„Din punct de vedere administrativ, ca ministru al Sănătății, nu pot tolera ca acest lucru să continue la infinit”, a declarat Rogobete, într-o conferință de presă.

Ministrul a mai anunțat și alte măsuri luate, anume retragerea autorizației de funcționare pentru blocul operator și secția de terapie intensivă, până la remedierea neregulilor și intrarea în legalitate, amenzi contravenționale în valoare de peste 60.000 de lei la nivelul unității sanitare.

Totodată, Rogobete a mai spus că rapoartele realizate au fost transmise către Direcția Națională Anticorupție și Parchetul General pentru investigarea aspectelor de natură penală.

Măsurile au fost luate după ce ministrul Sănătății a trimis Corpul de Control la Constanța, unde o pacientă de 29 de ani, polițistă, a murit după ce a născut la spital privat din oraș.

1964, 22 octombrie. Scriitorul și filosoful francez Jean-Paul Sartre, jurnalistul, militantul social Jean-Paul Sartre refuza grandiosul Premiu Nobel pentru Literatură, spunând că nu dorește să fie transformat într-o „instituție” și că singurul mijloc prin care poate să acționeze este cuvântul său scris.

Pe 15 octombrie, Sartre citise în Le Figaro Littéraire că Academia Suedeză înclina să-i acorde premiul.

„Nu vreau să fiu o instituție”

Neștiind că nu poate influența în niciun fel decizia comisiei suedeze, Sartre se grăbește să expedieze o scrisoare, chiar a doua zi, către Academia Suedeză, explicând că are două motive pentru care refuză importanta distincție.

„Refuzul meu nu este un gest impulsiv, am refuzat întotdeauna decoraţiile oficiale.

În 1945, după război, când mi s-a oferit Legiunea de Onoare, am refuzat-o, deşi eram simpatizant al guvernului. În mod similar, nu am dorit să intru în Collège de France, deşi mai mulţi amici mi-o sugeraseră.
Această atitudine se bazează pe concepţia mea asupra întreprinderii scriitorului.

Un scriitor care adoptă poziţii politice, sociale sau literare trebuie să acţioneze doar cu mijloacele care îi aparţin — adică cu cuvântul scris.

Toată onoarea pe care o poate primi expune cititorii săi la o presiune pe care eu nu o consider de dorit.

Dacă mă semnez Jean-Paul Sartre nu e acelaşi lucru ca dacă mă semnez „Jean-Paul Sartre, laureat al Premiului Nobel”.
Scriitorul care acceptă un astfel de premiu implică, de asemenea, instituţia care l-a onorat. Simpatiile mele pentru revoluţionarii venezueleni mă angajează doar pe mine, pe când dacă „Jean-Paul Sartre, laureat Nobel”, susţine rezistenţa venezueleană, angajează de asemenea întreaga instituţie a Premiului.
Scriitorul trebuie, deci, să se refuze a se lăsa transformat în instituţie, chiar dacă acest lucru are loc în cele mai onorabile circumstanţe, aşa cum e cazul de faţă.

Această atitudine îmi aparţine în întregime şi nu conţine critică la adresa celor ce au primit deja premiul. Am mult respect şi admiraţie pentru mai mulţi dintre laureaţi, pe care am onoarea să-i cunosc”.

Pe lângă aceasta, scriitorul adaugă și motivele „obiective”

„Schimbul între Est şi Vest trebuie să aibă loc între oameni şi culturi, fără intervenţia instituţiilor. Mai mult, fiindcă conferirea premiilor anterioare, în opinia mea, nu reprezenta egal scriitorii de toate ideologiile şi naţiunile, am simţit că acceptarea mea ar putea fi interpretată în mod nedorit şi nedrept”.

Sentimente, resentimente, mai multe resentimente

Refuzul lui Sartre a generat un adevărat scandal internațional.

Sentimentele au oscilat între perplexitate și sarcasm – greu de crezut, puțini au reușit să înțeleagă motivarea scriitorului.

Academia Suedeză a interpretat gestul lui Sartre ca pe o sfidare, nu doar la adresa sa, ci a valorilor „burgheze” asociate cu premiul. Cu toate acestea, a declarat, în cele din urmă, că respectă decizia lui sartre, dar a subliniat că „un premiu acordat nu poate fi retras”, iar Sartre va rămâne mereu pe lista laureaților cu Nobel, indiferent dacă acceptă sau nu distincția.

În presa franceză, Le Monde, ziar considerat al intelectualității de stânga moderată, a publicat scrisoarea de refuz a lui Sartre în întregime, tratând-o ca pe o manifestare coerentă a întregului său discurs.

Le Figaro critică, în stilul său pompos și moralizator, decizia lui Sartre, considerând-o „un orgoliu de tip profetic” și sugerând că scriitorul transformă un gest de modestie într-un act de vanitate.

France-Soir titra ironic: „Sartre spune „nu” aurului Nobel, dar spune „da” gloriei mondiale”.

„Scriitorul care nu vrea gloria” (New York Times)

Presa suedeză a fost mai rezervată.

Ziarele suedeze au considerat că refuzul lui Sartre era „un act de consecvență personală, dar lipsit de politețe”, iar peste ocean, The New York Times și Time Magazine titrau cu ironie americană, nereținută, neșlefuită: „scriitorul care nu vrea gloria”.

În URSS, Pravda jubila comunist: „Sartre a respins simbolul decadenței capitaliste”.

Albert Camus, care primise premiul în 1957, declarase anterior că un asemenea premiu „te îngheață în propria glorie”, iar mulți comentatori au identificat în refuzul lui Sartre o confirmare a acestui avertisment.

Simone de Beauvoir a fost și ea de acord: „Jean-Paul a fost fidel principiilor lui. Pentru el, un scriitor nu trebuie să devină o instituție”.

Însă mulți dintre detractorii lui, adversari ideologici, în speță, au comentat sarcastic: „Sartre nu a refuzat Nobelul din modestie, ci din dorința de a fi singurul care l-a refuzat”.

„Unitatea spitalicească privată va funcționa în regim ambulatoriu, atât cât sigur îi se permite conform legislației în vigoare. Ce se va întâmpla mai departe cu unitatea privată nu știu și sper că dacă în această unitate sanitară va mai avea loc vreodată un act medical, el să fie făcut corespunzător și respectând toate standardele”, a declarat ministrul.

Pentru a preveni astfel de situații, Ministerul Sănătății anunță o platformă digitală de supracontrol al modului în care sunt autorizate unitățile sanitare.

„În ultima săptămână s-a creat un grup de lucru împreună cu colegii de la Corpul de Control și de la Inspecția Sanitară de Stat, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, pentru a realiza o platformă digitală”, a explicat Rogobete.

Practic, fiecare document necesar pentru obținerea avizului va fi încărcat de Direcția de Sănătate Publică, iar specialiștii de la Inspecția Sanitară de Stat și Corpul de Control din Ministerul Sănătății vor valida sau nu acest aviz.

Ministrul Sănătății a subliniat gravitatea situației: „Din păcate, cred că asistăm în ultimele trei luni de mandat, cred că este a treia situație în care identificăm un aviz sanitar de funcționare emis de către Direcția de Sănătate Publică în mod ilegal”.

Unitatea sanitară funcționa din 2009 și a fost autorizată anual de Direcția de Sănătate Publică Constanța, deși nu respecta normele legale.

Propunerea legislativă care modifică legea fondurilor de pensii administrate privat prevede o creștere etapizată a contribuției la Pilonul II: 5,25% începând din 1 ianuarie 2026 și 6% din 1 ianuarie 2027.

Creșterea contribuțiilor, blocată ani la rând

Legea prevedea inițial creșterea contribuției de la 2% la 6% în termen de opt ani de la începerea colectării, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an.

Măsura este necesară pentru a recupera decalajul față de calendarul inițial de majorare stabilit încă din 2008, dar amânat repetat din cauza crizelor economice, arată inițiatorii: „Crizele economice și financiare din ultimii 15 ani au determinat guvernele să adopte derogări și amânări de la implementarea majorării anuale a contribuțiilor individuale”, deși „toate prognozele demografice și financiare demonstrau foarte clar că, după anul 2030, sistemul de pensii de asigurări sociale de stat (Pilonul I) va avea mari dificultăți în a asigura o rată decentă de înlocuire a salariului prin pensie”.

Pilonul II intră în etapa maturității

Totodată, în următorii ani, tot mai mulți participanți la Pilonul II vor ajunge la pensie, iar fondurile trebuie întărite pentru ca sumele acumulate să fie suficiente.

„Pilonul II de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se precizează în expunerea de motive.

Propunerea legislativă răspunde angajamentelor asumate de România prin PNRR, care vizează „asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon”.

 Majorarea contribuției, din 2026

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis deja avizul favorabil, considerând că majorarea contribuției este oportună și benefică pentru consolidarea pensiilor private. În punctul de vedere transmis Senatului, ASF arată că Pilonul II contribuie la acumularea unui activ personal care să asigure un trai decent la pensionare, iar o cotă mai mare va stimula investițiile fondurilor de pensii în economia reală, inclusiv prin asigurarea finanţării datoriei publice pe termen mediu şi lung.

De joi, proiectul va fi analizat de Comisia pentru muncă și protecție socială și de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat. Ulterior, propunerea legislativă va ajunge în plenul Senatului, prima Cameră sesizată, iar decizia finală va aparține Camerei Deputaților.

Dacă legea va fi adoptată și promulgată, prima majorare a contribuției la Pilonul II se va aplica de la 1 ianuarie 2026, urmând ca procentul de 6% să devină efectiv un an mai târziu.

Alexandru Poroșanu, deputy director of the National Institute of Forensic Science, said on Wednesday that the research activity at the site took place over five days, including at night.

„All categories of evidence that we have been able to discover so far in the vicinity of the site, which are related to the cause, have been collected. All of this evidence will be subject to expert examination by experts from INSEMEX and the National Institute of Forensic Expertise and other experts who have been requested to clarify these aspects. It has been an extraordinarily difficult investigation to date. The intervention part at the upper levels affected by the explosion was carried out from nacelles and with drones and robots. It is the only option that we currently have available, including today, several more activities of this kind will be carried out with a more advanced drone that we are going to bring and introduce into those spaces. The space is very unsafe, which is why it is currently not possible to enter without the approval of those from the State Institute of Constructions,” said Alexandru Poroșanu.

He said that the pipes and cables removed from the site will also be expertly collected

„All the expert examinations that will be carried out on the evidence that was raised, and here I am referring to the gas pipeline that was raised, which indeed had a crack in it, and the other electrical cables that were found in the vicinity of this gas pipeline, will be carried out by experts, the best experts in the country,” he added.

According to investigators, the on-site investigation has not yet been completed and will probably take another week or two.

They also announce that the hearings in this case continue. People from the block are being heard, as well as legal entities that had the capacity to provide certain utilities in the area.

The explosion in the block on Calea Rahovei in Sector 5 of the Capital, which occurred on Friday morning, resulted in 3 deaths and 15 injuries.

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat că iniţiativa are ca scop întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române şi a subliniat că nu este vorba despre un serviciu militar obligatoriu.

Participanţii vor beneficia de cazare, hrană, echipament, instruire şi soldă lunară, iar la final vor primi o indemnizaţie echivalentă cu trei salarii medii brute.

„Mulţumesc parlamentarilor care au votat astăzi proiectul de lege, România are nevoie de el, Armata are nevoie de el. Proiectul este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române, se adresează tinerilor între 18 şi 35 de ani. Subliniez, este vorba de serviciu voluntar, nu este nimic obligatoriu. Armata Română este o armată de profesionişti şi va continua să fie aşa. Deschidem o oportunitate pentru tineri, să se pregătească, voluntar şi să fie remuneraţi de către statul român, după care vor intra în rezerva operaţională”, a declarat Ionuţ Moşteanu.

Proiectul urmează să fie dezbătut şi de Senat, astfel încât programul să poată fi aplicat din 2026. Potrivit unui sondaj INSCOP, 74% dintre români susţin introducerea stagiului militar voluntar.

Vizitatorii Muzeului „Grigore Antipa” pot trăi, începând din această lună, o experiență inedită: să asculte muzeul.

Proiectul cultural „Antipa Acoustic” transformă expoziția permanentă într-un spațiu multisenzorial, unde sunetele naturii, cântecul păsărilor, chemarea mamiferelor, foșnetul frunzelor sau vuietul mării, completează imaginile dioramelor.

Sistemul audio performant și aplicația web interactivă le permit vizitatorilor să descopere diferitele ecosisteme ale planetei într-un mod nou și captivant.

Peisajele sonore au fost realizate cu ajutorul specialiștilor în acustică, artiștilor sonori și cercetătorilor, pentru a reda cât mai fidel mediile naturale expuse în muzeu.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă componenta de accesibilitate: persoanele cu deficiențe de vedere pot „auzi” muzeul, beneficiind de o experiență completă, bazată pe sunete și ghidaje audio.

„La Antipa, accesibilitatea înseamnă mai mult decât adaptare, înseamnă empatie, curiozitate și dorința sinceră de a aduce știința mai aproape de oameni. De peste un deceniu investim în programe care le permit tuturor să se bucure de natură și de cunoaștere”, a declarat Dr. Luis Ovidiu Popa, directorul general al muzeului.

Prin „Antipa Acoustic”, instituția își propune să reconstruiască legătura emoțională dintre oameni și natură, oferind o perspectivă contemporană, educativă și profundă asupra lumii vii.

Proiectul este realizat de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), aplicația web fiind dezvoltată de Collider Visuals.

Subiectul menținerii sau majorării TVA-ului pentru HORECA va fi discutat de oficialii statului la începtului lunii noiembrie, anunță ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la un eveniment Profit.

”Suntem în continuare în analiză în privința sectorului HoreCa și în discuții cu reprezentanții Comisiei. Estimez că undeva în jurul Consiliului Ministrului de Finanțe, din noiembrie, se va discuta din nou acest subiect. Până atunci încă nu am luat o decizie în această privință. Este pending, e în analiză și depinde foarte mult de discuțiile pe care le vom purta în perioada următoare și, bineînțeles, inclusiv de discuțiile pe care le vom avea pentru proiecția bugetară pe 2026”, a spus ministrul Nazare.

De ce depinde decizia?

Analiza este la ANAF, potrivit ministrului, iar decizia va avea în vedere evoluția încasărilor la buget din domeniu.

”ANAF-ul analizează execuția, evoluțiile, încasările din sectorul HoreCa în această perioadă, le compară cu perioadele anterioare, astfel încât să avem toate datele”, a spus ministrul la evenimentul Profit.

Ce spunea Bolojan despre TVA-ul în Horeca

Luna trecută, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că HoReCa este singurul sector în care „e posibil să fie o creștere de TVA”.

„Dacă încasările la TVA în acest sector se vede că au evoluat într-o manieră bună, s-ar putea menține TVA (la același nivel, n.r.). Dacă lucrurile nu s-au dus către o conformare voluntară, e posibil să fie o creștere de TVA, dar doar în sectorul HoReCa, și eu caut să fiu cât se poate de corect cu românii”, spunea Bolojan în luna septembrie.

HORECA avertisment pentru Guvern: „Este cod roșu pentru turism și HoReCa”

Patronii români din HoReCa, reuniți în toate cele trei federații patronale reprezentative în acest domeniu, s-au coalizat pentru a cere Guvernului Bolojan să mențină actuala cotă de TVA de 11% pentru sectorul ospitalității.

„Este cod roșu pentru turism și HoReCa. În condițiile actuale, o astfel de măsură nu doar că ar descuraja investițiile, dar ar afecta competitivitatea României în raport cu țările vecine care mențin cote reduse de TVA” – se arată într-un mesaj comun, transmis de cele 3 organizații de patroni HoReCa: FPIOR, HORA și FIHR.

Reprezentanții industriei avertizează că o majorare a TVA la 21% va însemna „faliment în lanț pentru mii de afaceri, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, toate consecințele însemnând reducerea veniturilor la bugetul de stat”

Patronii din HoReCa se plâng că „datele recente confirmă declinul” consumului din sector.

Creierul uman ia decizii rapide despre cine reprezintă o amenințare, iar asta se bazează pe evaluări ce se derulează non-stop.

Un studiu nou al Universității Northumbria dezvăluie un lucru neașteptat, anume că, indiferent de statura sa, un bărbat poate părea amenințător doar prin modul în care merge.

Modul său de mers contribuie la modelarea impresiilor despre cât e de amenințător, iar sistemul vizual poate citi rapid aceste indicii de mișcare, chiar și dacă are detalii limitate.

Cercetătorii au folosit tehnologia de captare a mișcării 3D pentru a înregistra 52 de bărbați care mergeau natural, apoi au cerut unui număr de 137 de persoane să evalueze cât de dominant din punct de vedere fizic părea fiecare mers.

Nu contează că ești mic de statură, poți să fii perceput la fel de dominator ca toți ceilalți

Ceea ce a reieșit a fost un model în care diferite combinații de dimensiuni ale corpului și stiluri de mers pot duce la scoruri similare de dominanță.

Un bărbat mai mic și mai slab, care merge cu modele de mișcare exagerate, poate fi perceput la fel de dominant ca un bărbat substanțial mai mare și mai puternic, care se mișcă cu un stil minim.

Două modele specifice de mers au ieșit în evidență: balansarea trunchiului (cât de mult se balansează partea superioară a corpului dintr-o parte în alta la fiecare pas) și abducția umerilor (ținerea umerilor departe de piept).

Evaluări și aprecieri

Bărbații care au manifestat mai multe astfel de mișcări au fost evaluați ca fiind semnificativ mai dominanți, chiar și atunci când privitorii nu le-au putut vedea dimensiunea reală a corpului, fața sau orice altceva în afară de modelul de mers.

„Dominanța fizică” în acest context se referă la capacitatea de a câștiga lupte fizice, o trăsătură care a modelat evoluția umană prin competiția masculină.

De-a lungul istoriei, aprecierea justă a pericolului i-a ajutat pe oameni să evite conflictele.

Însă cercetările anterioare s-au concentrat aproape exclusiv pe indicii statici precum structura facială, lățimea și înălțimea pieptului.

Acest studiu arată că mișcarea dinamică oferă propriul canal independent de informații despre capacitatea de luptă.

Cum detectează creierul amenințările prin mișcare

Competiția masculină a determinat evoluția trăsăturilor dimorfice sexuale la oameni, de la cranii mai groase la o forță mai mare a părții superioare a corpului .

Aceste caracteristici fie ajută la provocarea daunelor, fie se apără împotriva acestora.

Masa musculară a părții superioare a corpului , de exemplu, se corelează cu puterea de lovire.

Cercetările sugerează că întinderea bruscă a mușchilor activi ai maxilarului în urma unei lovituri poate stabiliza maxilarul și poate ajuta la reducerea accelerației capului, deși acesta rămâne un domeniu de investigație în curs.

Abilități pentru a identifica aptitudinile de luptă

Însă trăsăturile care facilitează direct violența reprezintă doar o parte a ecuației.

La fel de importante sunt mecanismele neurocognitive care evaluează riscul.

Decizia de a se implica într-o altercație violentă are mize mari, deoarece chiar și învingătorul poate suferi răni care îi pun viața în pericol.

Fiind o specie profund socială, oamenii au dezvoltat abilități sofisticate de a deduce capacitatea de luptă.

Chiar și copiii demonstrează o înțelegere a dinamicii conflictului.

Diferite culturi, aceleași percepții

Cercetări anterioare au descoperit că atât bărbații, cât și femeile din eșantioane culturale diverse au făcut judecăți similare atunci când au identificat bărbații dominanți fizic din fotografii.

Mărimea corpului a apărut ca un factor determinant-cheie al puterii de knock-out la toate speciile. Indicii vizuali par să urmărească forța părții superioare a corpului și, prin extensie, criteriul de „formidabilitate”.

Problema este că evaluările au fost făcute pe imagini statice, iar cercetătorii au surprins modelele de mers a 52 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 41 de ani.

Balansul trunchiului

Fiecare participant a mers natural de-a lungul unei pasarele de opt metri, în timp ce 38 de markeri reflectorizanți le-au urmărit mișcările la 200 de cadre pe secundă.

Înainte de a intra în detalii tehnice, cercetătorii au arătat la zece persoane cele cinci mersuri cu aspect cel mai dominant și cele cinci cel mai puțin dominant și i-au întrebat ce le face diferite. Toată lumea a fost de acord asupra a două lucruri: aroganță și legănare.

Balansarea este simplă: cât de mult se balansează trunchiul cuiva la stânga și la dreapta cu fiecare pas.

Cercetătorii au măsurat acest lucru urmărind distanța dintre un marker de pe mijlocul spatelui și markerii de pe oasele șoldului.

Deoarece oamenii merg cu viteze diferite, au ajustat aceste măsurători astfel încât toată lumea să poată fi comparată în mod echitabil.

Datele, publicate în Scientific Reports, au arătat legături puternice între cât de dominantă arăta o persoană și balansarea trunchiului și a umerilor.

Ajustări conștiente su inconștiente ale modului de mers

Dar iată ce le face interesante: aceste modele de mișcare erau corelate și cu măsurători fizice reale.

Bărbații cu o balansare mai mare și umeri mai lați aveau tendința de a fi percepuți ca având corpuri mai mari, prize mai puternice și scoruri mai mari la chestionarele privind agresivitatea.

Acest lucru arată că există posibilitatea ca bărbații mai scunzi să își ajusteze inconștient (sau conștient) modul de mers pentru a proiecta mai multă dominanță.

Între timp, bărbații foarte corpolenți s-ar putea să nu aibă nevoie să se promoveze prin mișcare.

Diferențele de mărime pot preveni complet luptele

Multe specii se evaluează reciproc înainte de luptă, adesea numită agresivitate ritualizată.

Cerbii roșii, de exemplu, vor face demonstrații intense înainte de lupta propriu-zisă.

La oameni, evaluarea vizuală a părții superioare a corpului este importantă pentru evaluarea capacității de luptă, iar diferențele de mărime suficient de mari pot preveni complet luptele.

Minister of National Defense, Ionuț Moșteanu, stated that the initiative aims to rejuvenate the operational reserve of the Romanian Army and stressed that it is not a mandatory military service.

Participants will benefit from accommodation, food, equipment, training and monthly salary, and at the end they will receive an allowance equivalent to three average gross salaries.

„I thank the parliamentarians who voted for the bill today, Romania needs it, the Army needs it. The project is intended to rejuvenate the operational reserve of the Romanian Army, it is addressed to young people between 18 and 35 years old. I emphasize, it is a voluntary service, there is nothing mandatory. The Romanian Army is an army of professionals and will continue to be so. We are opening an opportunity for young people to train, voluntarily and be remunerated by the Romanian state, after which they will enter the operational reserve”, declared Ionuț Moșteanu.

The project is also to be debated by the Senate, so that the program can be applied from 2026. According to an INSCOP survey, 74% of Romanians support the introduction of voluntary military service.