg de combustibil nuclear și nouă marinari ruși pe fundul mării, la 700 de picioare adâncime.

Costuri mari pentru ridicare

Ridicarea unui submarin nuclear de pe fundul mării este costisitoare și dificilă, dar s-a mai făcut și înainte.

În 2002, compania olandeză de salvare Mammoet a ridicat un alt submarin rus, Kursk, după ce acesta s-a scufundat cu toți cei 118 membri ai echipajului în Marea Barents.

A fost construită o barjă specială de salvare, cu cabluri atașate dedesubt, pentru a extrage nava.

Fundația Bellona din Norvegia, care monitorizează amenințările la adresa mediului în regiune, a emis anul trecut un avertisment cu privire la K-27 și K-159.

Aceasta a declarat: „Aceste submarine reprezintă cea mai mare provocare pentru eforturile de curățare. Împreună, ele conțin un milion de curie de radiații, sau aproximativ un sfert din cantitatea eliberată în prima lună a dezastrului de la Fukushima.

Submarinul a fost greutat cu asfalt pentru a sigila reactoarele sale pline cu combustibil. Dar această soluție nu va dura pentru totdeauna”.

Bellona a adăugat: „Materialul de etanșare din jurul reactorului era menit doar să prevină scurgerile de radiații până în 2032. Și mai îngrijorător este faptul că combustibilul puternic îmbogățit al K-27 ar putea, în circumstanțele potrivite, să genereze o reacție nucleară în lanț necontrolată, ducând la o eliberare locală semnificativă de radiații.

„Poziția celui de-al doilea submarin scufundat, K-159, la nord de Murmansk, situat între unele dintre cele mai fertile zone de pescuit și cele mai aglomerate rute maritime din Marea Barents, a făcut ca acesta să fie o sursă de îngrijorare specială.

„O scurgere radioactivă din această epavă ar fi devastatoare nu numai pentru industria pescuitului din Norvegia, ci și pentru cea din Rusia”.