Cel mai înalt for juridic al Organizației Națiunilor Unite a emis miercuri un verdict istoric, prin care stabilește că Israelul este obligat să permită și să faciliteze fără obstacole livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, inclusiv a celor coordonate de Agenția ONU pentru refugiații palestinieni.

Opinia consultativă, formulată la cererea Adunării Generale a ONU, vine în contextul blocajului de facto impus de Israel activităților agenției umanitare în Gaza și Cisiordania.

„Statul Israel, ca putere ocupantă, este obligat să se asigure că populația teritoriului ocupat dispune de proviziile esențiale pentru viața de zi cu zi, inclusiv hrană, apă, adăpost, combustibil, medicamente și servicii medicale”, se arată în comunicatul Curții Internaționale de Justiție.

Foametea ca armă de război

Curtea a subliniat, cu 10 voturi pentru și unul împotrivă, că Israelul trebuie să „nu împiedice” eforturile de ajutorare internațională și să coopereze „prin toate mijloacele de care dispune” cu ONU și organismul său care gestionează ajutorul pentru refugiații palestinieni.

Totodată, judecătorii au menționat că „foametea nu poate fi folosită ca metodă de război” și că Israelul are obligația de a proteja personalul medical și umanitar, precum și de a respecta interdicția de strămutare forțată în teritoriile palestiniene ocupate.

Efecte dincolo de Haga

Curtea a respins, indirect, acuzațiile potrivit cărora o parte semnificativă a Agenției ONU pentru refugiații palestinieni ar avea legături cu Hamas, notând că Israelul „nu a demonstrat” o asemenea afirmație.

Deși nu este juridic obligatorie, decizia are greutate politică și morală semnificativă, punând presiune asupra Israelului să își respecte obligațiile internaționale în contextul crizei umanitare acute din Gaza.

O singură opinie diferită

Verdictul Curții de la Haga este însoțit de mai multe opinii și declarații separate care detaliază raționamentul juridic din spatele deciziei. Într-o declarație comună, judecătorii Ronny Abraham și Sarah Cleveland apreciază faptul că instanța „a reafirmat cu fermitate principiile fundamentale ale dreptului umanitar internațional” și subliniază că „protecția civililor și accesul umanitar neîngrădit nu pot fi condiționate politic”.

Judecătoarea Xue Hanqin a mers mai departe, notând că „obligațiile Israelului ca putere ocupantă sunt clare și imediate, iar nerespectarea lor subminează autoritatea dreptului internațional”.

În declarația proprie, judecătoarea Hilary Charlesworth a arătat că „activitatea agențiilor umanitare nu trebuie confundată cu disputele politice dintre părți”. Vicepreședinta Julia Sebutinde a anexat o opinie separată în care, deși exprimă rezerve privind amploarea mandatului Curții, recunoaște că „situația umanitară din Gaza impune o interpretare fermă a obligațiilor internaționale ale Israelului”.

Pe de altă parte, judecătorul Gómez Robledo a formulat o opinie parțial disidentă, considerând că anumite concluzii ale majorității depășesc stricta întrebare adresată Curții de Adunarea Generală a ONU.

Dacă există un aperitiv sau gustare recomandată de specialiștii în nutriție, acelea sunt murăturile (castraveciori, capere, cepe mici, vinete etc.), dar și măslinele și fructele oleaginoase. Însă ce au special murăturile? De ce sunt considerate atât de benefice?

Potrivit Organizației Consumatorilor și Utilizatorilor (OCU) din Spania, murăturile sunt legume care, după ce trec printr-un proces complex de conservare în saramură pe bază de oțet și sare, devin un aperitiv valoros în dieta mediteraneană. Acestea nu îngrașă, sunt bogate în nutrienți, conțin multă apă și foarte puține calorii — de exemplu, 100 g de castraveciori au aproximativ 12 calorii, iar cepele murate, 30, scrie El Español.

„Sunt o opțiune foarte interesantă pentru sănătate, deoarece reprezintă o modalitate suplimentară de a consuma legume, oferind fibre benefice și puține calorii”, explică Laura Arranz, doctor în Alimentație și Nutriție și profesoară la Universitatea din Barcelona.

Murăturile, precizează specialista, sunt preparate din legume (în general, zarzavaturi) care se scufundă în apă cu sare sau în oțet. Această metodă permite conservarea alimentelor pentru o perioadă îndelungată, păstrând o parte din vitaminele și mineralele lor, inclusiv vitamina C.

Efect probiotic (în unele cazuri)

Pe lângă valoarea lor nutrițională, unele murături pot avea și un efect probiotic important pentru sănătate.

Potrivit lui Mar Larrosa, profesoară la Departamentul de Farmacie, Biotehnologie și Nutriție din cadrul Universității Europene, „murăturile benefice sunt cele care conțin probiotice, adică bacterii vii care exercită efecte benefice asupra organismului. Aceste bacterii sunt similare celor din iaurt, cum ar fi bacteriile acidolactice.”

„În procesul de fermentare a murăturilor, intervin bacterii precum Lactobacillus, Streptococcus sau Pediococcus, dar și drojdii”, explică Larrosa. Totuși, aceste bacterii rămân vii doar în murăturile preparate acasă în saramură, nu în cele comerciale pasteurizate (la fel ca în cazul verzei murate sau al choucroute-ului).

Și Laura Arranz confirmă că „nu toate murăturile sunt pasteurizate, dar doar cele nepasteurizate păstrează fermentația vie”. Totuși, avertizează specialista, fermentarea acasă trebuie făcută cu grijă, respectând regulile de siguranță alimentară.

De asemenea, potrivit Școlii de Sănătate Publică a Universității Harvard, este recomandat să alegem murături conservate în apă cu sare de mare, și nu în oțet, deoarece oțetul împiedică dezvoltarea bacteriilor benefice.

Efectele oțetului

Chiar și murăturile în oțet, care nu au efect probiotic, oferă alte beneficii. Nutriționista Paloma Quintana afirmă că „atunci când adăugăm murături la preparate bogate în carbohidrați, precum salata de boeuf, acestea contribuie la reglarea răspunsului glicemic al organismului.”

Potrivit profesoarei Larrosa, „studiile arată că consumul de oțet reduce nivelul glicemiei și scade și cantitatea de insulină eliberată, atât la persoanele sănătoase, cât și la cele cu diabet.” Totuși, avertizează Arranz, trebuie evitat excesul din cauza conținutului ridicat de sare al murăturilor în saramură.

Este esențial ca persoanele cu hipertensiune să-și limiteze consumul, dar și restul populației să respecte recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): nu mai mult de 5 grame de sare pe zi (în Spania, media este de 8-9 grame zilnic).

De asemenea, „aciditatea ridicată a murăturilor în oțet poate afecta smalțul dentar și provoca arsuri gastrice la persoanele sensibile sau cu gastrită. Prin urmare, este important un consum moderat și echilibrat”, concluzionează Arranz.

Oficialul a reiterat că termenii negocierilor nu vor implica cedări teritoriale. Mesajul a fost transmis cu prilejul unei conferințe de presă susținute în cadrul vizitei sale în Suedia, potrivit Ukrainska Pravda. 

Zelenski a precizat că Ucraina este pregătită pentru armistițiu și este gata să urmeze pași diplomatici pentru încheierea războiului, însă refuzul de a ceda teritorii rămâne o condiție.

„Nu este vorba despre kilometri, ci despre case, despre poporul nostru, despre istorie. Este vorba despre integritatea noastră teritorială”, a afirmat Zelenski.

Oficialul ucrainean a adăugat că a purtat aceeași discuție și cu Donald Trump. Zelenski a afirmat că nu vede ca Rusia să fie încă pregătită pentru negocieri diplomatice cu Ucraina, acuzând că Federația Rusă face eforturi cu scopul de a tergiversa deciziile actorilor politici la nivel mondial.

„Toate eforturile diplomatice pe care le demonstrează prin apeluri sau mesaje au scopul de a întârzia luarea unor decizii ferme de către America și Europa, cum ar fi impunerea de sancțiuni”, a declarat Zelenski.

El a mai adăugat și că momentul în care Rusia va fi pregătită pentru negocieri diplomatice cu Ucraina se va observa.

Pe lângă faptul că este un condiment foarte apreciat în dieta mediteraneană, acest aliment conține nutrienți valoroși precum fibre, vitamine și flavonoide. Gastronomia spaniolă abundă în murături care pot fi consumate ca aperitiv sau ca ingredient în diverse rețete: măsline, castraveciori în oțet, ardei iuți, vinete de Almagro… și capere. Acestea sunt mugurii florali ai unei plante numite tot caperă (Capparis spinosa), mici, verzi, cărnoase și cu un gust ușor amărui, relatează El Espanol.

Una dintre principalele lor calități este capacitatea de a potența aroma altor ingrediente. Se combină excelent cu alimente sărate, roșii, sparanghel sau carne roșie. De asemenea, sunt folosite în sosuri precum cel pentru pastele puttanesca.

Originea caperelor se află în Asia, unde arheologia a demonstrat că erau consumate de oameni acum mai bine de 10.000 de ani. De altfel, sunt menționate în cea mai veche operă literară cunoscută – Epopeea lui Ghilgameș, o lucrare sumeriană din mileniul al III-lea î.Hr.

De pe țărmurile estice ale Mării Mediterane, caperele au ajuns în Grecia, Roma, al-Andalus (denumirea dată de arabi Spaniei) și Franța. Astăzi, rămân un aliment popular în toată zona mediteraneană, fiind deosebit de apreciate în Grecia, Italia, Cipru și Malta. În Spania, deși cunoscute, sunt folosite ceva mai puțin.

Din punct de vedere nutrițional, 100 de grame de capere conțin 23 de calorii, 83 de grame de apă, 2,6 grame de proteine, 4,5 grame de carbohidrați, 3,2 grame de fibre și 0,9 grame de grăsimi. În cantități mai mici, furnizează sodiu, potasiu, fier, calciu, fosfor și vitaminele A și C. Cu o asemenea compoziție, nu e de mirare că includerea caperelor în alimentație poate aduce beneficii importante pentru organism.

Proprietăți antiinflamatorii

Caperele au fost folosite frecvent în medicina tradițională pentru tratarea afecțiunilor inflamatorii, inclusiv a reumatismului. Datorită conținutului ridicat de quercetină – un flavonoid – și de vitamina E, care ajută la menținerea integrității celulare, caperele au efect antiinflamator și, potrivit unor studii, chiar antitumoral.

Un alt studiu a analizat proprietățile uleiului esențial extras din florile și frunzele plantei, constatând un efect antiproliferativ asupra celulelor canceroase din colon. Printre alte avantaje se numără conținutul ridicat de fibre alimentare și aportul caloric redus. Fibrele au efect stimulant asupra digestiei, iar pentru a profita de aceste beneficii este de preferat consumul caperelor în saramură, nu al celor conservate în ulei sau sare.

Acțiune antioxidantă

Caperele sunt bogate în rutină, un bioflavonoid cu puternic efect antioxidant. Aceasta contribuie la reducerea nivelului de colesterol din sânge și împiedică formarea plăcilor periculoase în artere. Antioxidanții pot, de asemenea, să reducă inflamația și să protejeze împotriva bolilor cronice precum cele cardiovasculare și cancerul.

Ajută în controlul diabetului

Unele cercetări sugerează că caperele pot fi aliați importanți în gestionarea diabetului de tip 2. Componentele lor active ar putea îmbunătăți absorbția glucozei de către țesuturi, reduce absorbția carbohidraților și proteja celulele pancreatice care produc insulină.

Antihistaminic natural

Rutinul are și proprietăți antihistaminice naturale. Extractele din Capparis spinosa sunt bogate în substanțe care reglează activitatea mastocitelor – celulele implicate în reacțiile inflamatorii și alergice. Astfel, persoanele care suferă de alergii pot beneficia de pe urma consumului regulat de capere.

Întăresc sistemul imunitar

Caperele sprijină activitatea fagocitelor – celule care distrug microorganismele și alte particule străine din organism. Cercetările arată că extractele de capere stimulează aceste celule, consolidând imunitatea. Alte studii, realizate în Italia, au demonstrat că decoctul de rădăcini de Capparis spinosa inhibă dezvoltarea bacteriilor Deinococcus radiophilus, Staphylococcus epidermis și Streptococcus faecalis.

Piele sănătoasă și hidratată

Caperele ajută la hidratarea pielii și reduc senzația de uscăciune. Conform unui studiu din 2002, conțin compuși care pot proteja pielea de razele ultraviolete, reducând riscul de cancer cutanat, inclusiv melanom. De asemenea, contribuie la diminuarea roșeții și a iritațiilor cauzate de expunerea prelungită la soare.

România va continua să opereze termocentralele pe cărbune, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, într-o conferință de presă susținută la Guvern.

Anunțul cu privire la decizie vine după negocieri complexe purtate cu reprezentanții Comisiei Europene și marchează o modificare importantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a precizat titularul mandatului de la conducerea Ministerului Energiei.

„Vestea este foarte clară: în continuare, România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor funcționa până la finalul anului 2029, iar două dintre ele cel puțin până în august 2026”, a declarat ministrul.

Bogdan Ivan a precizat că termocentralele din Craiova și Govora vor continua să furnizeze agent termic, energie electrică și abur industrial pentru consumatorii locali și companii precum Ford.

„Aceasta reprezintă poate cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic. Prin această modificare a PNRR; care a fost una extrem de complicată, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem ân continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă”, a declarat Bogdan Ivan.

În plus, peste 4.500 de oameni își vor păstra locurile de muncă, a spus ministrul Energiei.

Care e ponderea cărbunelui în mixul energetic

Potrivit lui Bogdan Ivan, fără această decizie, România ar fi fost obligată să închidă până la 31 decembrie un total de 1.755 MW de capacități pe cărbune, ceea ce ar fi slăbit sistemul energetic național și ar fi dus la o creștere a importurilor de energie și a facturilor pentru populație.

Energie electrică din cărbune reprezenta, miercuri la pra 18:00 aproximativ 14% din producția totală, respectiv 987 MW din totalul producției de 6902 MW.

Pe primele locuri al surselor, în fața cărbunelui sunt apele (25,63% – 1768 MW), hidrocarburi (23,47% – 1619 MW), nuclear (19,31% – 1332 MW) și eolian (15,45% – 1066 MW).

Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgil Ivan, comenta recent, într-un răspuns pentru Mediafax, pe fondul discuțiilor privind închiderea centrelor pe cărbune, că o posibilă reducere a producției de energie electrică din această sursă s-ar resimți.

„Legat de perspectivele de consum și de producție, în condițiile în care în această iarnă se vor închide centralele pe cărbune, vom avea probleme. Atât concluziile Studiului de Adecvanță, cât și tonul discuțiilor cu Comisia Europeană sunt ca trei dintre cele cinci grupuri de la Complexul Energetic Oltenia să rămână în funcțiune. Trei din cinci, pentru că unul dintre ele se va retrage definitiv din exploatare cu data de 1 ianuarie și discuțiile sunt să rămână trei grupuri în operare comercială, iar celelalte două încă sunt încă în discuție. Asta înseamnă un aport undeva la 750 – 800 MW, undeva la 8 – 10 % din consumul la nivel național, ceea ce contează. Se fac eforturi, Ministerul Energiei depune eforturi, suntem angrenați și noi în toate aceste discuții”, a declarat Virgiliu Ivan, în răspunsul publicat săptămâna trecută.

Comisia Europeană a redeschis „chirurgical” negocierea privind termocentralele pe cărbune

Cu ocazia conferinței de miercuri, ministrul a trecut în revistă demersurile României din ultimele două luni și a menționat că respingerea modificării ar fi putut atrage o penalizare de până la 1,8 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, în contextul în care România a primit deja 2,6 miliarde de euro pentru a înlocui treptat centralele pe cărbune cu unități pe gaz, parcuri fotovoltaice și sisteme de stocare.

„Noi eram în paradigmă ca și țară, ca în această toamnă să închidem un total de 1.755 MW, la 31 decembrie, lucru care ar fi dus la slăbirea securității energetice a României, care ar fi dus la o penurie energetică și în situația în care ar fi fost oprite aceste grupuri, bazat pe un volum mult mai mare al importurilor, care vedem deja că au un preț foarte mare, și la o creștere a factorilor românilor”, a declarat ministrul Energiei.

El a explicat că Guvernul a decis să mențină în funcțiune centralele pe cărbune pentru a evita o nouă creștere a prețului energiei.

„Dincolo de faptul că păstrăm în continuare cât va mai fi nevoie centralele pe cărbune din România, ne-am asigurat că nu o să avem o creștere nouă a prețului energie electrice la 1 ianuarie 2026, pe de o parte. Pe de altă parte, 4500 de oameni ar fi mers acasă în mijlocul iernii și ar fi rămas fără venituri și fără loc de muncă, iar în situația în care România și-ar fi asumat să nu închidă aceste termocentrale bazate pe cărbune, România ar fi riscat o penalizare din partea Comisiei Europene de până la 1,8 miliarde de euro, în condițiile în care România a primit încă de acum 4 ani 2,6 miliarde de euro pentru a se asigura că va pune în locul centralelor pe cărbune noi centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice plus capacități de stocare”, a detaliat ministrul Energiei.

„E foarte important de remarcat faptul că, după ce am venit cu un studiu de 6.000 de pagini, făcut după o metodologie europeană, făcut de cei de la Transelectrica (studiul de adecvanță – n.r.), pe care le mulțumesc pe această cale, Comisia Europeană a fost dispusă chirurgical să deschidă acest subiect, care nu a mai fost deschis ca și discuție de negociere niciodată și a fost de acord să facă acest lucru acum două luni de zile în baza argumentelor prezentate de România”, a subliniat ministrul.

Ministrul a subliniat că România își păstrează angajamentele de decarbonizare, dar fără a afecta securitatea energetică.

„Și în momentul de față putem să spunem că da, ne interesează să păstrăm țintele climatice de decarbonizare pe care le avem într-o eficiență economică, dar niciodată în detrimentul securității energetice a României, niciodată în detrimentul interesului strategic al țării noastre pentru sistemul energetic național”, a spus Bogdan Ivan Ivan

Bogdan Ivan a vorbit și despre proiectele de investiții în noi capacități.

„Centralele pe gaz de la Isalnița și Turceni urmează să fie semnate contractele după ce am terminat procedurile de citație publică și vom începe să lucrăm efectiv la aceste centrale, iar în urma de blocării unui proiect de 500 de megavati, panouri fotovoltaice plus capacități de stocare, anul viitor vom avea instalat această nouă facilitate”, a spus ministrul Energiei.

El a adăugat că centralele de producție a energiei pe baza de gaz de la Iernut și Mintia sunt prioritare.

„În paralel, lucrăm la Iernut, am reziliat contractele cu acea companie care nu a fost în stare să respecte termenele asumate. Lucrăm în continuare la Mintia pentru a ne asigura că prin tot ceea ce facem, din resurse europene, din penerele sau alte fonduri structurale, vom duce România dinspre un importator net de energie, înspre un exportator net de energie și o țară care își asigură necesarul energiei din producție proprie, lucru care, în mod normal, duce și la o scădere a prețului către consumatorul final, persoane fizice sau companii din sectorul industrial, ceea ce va însemna că România va scădea sub media la prețul plătit de consumatori”, a precizat ministrul Energiei.

Este vorba de centrala de la Iernut, care, după numeroase amânări de termene și două decizii de reziliere a contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, sub umbrela Romgaz, este așteptată să crească producția de energie din România cu 430 MW, și centrala de la Mintia, contruită în locul vechii termocentrale, care, cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România.

„Cred că este momentul și pentru vești bune. Prea în ultima vreme stăm și vedem mai degrabă cum lucrurile nu merg exact cum trebuie. Astăzi marcăm o zi importantă pentru dezvoltarea României”, a declarat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Ministrul a explicat că procesul de renegociere a fost „o reconstrucție strategică” prin care România a transformat un plan supradimensionat, cu proiecte contractate de 47,4 miliarde de euro pentru o alocare de doar 28,5 miliarde, într-un plan echilibrat și fezabil.

„Am transformat un plan care era aferent unui portofoliu de proiecte mult supracontractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte care aveau probleme pe achiziție publică. În acest moment avem o versiune revizuită care este realistă, sustenabilă, orientată către rezultate și fezabilă pentru a fi implementată până pe 31 august 2026”, a spus Pîslaru.

Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro în granturi, suma integrală, și 7,84 miliarde de euro împrumuturi.

Ministrul a prezentat rezultatele negocierilor care au dus la mutarea a 26 de investiții cu progres solid din împrumuturi în granturi, în valoare de aproape 5,7 miliarde de euro. Aceste investiții au fost transferate pe componenta nerambursabilă pentru a asigura absorbția fondurilor.

Autostrada A7 rămâne în plan

Finanțarea pentru Autostrada A7, în valoare de 2,17 miliarde de euro, a fost mutată pe granturi, reprezentând o reușită în negocierile cu Comisia Europeană. Programul „Valul Renovării” are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi, iar investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației și cloudul guvernamental sunt menținute.

Au fost introduse investiții noi în plan. Printre acestea se numără capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, achiziția de ambulanțe moderne pentru situații de urgență și un act adițional de 350 milioane de euro alocat tranziției energetice. Trei investiții existente au primit finanțare suplimentară de 254 milioane de euro.

Cele 8 spitale noi și cele 1.200 de ambulanțe rămân în PNRR și vor fi implementate până pe 31 august 2026.

Pe zona fiscală, Pîslaru a negociat o reformulare prin reorganizarea ANAF pentru a avea o administrație fiscală mai eficientă și venituri mai mari la buget.

Planul a fost simplificat semnificativ, de la 518 jaloane la 390, fiind eliminate peste 128 de jaloane pentru o implementare mai clară și predictibilă.

Următorii pași

Documentul va fi publicat pe site-ul Comisiei Europene în perioada imediat următoare, iar aprobarea formală va avea loc în reuniunea Consiliului ECOFIN din noiembrie.

„Mesajul meu este unul foarte clar. Atunci când te apleci cu profesionalism asupra lucrurilor, când înțelegi că nu ai cum să te răspândești în promisiuni de contracte care nu sunt fezabile, când înțelegem că atunci când ai o dată limită, e o dată limită, putem să spunem foarte clar că am transformat un plan supradimensionat într-un plan echilibrat, funcțional, sustenabil și care va aduce multă predictibilitate”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Plângerea comună depusă de Article 19 și Societatea Germană pentru Drepturile Civile la Comisia Europeană ar putea reprezenta o altă bătaie de cap pentru Apple, care a fost amendată în aprilie cu 500 de milioane de euro (583 de milioane de dolari) pentru încălcarea Legii piețelor digitale.

Apple nu a oferit încă un răspuns la solicitarea Reuters de comentarii.

Executivul UE, care acționează în calitate de autoritate de concurență a blocului comunitar, nu a făcut niciun comentariu.

Plângerea, care nu a fost raportată anterior, a fost comunicată agenției Reuters înainte de publicare.

DMA stabilește o listă de lucruri permise și interzise pentru marile companii de tehnologie, cu scopul de a permite rivalilor mai mici să intre pe piețele dominate de cele mai mari companii și de a oferi utilizatorilor mai multe opțiuni.

Plângerea vizează termenii și condițiile comerciale ale Apple pentru App Store, sistemele de operare iOS și iPadOS, afirmând că acestea împiedică și obstrucționează interoperabilitatea pentru întreprinderile mici cu dispozitive Apple. De asemenea, vizează restricțiile privind instalarea și utilizarea aplicațiilor software și magazinelor de aplicații ale terților, care, potrivit acesteia, prejudiciază utilizatorii comerciali și utilizatorii finali, încălcând DMA.

Grupurile pentru drepturile civile au evidențiat o scrisoare de credit stand-by în valoare de 1 milion de euro cerută dezvoltatorilor care doresc să dezvolte aplicații pentru distribuție în App Store-ul Apple sau care doresc să instaleze un magazin de aplicații terță parte ca aplicație nativă în iOS și iPadOS ale Apple.

„O SBLC de 1.000.000 de euro poate impune costuri anuale recurente și cerințe de garanție pe care multe IMM-uri nu le pot îndeplini”, se arată în plângerea de 16 pagini consultată de Reuters.

Grupurile au îndemnat Comisia să amendeze Apple. Sancțiunile DMA pot ajunge până la 10% din veniturile anuale globale ale unei companii.

„Sunt mulți colegi care ne întreabă de ce mai suntem la guvernare. Și eu vreau să spun că am tăcut destul. I-am lăsat să ne critice prea mult. Am preluat guvernarea, cu primul ministru PSD, cu un deficit de 9%. Am predat guvernarea cu un deficit de 9%. Dar am arătat că în cadrul acestui deficit se pot face investiții, poate, de 10%, că există resurse și pentru creșterea salariilor, că există resurse și pentru creșterea pensiilor. Și vă spun că nu ar trebui să ne fie rușine cu ce am făcut la nivel guvernamental sau la nivelul administrației publice locale. Suntem într-o situație în care am demonstrat, așa cum spuneam, și la nivel național și la nivel local, și ne luptăm, din păcate, și vedem în ultimele zile, mai degrabă cu lozinci sau cu șantaje. E foarte simplu să vii cu lozinci, „vrem reformă” și „PSD-ul nu vrea reformă”. E foarte greu să spui că vrei să faci ceva și PSD-ul este împotrivă, când de fapt PSD-ul dorește și modernizarea statului, și reforme, dar tot timpul dorește să facem lucrurile așezat, aplicat, nu pe picior, nu pe genunchi, și nu sub șantaj”, spune Claudiu Manda.

El a dat exemplul Ordonanței 52, despre care a spus că a introdus modificări nepractice pentru administrația locală, și a acuzat PNL că a forțat modificarea legii pensiilor fără avizul CSM doar pentru viteză.

„Genul acesta de activitate nu arată că sunt profesioniști, ci mai degrabă că sunt superficiali, că-și doresc să facă totul repede și nu mai cum vor ei. Aici stă un exemplu pe care îl avem acum, cu asumarea legii pentru modificarea pensiilor în justiție. La fel, nu a vrut să aștepte avizul de la CSM, doar ca să fie el repede primul, deși îl bănuiesc că poate că și-a dorit să nici nu treacă. Și atunci mai degrabă nu a vrut să îndeplinească o condiție formală, marele curajos. Am spus că nu vrem să tăcem și nu vrem să mai așteptăm sau să rezolvăm cu șantaj. Dacă nu faceți ca mine, dau repede pe surse că plec de pe poziția de prim-ministru. Dacă vrei să pleci, încotro vrei, către nord, către sud, către est, este libertatea domniei sale, dar nu ne sperie. Există un protocol, PNL poate să-și numească repede un alt prim-ministru, putem să continuăm lucrurile pe care le-am asumat în programul de guvernare, dar genul acesta necolegial nu este un lucru pe care să ni-l dorim”, încheie social-democratul.

Potrivit European Pravda, oficialii belgieni încă nu au aprobat inițiativa.

„În prezent are loc o reuniune a ambasadorilor UE, în cadrul căreia utilizarea activelor înghețate în sprijinul Ucrainei se numără printre principalele subiecte discutate. Din ceea ce putem observa, Belgia are încă preocupări juridice care rămân nerezolvate”, a declarat pentru sursa citată un diplomat al UE la Bruxelles.

Oficialul a adăugat că se așteaptă ca negocierile să continue și joi, în cadrul întâlnirii de la Consiliul UE.

„Belgia solicită angajamente și garanții clare din partea statelor membre ale UE, iar până în prezent argumentele prezentate de Comisia Europeană nu sunt suficiente”, a declarat un alt diplomat european pentru sursa citată.

Consiliul UE urmează să reafirme planurile de a acorda Ucrainei a sprijin financiar și militar, în perioada 2026-2027. Inițiativa urmează să fie parțial finanțată din veniturile provenite din înghețarea activelor rusești.

Cu toate că Belgia are îngrijorări, a acceptat să nu blocheze inițiativa UE de a acorda împrumut Ucrainei cu acești bani. Astfel, UE poate trece la măsuri practice pentru punerea în aplicare a împrumutului.

Oficialii belgieni și-au exprimat îngrijorarea în mod special cu privire la potențialele consecințe juridice ale deciziilor care implică aceste active. Depozitarul financiar Euroclear, care deține activele rusești înghețate, are sediul în Belgia.

Ce se dorește să se schimbe

Inițiatorii campaniei propun ca denumirea oficială din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) „femeie de serviciu” (cod 911201) să fie înlocuită cu termenul „persoană de serviciu” – o formulare neutră, incluzivă și corectă, similară cu alte denumiri existente. Ei subliniază că, dacă modul în care se vorbește modelează modul în care se gândește, atunci schimbarea limbajului poate reprezenta un prim pas spre schimbarea mentalităților.

De ce este importantă această actualizare

România se confruntă în continuare cu inegalități de gen:

• femeile dețin mai puțin de 20% din locurile din Parlament (Sursă: Friedrich-Ebert-Stiftung, 2023);
• funcțiile de conducere sunt ocupate, în mare parte, de bărbați;
• iar expresii precum „femeie de serviciu” consolidează limite sociale rigide privind cine „ar trebui” să facă această muncă.

Schimbarea denumirii ar însemna recunoașterea egalității de șanse și respectul pentru toate persoanele care muncesc cinstit, indiferent de gen sau statut.

Demersul urmărește să elimine stereotipurile de gen asociate meseriei și să aducă mai mult respect pentru toți cei care lucrează în domeniul curățeniei. Potrivit inițiatorilor, formularea actuală perpetuează o imagine învechită, legată exclusiv de femei, asupra acestei profesii.

Campania atrage atenția asupra modului în care limbajul influențează percepțiile sociale și felul în care este valorizată munca fizică.

„Când se vorbeşte despre curăţenie, asocierea imediată este cu femeile. Sintagma femeie de serviciu este, din nefericire, o etichetă care discriminează şi menţine o percepţie peiorativă asupra acestui job, neschimbată de generaţii. Serviciile de curăţenie nu ar trebui să ţină cont de gen. Schimbarea denumirii în persoană de serviciu înseamnă respect pentru toţi cei care muncesc cinstit, indiferent de gen sau statut”, a declarat un reprezentant Vileda, potrivit Paginademedia.ro.

Carmen Nemeş, preşedinta Asociaţiei Anais, subliniază că acțiunea nu se rezumă doar la un cuvânt:

„Această campanie nu este doar despre o denumire, ci despre recunoaşterea valorii muncii fără etichete discriminatorii. Termenul actual nu reflectă principiile egalităţii şi nici realitatea. Schimbarea în persoană de serviciu este un pas necesar spre o societate mai incluzivă.”

Campania se desfășoară între 15 octombrie și 15 noiembrie 2025 și este însoțită de o petiție națională adresată Ministerului Muncii, prin care se solicită modificarea oficială a denumirii ocupației în documentele oficiale.