Tensiuni în coaliție pe tema pensiilor speciale. Surse: PSD s-a ridicat de la masă în timpul ședinței/Grindeanu: Dacă premierul va refuza dialogul, va trebui să suporte consecințele

UPDATE Grindeanu: Dacă premierul va refuza dialogul, va trebui să suporte consecințele

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj public după ce a părăsit ședința coaliției de guvernare. Dacă premierul va refuza dialogul în ceea ce privește reforma justiției, va trebui să suporte consecințele, a spus Grindeanu.

„Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD. Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

UPDATE Ciprian Ciucu: Grindeanu putea să mai aștepte și să nu iasă din ședință / Referendumul inițiat de Nicușor Dan ar trebui pus în practică

Liberalul Ciprian Ciucu a recunoscut că sunt numeroase momente de blocaj în coaliția de guvernare. El s-a referit și la momentul de marți când delegația PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, a plecat din ședința coaliției. Putea să mai aștepte, este a treia oara când se întâmplă, a spus Ciucu.

„S-a argumentat pro și contra formării acestui grup de lucru (…) Domnul Grindeanu nu a mai așteptat să vadă decizia coaliției, s-a ridicat și a plecat, putea să mai aștepte (…) este a treia oara când se întâmplă”, a declarat Ciucu, luni seara, la finalul unei ședințe a conducerii PNL.

Știrea inițială:

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat în ședința Coaliției formarea unui grup de lucru care să includă și reprezentanți ai magistraților, pentru a elabora o lege a pensiilor magistraților ce poate trece testul CCR.

Premierul Ilie Bolojan nu ar fi fost de acord cu înființarea unui grup de lucru pentru elaborarea noii legi a pensiilor magistraților, potrivit surselor Mediafax. Șeful Guvernului le-ar fi transmis partenerilor de coaliție că intenționează să gestioneze personal un nou proiect de reformă, după respingerea legii de către Curtea Constituțională.

Conform surselor Mediafax, premierul consideră că un astfel de grup ar tărăgăna și mai mult adoptarea pachetului de reformă a pensiilor magistraților și ar fi considerat un pas în spate.

După replica premierului, social-democrații s-ar fi ridicat de la masa discuțiilor și ar fi părăsit ședința de la Palatul Victoria.

„Asta este definiția nebuniei. Să eșuezi și să faci la fel sperând în alte rezultate. Dânsul si-a pierdut credibilitatea pe acest subiect, nimeni din CSM, ÎCCJ sau asociațiile magistraților nu vor să vorbească cu el. De asta era nevoie de altceva”, au precizat surse din interiorul PSD pentru publicația Gândul.

Reprezentanții USR au confirmat incidentul dar au refuzat să comenteze neîntelegerile premierului cu reprezentanții PSD.

Ședința a continuat fără PSD, dar nu s-au mai decis alte lucruri. Problema pensiilor speciale ale magistraților a rămas astfel în aer.

 

Cine ar fi trebuit să inițieze proiectul privind pensiile magistraților? Replica lui Ciprian Ciucu

Întrebat, marți seara, dacă ar trebui să demisioneze Ilie Bolojan, după ce proiectul privind pensiile magistraților a picat la CCR, Ciucu a spus că „nu este corect ca un singur om din țara asta să-și asume tot greul acestor reforme. Avem o coaliție astăzi. Un astfel de proiect e cel care a fost deja picat la Curtea Constituțională pe un motiv procedural”.

Ciucu afirmă că un astfel de proiect ar fi trebuit să fie inițiat de ministrul Justiției.

„Vom aștepta (…) niște puncte de vedere ale Curții. Un astfel de proiect trebuia să fie inițiat de către ministrul Justiției. Ministrul Justiției știe toate acele procedee legislative astfel încât să minimizeze foarte mult riscul de a cădea la Curtea Constituțională. Aceasta este întrebarea: De ce nu accepta ministrul Justiției să lucreze? Era normal ca ministrul Justiției să îi țină spatele premierului, să îl păzească și de alți miniștri, și de alte instituții, ca totul să fie perfect procedural. Nu știu, dar mi se pare foarte ciudat că proiectul a fost inițiat până la urmă de către ministrul Muncii. Trebuie să-i mulțumim că a făcut acest lucru, dar vă dați seama că ministrul Muncii nu are cei mai buni specialiști pe proceduri, ci ministerul Justiției”, a mai spus Ciprian Ciucu.

Curtea Constituțională a respins luni, după două amânări, proiectul privind pensiile magistraților pe motive procedurale, invocând lipsa avizului CSM.

Europa și Ucraina dezvoltă un plan în 12 puncte pentru încetarea războiului cu Rusia

Tările europene colaborează cu Ucraina pentru a formula o propunere de 12 puncte menită să pună capăt războiului cu Rusia, relatează Bloomberg News, marți.

Un consiliu pentru pace condus de președintele american Donald Trump va supraveghea aplicarea planului, potrivit raportului, care citează surse apropiate situației.

Marți, liderii europeni au cerut Washingtonului să pună presiune pentru un armistițiu imediat în Ucraina. Cu toate acestea, Guvernul rus a cerut în mod constant ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu înainte de acceptarea unui astfel de armistițiu.

Potrivit propunerii, Ucraina ar beneficia de garanții de securitate, fonduri pentru repararea daunelor de război și o cale rapidă de aderare la Uniunea Europeană, se precizează în raportul Bloomberg.

Documentul mai menționează că, odată ce Rusia va urma exemplul Ucrainei în acceptarea armistițiului și ambele părți se opresc din a se ataca reciproc, planul prevede returnarea tuturor copiilor deportați în Ucraina și schimburi de prizonieri.

Negocierile vor include și guvernarea teritoriilor ocupate, deși nici Europa, nici Ucraina nu vor recunoaște legal vreun teritoriu ocupat ca parte a Rusiei, mai arată raportul, scrie Reuters.

Ciprian Ciucu: Nu putem stabili prin decizii ale Curții Constituționale rata pensiei

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu a declarat, într-o conferință de presă, că dezbaterea privind creșterea ratei de înlocuire a salariului cu pensia trebuie să rămână o decizie politică și economică, nu una judecătorească.

„Media ratei de înlocuire în Uniunea Europeană este de aproximativ 58%, deci în jur de 60%. Premierul și Guvernul au venit cu o propunere de 70%, peste media europeană. Dacă acum venim și fixăm un standard de 75%, nu mai putem vorbi de legi speciale, ar trebui să fie valabil pentru toată lumea”, a spus Ciucu.

El a subliniat că o eventuală decizie a Curții Constituționale privind o rată unică de 75% ar obliga statul să aplice același nivel pentru toate categoriile sociale, indiferent de buget sau venituri.

„Vedeți cum, foarte des, prin decizii care sunt mai degrabă judecătorești, se intră pe chestiuni care, în orice stat modern și democratic, țin de executiv și de legislativ”, a mai declarat liberalul.

Sursa video: B1 TV

Un oficial de la Casa Albă anunță că nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Trump-Putin în „viitorul imediat”

Nu există „niciun plan” pentru o întâlnire Donald Trump-Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat un oficial al Casei Albe pentru BBC.

De asemenea, o întâlnire între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care era programată să aibă loc în această săptămână, nu mai este „necesară”, după ce aceștia au avut o „discuție productivă” la telefon.

Oficialul de la Casa Albă a declarat pentru The Hill că „nu este necesară o întâlnire suplimentară între secretar și ministrul de externe, și nu există planuri ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele Putin în viitorul imediat”.

Informația vine în contextul în care săptămâna trecută, Trump a declarat reporterilor că se așteaptă să se întâlnească cu Putin „în aproximativ două săptămâni” în Ungaria, la Budapesta, în urma unei discuții telefonice.

Potrivit BBC, luni, Trump a acceptat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev și de liderii europeni pentru a îngheța conflictul pe linia frontului actuală.

Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit în Alaska la jumătatea lunii august pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina. Până în prezent, negocierile nu au dus la progrese concrete, iar criticii au susținut că Putin îl amână pe Trump pentru a împiedica SUA să furnizeze arme suplimentare Ucrainei.

Ivan: România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro pentru energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat, marți, în Parlament, prioritățile României pentru finanțări din Fondul pentru Modernizare, una dintre cele mai mari surse de finanțare pentru sistemul energetic național.

Ivan spune că România are un disponibil de până la 10 miliarde de euro, bani europeni pentru: modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei, pentru construirea de parcuri eoliene și solare la pachet cu sisteme de stocare în baterii, pentru proiecte de eficiență energetică în transporturi, industrie și clădiri și pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului: hidrogen verde, biocombustibili, reactoare modulare.

„Ținta mea este să includ investițiile în producția de energie electrică în bandă, pentru a fi eligibile prin fondul pentru modernizare: hidrocentrale, centrale nucleare, centrale de cogenerare pe gaz. Proiectez proiecte majore, cu impact direct în producția de energie și care să producă energie ieftină minim 30 de ani de acum înainte”, a spus Ivan, pe Facebook.

Potrivit ministrului, România trebuie să devenă lider regional în tranziția energetică, „nu prin teorie, ci prin investiții concrete care se văd în teren”.

Efectele schimbărilor climatice: țânțari vii, descoperiți în singura țară din lume unde aceste insecte nu existau

Islanda, o țară nordică renumită pentru peisajele sale vulcanice spectaculoase, izvoarele termale și gheizerele sale, era cunoscută până acum pentru un fapt unic: absența completă a țânțarilor. Însă acest lucru tocmai s-a schimbat. O echipă de cercetători de la Institutul de Istorie Naturală din Islanda a confirmat descoperirea a trei exemplare vii de țânțar din specia Culiseta annulata – un eveniment biologic fără precedent în istoria țării, notează 20minutos.

Descoperirea a fost făcută pe 16 octombrie de Björn Hjaltason, un pasionat de entomologie, în localitatea Kjós, din sudul Islandei. „Părea o muscă ciudată, dar forma mi-a atras atenția”, a declarat Hjaltason pentru publicația locală MBL. După ce a predat exemplarele Institutului de Istorie Naturală, cercetătorii au confirmat că era vorba, într-adevăr, despre țânțari – o premieră absolută pentru Islanda.

Entomologul Matthías Alfredsson a explicat că specia identificată este deosebit de rezistentă la frig: „Culiseta annulata poate supraviețui în condiții de temperatură foarte scăzută, așa că este posibil să se fi instalat definitiv aici”, a declarat acesta pentru televiziunea publică RUV. Până acum, ciclul de viață al țânțarilor nu putea fi complet în Islanda, din cauza alternanței bruște dintre îngheț și dezghețul apelor.

Primele ipoteze sugerează că insectele ar fi putut ajunge în țară prin transportul internațional. Hjaltason a menționat portul Grundartangi, unde acostează nave cu containere, ca posibil punct de intrare. În trecut, s-au găsit țânțari morți pe fuselajele avioanelor, dar niciodată exemplare vii în mediul natural.

Schimbările climatice, principala cauză

Oamenii de știință islandezi pun acest fenomen pe seama schimbărilor climatice. Toamnele și primăverile mai blânde prelungesc perioada în care apa rămâne lichidă, ceea ce permite reproducerea unor specii care anterior nu puteau supraviețui. „Încălzirea globală mută granițele geografice ale multor insecte. Ceea ce altădată părea imposibil, acum este doar o chestiune de timp”, a explicat Alfredsson.

Deși experții exclud un risc sanitar imediat, descoperirea are o semnificație simbolică importantă. Islanda era unul dintre puținele locuri locuite de pe planetă fără țânțari. „Apariția acestor insecte confirmă că până și cele mai izolate ecosisteme resimt efectele schimbărilor climatice”, a concluzionat entomologul.

Siegfried Mureșan: Dacă PSD continuă să apere nedreptățile, va câștiga AUR, nu PSD

Europarlamentarul Siegfried Mureșan critică dur PSD, acuzând partidul că blochează reformele și „îngroapă temele importante” prin birocrație și grupuri de lucru inutile. Liberalul avertizează că această atitudine riscă să favorizeze partidele extremiste.

Europarlamentarul, Siegfried Mureșan a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj critic la adresa PSD, susținând că social-democrații au fost mereu un obstacol în calea reformelor necesare României.

„Dacă un politician vrea să îngroape o temă, propune crearea unui grup de lucru. Propune un grup de lucru cât mai mare, cu cât mai mulți membri. Apoi propune cât mai multă birocrație. Totul pentru a nu rezolva problema”, a scris Mureșan.

El a adăugat că PSD „s-a opus mereu reformelor” și că românii își doresc modernizare, dezvoltare și corectarea nedreptăților.

„Dacă PSD-ul va continua să apere nedreptățile, va câștiga AUR, nu PSD. Nedreptățile din societate vor fi sursă de capital politic pentru extremiști, populiști și toți cei care vor să dezbine”, a avertizat europarlamentarul.

Mureșan a concluzionat că doar o Românie reformată poate fi „unită și puternică”, în timp ce lipsa reformelor va menține țara „săracă și dezbinată”.

România a semnat Convenția privind protecția profesiei de avocat. Ce a transmis Ministrul Justiției

Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a semnat, marți, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat.

Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat, la care România a devenit parte semnatară, este prima de acest fel la nivel internațional și consacră, în mod explicit, obligația statelor de a garanta: independența avocaților față de orice interferență externă; protecția efectivă a avocaților împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor; accesul liber și nediscriminatoriu la profesie; confidențialitatea relației avocat-client și libertatea de exprimare a avocaților, în limitele cadrului legal și promovarea unui sistem de justiție echitabil, în care avocatul are un rol indispensabil în garantarea accesului la apărare și la o judecată corectă.

Semnarea Convenției de către România are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul ferm al statului român față de valorile și standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, statul de drept și democrația și transmite un semnal puternic de încredere către profesia de avocat și către întreaga societate că România susține activ protecția apărătorilor justiției și independența acestora.

„Instrumentul internațional de referință consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent și fără discriminare, obstacole ori ingerințe necorespunzătoare, reglementând totodată un cadru legal în care avocații își vor putea desfășura activitatea fără a fi supuși atacurilor, amenințărilor, hărțuirii sau intimidării”, transmite, marți seara, Ministerul Justiției.

După ratificare, convenția va consolida cadrul național care vizează dreptul de practică, drepturile profesionale, libertatea de exprimare, disciplina profesională și măsurile de protecție specifice profesiei de avocat.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat rolul esențial pe care avocații și asociațiile lor profesionale îl dețin în susținerea statului de drept, asigurarea accesului la justiție și garantarea protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnarea convenției reprezentând o declarație de principiu și de angajament.

Comisia Europeană și-a prezentat programul de lucru pentru 2026: „Momentul independenței Europei”

Programul de lucru, intitulat „Momentul independenței Europei”, abordează provocările actuale și viitoare generate de amenințările la adresa securității și democrației noastre, de conflicte și tensiuni geopolitice, de riscurile la adresa economiei și industriei europene și de accelerarea schimbărilor climatice.

Aceasta se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta von der Leyen colegiului comisarilor UE și pe ideile prezentate în discursul privind starea Uniunii din 2025.

Ce urmărește programul de lucru

Programul de lucru dublează prioritățile principale actuale ale Comisiei, urmărind să consolideze competitivitatea, să conducă în inovarea curată și digitală, să consolideze modelul nostru social unic și să asigure securitatea colectivă.

„Programul de lucru pentru 2026 marchează un alt pas semnificativ către o Europă mai puternică și mai suverană. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a îndeplini prioritățile Europei, pentru a stimula competitivitatea, pentru a valorifica puterea pieței noastre unice, pentru a ne simplifica normele și pentru a aborda criza accesibilității prețurilor. Împreună, ne vom proteja cetățenii și ne vom susține valorile”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

În 2026, Comisia va continua să reducă birocrația pentru cetățeni, întreprinderi și administrații.

Primul raport general privind simplificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, adoptat tot marți, evidențiază progresele înregistrate până în prezent – cum ar fi cele șase pachete omnibus și alte propuneri de simplificare menite să aducă economii anuale de costuri de peste 8,6 miliarde euro pentru întreprinderi și cetățeni.

Propuneri de simplificare a legislației în sectoare-cheie

Multe dintre inițiativele de anul viitor se vor concentra, de asemenea, pe simplificarea legislației UE și pe reducerea costurilor.

Sunt prevăzute mai multe propuneri de simplificare în sectoare-cheie – inclusiv în sectorul autovehiculelor, al mediului, al impozitării, al siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, al dispozitivelor medicale și al simplificării legislației privind produsele energetice.

În același timp, dialogurile privind punerea în aplicare și verificările realității vor continua să ajute Comisia să identifice noi oportunități de simplificare, inclusiv pentru a reduce sarcinile pentru cetățeni.

Raportul general prezintă măsurile luate de Comisie pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a politicilor UE, precum și principalele statistici și acțiuni de asigurare a respectării legislației.

Comisia urmărește în mod activ peste 1 500 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs de desfășurare pentru a realiza punerea în aplicare deplină a normelor UE și, prin urmare, beneficiile acestora pentru cetățeni și întreprinderi.

O Europă mai suverană și mai independentă

Prosperitate și competitivitate durabile: Comisia își va continua activitatea de consolidare a bazei industriale a Europei și de sprijinire a sectoarelor industriale strategice și a locurilor de muncă din Europa prin intermediul unui nou Act privind acceleratorul industrial.

Aceasta va spori reziliența Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice prin crearea unui Centru pentru materii prime critice, precum și prin Actul privind economia circulară.

Acesta va urmări, de asemenea, să deblocheze în mod substanțial potențialul pieței unice până în 2028 prin eliminarea barierelor, instituirea unui Act european privind inovarea, instituirea unui al 28-lea regim pentru întreprinderile inovatoare și promovarea unei „a cincea libertăți” pentru cunoaștere și inovare.

Apărare și securitate: Ne vom baza pe cadrul „Pregătire pentru 2030” – consolidarea capabilităților de apărare ale UE și intensificarea cooperării cu partenerii strategici sunt priorități-cheie.

Vom lucra la inițiative emblematice precum Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, care este esențială pentru Eastern Flank Watch. Comisia va consolida, de asemenea, protecția frontierelor Uniunii, combaterea criminalității organizate și consolidarea sistemelor de comunicații transfrontaliere critice.

Ne vom concentra pe punerea în practică a Pactului privind migrația și azilul.

Modelul social și inovarea: Pentru a aborda problemele cu care se confruntă familiile europene în fiecare zi, vom prezenta o serie de măsuri pentru a aborda criza prețurilor abordabile și a costurilor vieții. Vom propune o lege privind locurile de muncă de calitate. Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, inclusiv inițiativa privind mobilitatea competențelor, va face calificările mai portabile. Vor fi abordate cauzele profunde ale sărăciei și criza locuințelor.

Calitatea vieții – hrană, apă, natură: Comisia va prezenta strategia privind creșterea animalelor și va revizui normele privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului alimentar pentru a sprijini fermierii europeni. Aceasta va asigura reziliența la schimbările climatice prin intermediul planului european de adaptare la schimbările climatice. Actul privind oceanele va orienta guvernanța europeană a oceanelor.

Democrația și statul de drept: Comisia va contribui la protejarea instituțiilor democratice împotriva extremismului și a dezinformării, la consolidarea protecției consumatorilor și la revizuirea măsurilor antifraudă. Vom analiza îndeaproape aspectele legate de tineri, în special de copii și de platformele de comunicare socială, pe baza recomandărilor grupului de experți. Comisia va continua să valorifice Uniunea egalității prin noi strategii privind egalitatea de gen și drepturile persoanelor cu handicap.

Angajamentul global: Parteneriatele globale vor fi consolidate, iar UE va continua să fie ferm alături de Ucraina, oferind un sprijin ferm pentru nevoile sale financiare și militare urgente și pentru eforturile sale de reconstrucție. Iar eforturile sale de integrare în UE vor continua să fie sprijinite, alături de Moldova. Ajutorul umanitar va fi, de asemenea, reformat pentru a oferi răspunsuri mai rapide și mai eficace în situații de criză. Vom pune în aplicare Pactul pentru Mediterana. Vom prezenta o strategie pentru Orientul Mijlociu, inclusiv sprijinirea tranziției în Siria și Liban.

Politicile ambițioase trebuie să fie susținute de resurse ambițioase, astfel cum s-a subliniat în recenta propunere privind un cadru financiar multianual (CFM), în valoare de aproape 2 mii de miliarde euro.

Prin urmare, în paralel, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să convină rapid asupra acestui cadru și să promoveze principalele priorități legislative.

În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care stabilește lista acțiunilor pe care le va întreprinde în anul următor.

Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propunerile pendinte și de a revizui legislația UE existentă.

Programul de lucru este rezultatul unei strânse cooperări cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organismele consultative ale UE.