Dispută la Tesla: Elon Musk vrea un bonus de 1 trilion de dolari

Elon Musk, cel mai bogat om din lume și director executiv al Tesla, a încheiat apelul privind rezultatele financiare trimestriale ale companiei, desfășurat miercuri, prin teleconferință, cu o intervenție spectaculoasă: le-a cerut acționarilor să aprobe pachetul său de compensații de 1 trilion de dolari și a atacat firmele de consultanță care recomandau votul împotrivă.

Ambele companii, Institutional Shareholder Services și Glass Lewis, i-au îndemnat pe acționarii Tesla să respingă pachetul de compensații cerut de Musk, considerând că e prea mare și îi oferă prea multă putere.

„Cred doar că trebuie să existe suficient control la vot pentru a avea o influență puternică, dar nu atât de mult încât să nu pot fi concediat dacă o iau razna”, a declarat Musk la finalul discuțiilor cu investitorii Tesla, citat de Bloomberg.

Bonusul lui Musk, condiționat de succesul Tesla

Tonul miliardarului a fost, ca de obicei, provocator. După o prezentare concentrată pe proiectele viitoare ale companiei – de la progresele în inteligența artificială la robotul umanoid Optimus și serviciul de robotaxi pe care Tesla vrea să-l lanseze în următorii ani, Musk a schimbat brusc direcția discuției. În loc să detalieze performanțele tehnologice care îi interesau pe investitori, el a pledat pentru aprobarea propriului plan de compensații, în valoare de 1 trilion de dolari.

Bonusul solicitat nu este o plată în numerar, ci un plan de compensații bazat pe acțiuni Tesla, care i-ar permite lui Elon Musk să cumpere pachete mari de acțiuni la preț redus, în mai multe etape. Valoarea totală ar putea ajunge la 1 trilion de dolari, însă numai dacă Tesla își îndeplinește o serie de obiective ambițioase de creștere și profit.

Musk nu urmărește prin acest plan doar câștigul financiar, ci și menținerea unui control puternic asupra companiei, pentru a putea continua așa cum dorește proiectele în domeniul inteligenței artificiale și al roboților.

Conducerea Tesla, de partea miliardarului

Musk a încercat să-i convingă că are nevoie de stabilitate la conducerea companiei, afirmând că nu se simte confortabil „să construiască o armată de roboți” (cu referire la proiectele Tesla în domeniul inteligenței artificiale) „doar pentru a fi înlăturat din cauza unor recomandări absurde venite de la firme de consultanță care nu au nicio idee despre interesele reale ale acționarilor”.

Poziția miliardarului a fost susținută de directorul financiar al Tesla, Vaibhav Taneja, care a explicat că planul de compensații a fost conceput astfel încât acesta să nu primească niciun beneficiu „decât dacă acționarii obțin câștiguri semnificative”. Taneja i-a îndemnat pe investitori „să voteze în favoarea pachetului”.

Acționarii Tesla urmează să voteze asupra pachetului la adunarea anuală din 6 noiembrie, la Austin, Texas.

The government is waiting the Constitutional Court’s reasoning for the new special pensions law

I have no additional information to provide regarding the future content or form of this legislation. In fact, these details have not been decided yet, as the coalition has not reached a common position on the matter. What I can tell you is that we are typically awaiting the Constitutional Court’s reasoning to understand the judges’ perspective and to determine the way forward in accordance with the CCR’s decisions,” Dogioiu explained.

When asked about interim PSD president Sorin Grindeanu’s statement that the government should resign if the future law is found unconstitutional again, Dogioiu refrained from commenting.

The government spokesperson emphasized that the CCR’s decision was not a rejection based on the merits of the case, but rather a procedural issue.

„By a narrow margin, four judges determined that the procedure had been followed, while five believed it had not. This is why it is crucial to read the reasoning behind the decision, as well as the separate opinions, which do not undermine the decision itself,” Dogioiu clarified.

When asked whether Ilie Bolojan had indicated whether he would resign if the law faced failure again, the government spokesperson replied, „No.”

Ministrul Economiei a trimis Corpul de control la ANPC: Amenzi de 16 milioane de lei, neînregistrate

În cazul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), instituție coordonată de Ministerul Economiei, verificările dispuse de ministrul Radu Miruță au scos la iveală procese verbale de amendă emise în urma controalelor, dar neînregistrate. Pentru anul 2024, au fost găsite 205 astfel de procese verbale, în valoare de 1,8 milioane lei, netransmise autorităților și pentru care, implicit, nu se face executare. De asemenea, verificările la ANPC au scos la iveală 1.413 procese verbale încasate la jumătate din minimul amenzii după expirarea termenului.

Pierderi de aproape 16 milioane de lei

„În total, doar în anul 2024 și până în august 2025, aceste abordări selective și ilegale au generat o pierdere de 15,6 milioane de lei. Ca atare, am dispus Corpului de control de la minister să meargă într-un control amănunțit la ANPC, în urma căruia să se identifice cu nume și prenume persoanele și mecanismul, pentru că vorbim acolo de un mecanism intenționat, în baza căruia ne ducem duri și facem controale după care emitem o foaie cu care pot să-și facă copiii avioane de hârtie, pentru că nici o entitate în statul român nu are cum să urmărească”, a declarat Radu Miruță.

În cazul SALROM, unde raportul Corpului de control al premierului și raportul Corpului de control al Ministerului Economiei au arătat că șefii companiei nu au luat nicio măsură pentru a preîntâmpina dezastrul de la Salina Praid și au făcut achiziții inutile și costisitoare, Radu Miruță a dispus demiterea conducerii și a sesizat DNA cu neregulile constatate, arată USR, într-un comunicat.

Dezastrul de la Salina Praid: Pierderi de peste 65 de milioane de lei

„Pierderile, doar pentru mijloacele fixe blocate în Salina de la Praid, acum inundată complet, sunt de 48,3 milioane de lei. Pierderile suplimentare generate de venituri nerealizate – 17,2 milioane de lei. În privința achizițiilor, s-a constatat că la SALROM există un mod de a modifica, cu o zi înainte, procedura de achiziții astfel încât achiziția să se potrivească cui trebuie”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul Economiei a dat și exemplul unor combine cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea, declarate ca fiind recondiționate, în valoare de 35 de milioane de lei, pentru care s-au întocmit referatele ulterior achiziției. De asemenea, a amintit de contractul de 900.000 de lei plus TVA încheiat de șefii SALROM pentru un filmuleț exact în perioada campaniei electorale, contract anulat după 3 luni.

Fabrica de Pulberi Făgăraș: vânzări sub prețul de achiziție

La Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Radu Miruță a eliberat din funcție administratorul special și, la fel, a sesizat DNA, după ce a constatat că societatea cumpăra acid azotic cu 200 de euro pentru a-l vinde cu 70 de euro. Ministrul Economiei a reamintit și că, în mai 2025, membrii Consiliului de Administrație al fabricii și-au majorat indemnizația de 12 ori.

În ceea ce privește IOR SA, IAR SA, Avioane Craiova, Șantierul Naval 2 Mai SA, Iprochim SA și Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „Minvest” SA, verificările derulate din dispoziția ministrului Economiei au relevat aceeași neregulă gravă, transmite USR.

„Conducerile au fost numite cu nerespectarea legii, păcălindu-se AMEPIP, astfel încât să nu mai fie o verificare suplimentară. Am trimis către AMEPIP, pentru că ei sunt cei care trebuie să se sesizeze, am trimis către Parchet și către ANI, pentru că am observat, pe lângă ocolirea AMEPIP, conflict de interese între cei care au fost numiți și cei care au fost puși în comisii. Practic, superiorul își punea inferiorul direct în comisie pentru ca, după aceea, inferiorul să-l selecteze direct pe superior”, a precizat Radu Miruță.

Doi jurnalişti ucraineni au fost ucişi într-un atac cu dronă rusească la Kramatorsk

Doi jurnalişti ucraineni de la Freedom TV au fost ucişi, iar un al treilea a fost rănit, în urma unui atac cu dronă rusească asupra oraşului Kramatorsk, din regiunea Doneţk, a anunţat guvernatorul regional Vadym Filashkin.

Potrivit autorităţilor, jurnaliştii Olena Hramova şi Yevhen Karmazin se aflau într-un vehicul de serviciu în momentul în care au fost loviţi de o dronă kamikaze de tip Lancet.

Postul Freedom TV a confirmat ulterior decesul celor doi şi a precizat că un alt coleg, corespondentul special Oleksandr Kolychev, a fost rănit şi transportat la spital.

Echipa de presă se afla în zonă pentru a realiza un reportaj despre situaţia de pe linia frontului.

Atacul a distrus complet vehiculul în care se aflau cei trei, potrivit Kyiv Independent.

Moartea Olenei Hramova şi a lui Yevhen Karmazin reprezintă o nouă pierdere pentru presa ucraineană, care continuă să lucreze în condiţii extrem de periculoase în regiunile aflate sub foc rusesc.

Redacţia Freedom TV din Kiev a fost deja ţinta a două atacuri cu rachete ruseşti în cursul acestui an.

Cel puţin 133 de jurnalişti au fost ucişi de la începutul invaziei ruse, iar peste 840 de infracţiuni împotriva reprezentanţilor mass-media şi instituţiilor de presă au fost documentate.

Două persoane au fost găsite decedate într-o maşină, în Harghita

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, procurorii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea a două infracţiuni de „violenţă în familie” şi au dispus începerea urmăririi penale după ce miercuri după-amiaza poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la faptul că două persoane au fost găsite moarte în zona împădurită din apropierea barajului Frumoasa.

Poliţiştii deplsaţi la faţa locului au stabilit că trei persoane au găsit la liziera pădurii din extravilanul localităţii Frumoasa un autoturism cu număr de înmatriculare din Bacău în care se aflau două persoane decedate.

Din primele cercetări rezultă că cele două persoane decedate se aflau într-o relaţie de concubinaj de aproximativ un an, aceştia locuind împreună la domiciliul fetei.

Din declaraţiile verbale ale membrilor de familie reiese că cele două persoane, în 19 octombrie, în jurul orei 23.30, au plecat cu maşina de la domiciliul fetei, într-o direcţie necunoscută, fără a-şi anunţa părinţii, rudele sau prietenii. Poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la plecarea voluntară a celor doi la IPJ în data de 21 octombrie.

Poliţiştii şi procurorii fac cercetări pentru stabilirea circumstanţelor în care s-a produs decesul celor două persoane.

Regele Charles și Papa Leon, reuniune privată pe tema protecției mediului

Regele și Papa au părăsit Capela Sixtină după slujba comună de joi și participă la o întâlnire privată în Sala Regia, sala de stat a reședinței papale.

Discuțiile au loc cu lideri ai bisericii și susținători ai cauzelor de protecție a mediului, o temă centrală atât pentru monarhul britanic, cât și pentru Suveranul Pontif.

Înainte de reuniune, Papa Leon a încheiat ceremonia cu o rugăciune: „Dumnezeule, Tată al nostru, Tu ai creat cerul și pământul. Ne-ai făcut după chipul Tău. Învață-ne să vedem mâna Ta în toate lucrările Tale și chipul Tău în toți copiii Tăi”.

Slujba ecumenică, desfășurată în Capela Sixtină, a fost condusă atât de Papa Leon, cât și de arhiepiscopul de York, Stephen Cottrell, al doilea cel mai important ierarh al Bisericii Angliei.

Cei doi au rostit împreună binecuvântarea: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu noi toți”.

Arhiepiscopul Cottrell conduce temporar Biserica Angliei după demisia lui Justin Welby din funcția de arhiepiscop de Canterbury.

Românii muncesc mai mult decât media europeană: România, pe locul 3 în UE la ocuparea forței de muncă

La nivel european, rezerva neutilizată de forță de muncă a scăzut în ultimii ani de la 18,6% în 2015 la 11,7% în 2024, ceea ce indică o revenire treptată a pieței muncii după pandemia COVID-19, arată datele publicate joi de Eurostat. Cu 5,3% forță de muncă neutilizată, România – alături de Polonia (5%) și Malta (5,1%) – se menține printre țările cu cele mai ridicate niveluri de ocupare.

Șomajul, în scădere

Datele recente ale Institutului Național de Statistică și ANOFM arată că România continuă să aibă un nivel redus al șomajului, indiferent de metodologia folosită. Potrivit INS, în trimestrul II 2025, rata șomajului a fost de 6,0% pentru populația activă, în scădere față de trimestrul anterior. În august, pentru persoanele adulte, indicatorul s-a situat la 4,7%, respectiv 5,0% la bărbați și 4,5% la femei.

Conform datelor ANOFM, după primele șase luni ale anului erau înregistrați 252.146 de șomeri, ceea ce corespunde unei rate de doar 3,16%. Diferențele față de cifrele raportate de ANOFM provin din modul de calcul: INS estimează șomajul la nivelul întregii populații active (inclusiv persoane care nu sunt înregistrate oficial), în timp ce ANOFM ia în considerare doar șomerii înscriși în evidențele sale.

Diferențe mari între Est și Vest

La polul opus, Spania (19,3%), Finlanda (17,9%) și Suedia (17,8%) au înregistrat în 2024 cele mai mari ponderi ale persoanelor apte pentru muncă, dar care nu muncesc. Valorile ridicate indică piețe ale muncii tensionate, unde cererea de locuri de muncă nu reușește să absoarbă oferta disponibilă.

În rândul țărilor vecine României, Ungaria (6,3%) și Bulgaria (5,2%) au avut, de asemenea, niveluri scăzute, confirmând o tendință regională pozitivă în Europa de Est. Prin comparație, Italia (15,8%) și Franța (14,5%) rămân printre economiile vestice cu ponderi mai mari de persoane disponibile pentru muncă, dar fără un loc de muncă efectiv.

Chiar dacă tot mai mulți români aleg să lucreze în străinătate, iar unele sectoare se confruntă cu lipsă de personal, statisticile Eurostat și INS arată că România rămâne una dintre țările europene cu cea mai mare proporție de populație activă, o realitate care diferențiază țara de multe economii vest-europene.

Oficiali chinezi din Shanghai, în vizită la Penitenciarul Rahova

Vizita a avut loc marți și miercuri. Delegația chineză a fost condusă de Dai Weidong, directorul general adjunct al sistemului penitenciar din Shanghai.

Potrivit anunțului dat de reprezentanții ANP, vizita a fost organizată la inițiativa partenerilor chinezi. Ea reflectă „interesul comun pentru consolidarea cooperării internaționale”, dar și pentru „schimbul de bune practici în domeniul administrației penitenciare moderne”.

În cadrul vizitei, reprezentanții chinezi, dar și români s-au întâlnit marți la sediul ANP, acolo unde au purtat discuții pe teme precum: reintegrarea socială a persoanelor private de libertate sau siguranța și condițiile de deținere.

Aceștia au împărtășit și informații legate de inovații tehnologice care pot îmbunătăți managementul în sistemul penitenciar, dar și evaluarea riscurilor și a nevoilor individuale pe care le au persoanele private de libertate.

De asemenea, delegația din Shanghai a vizitat penitenciarul Rahova, pentru a observa modul de funcționale al sistemului penitenciar românesc.

Potrivit ANP, oficialii chinezi au avut prilejul să vadă modul de implementare a programelor de reabilitare și reintegrare socială, configurația modernizată a spațiilor de detenție, dar și a activităților zilnice specifice diferitelor regimuri de executare a pedepselor cu închisoarea din sistemul penitenciar românesc.

Zelenski laudă al 19-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei: O decizie foarte importantă

Înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Zelenski a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului, Antonio Costa, pentru a coordona poziţiile Ucrainei şi ale Uniunii Europene.

Liderul de la Kiev a subliniat importanţa noilor sancţiuni, pe care le-a numit „o decizie foarte importantă” în lupta comună împotriva agresiunii ruse.

„Uniunea Europeană a aprobat astăzi al 19-lea pachet de sancţiuni, restricţii asupra flotei petroliere din umbră, a sistemelor bancare şi financiare, interdicţia importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia şi, pentru prima dată, sancţiuni împotriva schemelor şi platformelor crypto”, a transmis Zelenski.

Preşedintele ucrainean a mai precizat că a discutat cu Antonio Costa despre sprijinul în domeniul apărării, instrumentul financiar SAFE, precum şi despre progresele Ucrainei pe drumul către aderarea la Uniunea Europeană.

„Este important să acţionăm decisiv şi uniţi. Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război”, a adăugat Zelenski în mesajul său.

Roberta Metsola: Avem nevoie de cooperare şi pragmatism pentru a construi majorităţi în Parlamentul European

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vorbit la Consiliul European despre nevoia unei cooperări mai strânse între guvernele statelor membre şi eurodeputaţi, pentru a asigura susţinerea iniţiativelor legislative majore ale Uniunii.

„Există o recunoaştere clară că Parlamentul European este o instituţie democratică, formată din 720 de membri aleşi direct, iar pentru adoptarea oricărui dosar este nevoie de majorităţi care se construiesc prin dialog”, a spus Metsola.

Ea a explicat că, spre deosebire de guvernele naţionale, Parlamentul European nu are o „majoritate de guvernare”, ceea ce face necesară negocierea fiecărui dosar în parte.

„Orice prim-ministru poate trece propriul program acasă cu o majoritate stabilă, dar noi trebuie să construim una de la zero, de fiecare dată,” a adăugat Metsola.

Lidera Parlamentului a oferit exemple de domenii unde cooperarea a dat rezultate, menţionând agricultura, apărarea şi tranziţia energetică, în special reducerea dependenţei de petrolul şi gazele ruseşti.

În schimb, a subliniat că subiecte precum migraţia şi transporturile vor necesita negocieri dificile în următoarele săptămâni.

„Votul foarte strâns de ieri a arătat că trebuie să lucrăm mai intens. În două-trei săptămâni trebuie să transformăm o diferenţă de nouă voturi într-o majoritate solidă”, a spus Metsola, precizând că vor fi necesare amendamente şi discuţii detaliate între grupurile politice.

Ea s-a declarat încurajată de sprijinul mai multor prim-miniştri, care au promis să convingă eurodeputaţii din ţările lor să susţină proiectele importante.

Metsola a subliniat şi buna colaborare instituţională cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Dacă rămânem deschişi şi nu ne blocăm în poziţii rigide, putem găsi întotdeauna un teren comun. Cu bunăvoinţă şi coordonare, sunt convinsă că vom reuşi”, a încheiat Metsola, exprimându-şi încrederea că şi viitoarele preşedinţii ale Consiliului UE, cea cipriotă şi cea lituaniană, vor continua acest efort.