„Eu nu știu ca România să poarte o astfel de interdicție în acest moment cu privire la ce m-ați întrebat dumneavoastră”, a spus ministrul Radu Miruță, la întrebarea Mediafax, joi, în cadrul unei conferințe de presă la sediul ministerului.

Din informațiile din ultimele săptămâni, se discuta de un „ban” (interdicție – n.r.) pentru produsele petroliere care sunt importate de Ucraina prin Portul Constanța, fabricate din țiței rusesc, în principal din India.

„România, în acest moment, din informațiile care țin de decizia pe care o am eu în Ministerul Economiei, nu este în această situație”, precizat ministrul Economiei.

Contactați de Profit.ro, reprezentanții Oil Terminal au arătat că Ucraina a impus verificări suplimentare pentru produsele petroliere sosite din Oil Terminal Constanța, ceea ce implică întârzieri majore pentru barjele, trenurile și autocisternele cu care sunt transportate acestea.

„Decizia impusă de autoritățile ucrainene nu este comunicată printr-un document oficial și are statut de decizie internă pentru autoritățile din Ucraina. Nu cunoaștem când sau dacă Ucraina va ridica restricțiile/verificările suplimentare pentru produsele petroliere sosite din Oil Terminal Constanța. Oil Terminal a luat măsuri suplimentare pentru segregarea produselor petroliere de origine India față de celelalte produse de alte origini, acceptate în Ucraina″, au spus cei de la Oil Terminal, conform sursei citate.

Zvon: Pe „lista neagră” în Ucraina

Gabriel Daraban, director comercial al Oil Terminal, comentase, la finalul lunii trecute, la întrebarea reporterului Mediafax, zvonurile vehiculate atunci, conform cărora compania românească ar urma să fie „blacklisted”, adică trecută pe lista neagră a oficialilor ucraineni.

Potrivit presei de la Kiev, care citau surse din piață înainte de 1 octombrie, principalii operatori angro de produse petroliere din Ucraina își planifică aprovizionarea pentru luna octombrie fără a lua în calcul și Portul Constanța, unde funcționează facilitățile de încărcare-descărcare și depozitare ale companiei de stat Oil Teminal, pentru că, susțin acestea, se aștepta ca această rută de transport să intre sub sancțiuni, „blacklisted”, trecută pe lista neagră.

Este vorba în acest caz de cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei aprobat de Uniunea Europeană la mijlocul lunii iulie, care include și interzicerea importului de produse petroliere fabricate din țiței rusesc. Au fost vizate în principal rafinăriile indiene, care au expediat anul trecut aproape 15 milioane de tone de motorină către țările europene.

„Este o poveste din asta cusută. Vorbim despre o Ucraină care începând cu 1 octombrie vrea să impună oprirea oricărei produs rezultat din India. Ne referim aici la motorină, pentru că ăsta este produsul esențial pentru ei în momentul de față. Deci motorina din India, de origine indiană, nu va mai avea acces. De aici au rezultat în cascadă mai multe discuții. Într-adevăr, în portul Constanța în ultima perioadă s-au adus cantități foarte mari de motorină din India și datorită faptului că era un preț mult mai bun deci și pentru piața românească, nu numai pentru piața ucraineană. Sunt zvonuri că datorită acestui fapt, datorită faptului că Oil Terminal aduce în continuare marfă indiană – și e normal să aducă, pentru că suntem în Uniunea Europeană și respectăm legislația europeană, nu face nimic împotrivă și nici Vama română nu face ceva împotriva legislației – se intenționează blacklist-area Oil Terminal, cum se spune, a pune un ban (interdicție – n.r.) pe Oil Terminal Constanța și Portul Constanța din punct de vedere al produselor energetice”, a explicat Gabriel Daraban, pe 30 septembrie.

„Noi am informat toate autoritățile statului, am venit cu dovezi clare că putem să facem o separație între originile mărfurilor fără a contamina marfa din altă țară cu marfa indiană. Am pus la dispoziție toate aceste date, mai mult, noi n-avem ce să facem. Dacă ei nu ne vor, în final, noi ne vedem de activitatea noastră, n-avem o problemă, adică nu are un impact olosal, dar este un impact și din punct de vedere psihologic, pentru că în ultimii trei ani de zile Oil Terminal a fost principalul terminal pentru Ucraina și, deodată, din niște motive pe care eu nu le înțeleg, sincer, să se ia această decizie. Ar trebui și statul român, la rândul său să ia niște măsuri simple și legale astfel încât să fie o contrapartidă la această abordare abruptă”, a declarat oficialul Oil Terminal, pe 30 septembrie, la conferința organizată atunci de Mediafax la Constanța.

Oil Terminal este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,75% din pachetul de acțiuni, la 30 iunie 2024.

Operațiunile companiei Oil Terminal, cel mai mare terminal pentru import/export ţiţei, produse petroliere şi petrochimice la nivel naţional, cu poziție strategică în Zona Mării Negre, au luat avânt în contextul războiului din Ucraina, dublându-și cifra de afaceri în ultimii trei ani.

Organizația a precizat joi că deși fluxul de ajutoare către Gaza a crescut, cantitatea primită este încă mult sub nivelul necesar pentru a răspunde nevoilor umanitare și medicale uriașe ale populației.

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a declarat că agenția colaborează cu parteneri internaționali pentru a elabora un plan de redresare pe termen lung al sistemului sanitar din Gaza, inițiativă ce ar putea să coste șapte miliarde de dolari.

În decursul anului curent, OMS a raportat că 411 persoane au murit din cauza efectelor malnutriției, dintre care 109 erau copii, inclusiv 84 sub cinci ani.

Miletic a fost decisiv în victoria spectaculoasă a clujenilor, scor 103-102 în prelungiri, în disputa de pe teren propriu împotriva echipei Umana Reyer Veneția, marcând 17 puncte, reușind 13 recuperări, 3 pase decisive, 2 blocaje și obținând 5 faulturi.

Aproape de Miletic s-a aflat Chris Ledlum, de la ratiopharm ulm, cu 25 de puncte și +30 indice de eficiență, în ciuda înfrângerii echipei sale, 99-102, cu Besiktas GAIN Istanbul.

De asemenea, oficialii competiției l-au nominalizat și pe Karel Guzman, de la U-BT Cluj, printre performerii etapei, carea contribuit cu un double-double, 17 puncte și 10 recuperări, eficiență 29.

Alți performeri ai rundei au fost Kameron McGusty (London Lions) și Retin Obasohan (BAXI Manresa).

Fatss Russell de la Cluj rămâne liderul competiției la puncte marcate (24,2 puncte pe meci), în timp ce Zacharie Perrin (Veolia Towers Hamburg) conduce la recuperări (10,8 pe meci), iar Arnas Velicka (Neptunas Klaipeda) la pase decisive (8,2 pe meci).

Consiliul de Administrație al SALROM a fost demis, iar neregulile identificate au fost transmise Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a transmis Radu Miruță.

„La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 și 2023 au fost inundații în exact aceleași locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundație parțială. Nu a fost luată absolut nicio măsură”, a declarat demnitarul în conferința de joi.

Potrivit oficialului, pierderile cauzate de inundația de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane: mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.

Radu Miruță a precizat că, în acest caz, controalele au mai scos la iveală achiziții făcute „cu dedicație”: procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câștigătorul să fie cel dorit. Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deși, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piață cu aproximativ 250.000 de euro bucata, arată oficialii.

„De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deși existau riscuri de explozie din cauza emanațiilor de gaz. Au fost notificați că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiții, fără să existe vreun certificat”, a spus ministrul Radu Miruță.

„Un milion de lei pentru un filmuleț!”

Alte nereguli privesc lipsa de acțiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar și un contract de aproape 1 milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat și apoi anulat după trei luni. Firma câștigătoare cere totuși banii, invocând că începuse derularea contractului. „Un milion de lei pentru un filmuleț! Întâmplător, era și campanie electorală în perioada respectivă”, a adăugat ministrul.

Radu Miruță a anunțat măsuri similare și la alte societăți din portofoliul instituției. De exemplum la Fabrica de Pulberi Făgăraș, în perioada 2022–2025, compania cumpăra acid azotic cu 200 de euro, dar vindea produsul obținut cu doar 70 de euro.

„Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferența dintre 200 și 70, înmulțită cu tonele vândute”, a explicat Radu Miruță.

În acest context, ministrul a subliniat că, în ciuda acestor fapte, conducerea fabricii a beneficiat, în luna mai a acestui an, de o creștere salarială de 12 ori mai mare. Administratorul special a fost eliberat din funcție, iar cazul a fost transmis la DNA.

Mai mult, a anunțat demnitarul, toate cele șase societăți verificate recent – IAR SA, IOR SA, Iprochim SA, Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA, Avioane Craiova, Şantierul Naval 2 Mai SA – au prezentat nereguli în procesul de numire a conducerilor. Potrivit ministrului, s-au folosit diverse artificii administrative pentru a ocoli verificările Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

„Am găsit conflicte de interese între cei care erau în comisiile de selecție și cei care urmau să fie selectați. Practic, superiorul își punea subordonatul direct în comisie, iar acesta îl selecta la rândul său pe superior. A fost selectat expertul care trebuia să confirme că exact persoana care l-a numit e cea potrivită. Este o formă de complicitate administrativă”, a precizat ministrul. În acest caz, dosarele au fost transmise către AMEPIP, către Parchet și către Agenția Națională pentru Integritate.

„Am dispus un control amănunțit al Corpului de Control la ANPC”

În plus, ministrul a declarat că a descoperit nereguli și în ceea ce privește angajații Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Astfel, Radu Miruță a explicat că mai mulți comisari au aplicat amenzi, dar procesele-verbale nu au fost înregistrate oficial, ceea ce a blocat recuperarea, de către statul român, a sumelor datorate.

„Pe 2024, pentru 205 procese-verbale în valoare de 1,8 milioane de lei, nu a fost transmis niciunul către autoritățile care fac executare. Nimeni nu știe să urmărească dacă acei bani mai sunt datorați. Pentru alte 1.413 procese-verbale s-a încasat jumătate din minim, chiar după expirarea termenului legal. Au fost, așadar, mai puțini cei «iertați» să plătească după expirarea termenului, dar mai mulți cei pentru care amenzile au fost anulate complet, din pix”, a explicat Miruță.

Prejudiciul total, din 2024 până în august 2025, este estimat la 15,6 milioane de lei.

„Am dispus un control amănunțit al Corpului de Control la ANPC, pentru a identifica persoanele responsabile și mecanismul prin care s-au produs aceste pierderi. Într-o perioadă în care ne străduim să colectăm mai mulți bani și să explicștiăm oamenilor de ce am fost nevoiți să creștem unele taxe, este inacceptabil ca instituțiile statului să blocheze colectarea”, a afirmat ministrul.

Radu Miruță a subliniat că toate aceste cazuri au fost transmise instituțiilor competente și că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului va continua controalele în toate companiile din portofoliu.

„Vom merge până la capăt cu toate aceste cazuri. Acolo unde legea a fost încălcată, vom cere răspunderea celor vinovați. În Ministerul pe care îl conduc nu există loc pentru complicitate, ci doar pentru responsabilitate și corectitudine”, a conchis ministrul Economiei în conferința de joi.

Conform unui comunicat oficial, elevii vor putea ridica biletele gratuite doar în ziua meciului, cu două ore înainte de start, de la casa de bilete situată la intrarea principală în Alba Blaj Arena, pe baza carnetului de elev. Biletele pentru elevi nu pot fi achiziționate online.

Copiii cu vârsta între 0 și 5 ani vor avea acces gratuit, fără bilet, însă doar însoțiți de un adult.

De asemenea, adulții care vin la meci însoțiți de copii vor plăti doar biletul propriu, primind bilete gratuite pentru copii, alături de locul plătit.

„Să știți că e o dată de 28 noiembrie pe care dacă până la data respectivă, ca Bornă, ca Milestone, nu avem o lege aprobată, pierdem peste 200 de milioane de euro. Eu vă spun că cea mai rapidă formă e cea pe care am propus-o eu, în coaliția, alatăieri. Dacă stăm după guvern, dacă stăm, guvernul e obligat să stea după motivarea CCR-ului, guvernul e obligat să facă anumite lucruri, se putea să ieșim din termen. Așa că trebuie să se decidă,” a spus Grindeanu.

Grindeanu a precizat că legea pensiilor magistraților trebuie refăcută rapid, dar corect, pentru că oamenii s-au săturat de privilegii, potrivit gandul.ro.

„Eu cred că țara își dorește cât mai repede ca aceste aberații, aceste inechități să fie înlăturate. Românii nu vor să vadă că sunt unii care ies la pensie la 48-49 de ani, cu pensii de 6, 7, 8, 9 mii de euro. Românii vor să vadă că există echitate. Românii vor să vadă că noi, oamenii politici, facem lucruri ca atunci când există derapaje și excese, cum sunt acestea, să le îndreptăm rapid”, a spus Grindeanu.

De ce a cerut Grindeanu formarea unui grup de lucru

Liderul PSD a explicat că a cerut formarea unui grup de lucru cu reprezentanți ai PSD, PNL, USR și ai sistemului judiciar, inclusiv de la Înalta Curte, CSM și Parchetul General, pentru a evita repetarea greșelilor din prima variantă a legii respinsă de CCR.

„Dacă o apuci și a doua oară pe același drum în forță, riști să ai un eșec și a doua oară. Și asta a fost propunerea. N-am avut foarte mult, n-am avut parte de foarte multă aprobare din partea domnului prim-ministru, dar eu vă spun că e singura cale prin care putem merge mai departe. Dacă vrem, într-un final, să facem această lege pe care românii o vor, pentru că e justă, pentru că e corectă, pentru că înlătură aceste inechități și aceste aberații. Dacă vrem ca totul să se transforme într-o fugă după imagine, cine face, ce face și cine își asumă, riscăm că acest concurs prost să ducă la un eșec. De aceea eu am propus, nu vreau paternitate la nimic, nu-mi doresc acest lucru, nu mă interesează așa ceva, mă interesează să avem cât mai repede un proiect pe care să-l supunem la vot în Parlament sau iarăși prin asumarea răspunderii,” a subliniat acesta.

Bijuteriile furate la sfârșitul săptămânii trecute din Muzeul Luvru sunt evaluate la o valoare de aproape 88 de milioane de euro. Câțiva experți avertizează că acestea ar putea fi – dacă nu au fost deja – topite sau sparte în bucăți, notează Associated Press (AP).

Mai mult decât atât, dacă acest lucru se va realiza cu succes, unii spun că acele bucăți mai mici ar putea fi ulterior scoase la vânzare ca parte a unui nou colier, cercei sau alte bijuterii, iar acest lucru nu ar atrage atenția în mod special.

Practica este una frecventă, mai ales că este o modalitate prin care hoții pot încerca să-și acopere urmele și să câștige bani.

„Nici măcar nu trebuie să le pui pe piața neagră, ci doar într-un magazin de bijuterii”, a spus, pentru AP, Erin Thompson, profesor de criminalitate în domeniul artei. Acestea subliniază că bijuteriile „ar putea fi vândute chiar lângă Luvru”.

Sursa foto: Interpol

Hoții pot ascunde urmele dacă dezmembrează bijuteriile

Christopher Marinello, avocat și fondator al Art Recovery International, a declarat pentru sursa citată că hoții, prin dezmembrarea bijuteriilor, „vor putea ascunde furtul”. Potrivit acestuia, lucrurile se complică mai ales dacă bijuteriile sunt scoase din Franța și trec prin tăietori de bijuterii și lanțuri de aprovizionare solide din alte țări.

„Adevărata artă într-un jaf de artă nu este furtul, ci vânzarea”, a explicat pentru AP Robert Wittman, fost investigator senior al echipei de criminalistică artistică a Biroului Federal de Investigații.

Un alt expert a declarat pentru sursa citată că vechimea unor bijuterii — dacă sunt sparte în mod eficient — ar putea face de fapt mai dificilă urmărirea lor.

Printre bijuteriile furate de la Luvru se numără un colier și cercei cu smaralde, două coroane, două broșe, un colier cu safire și un cercel purtat de membrii familiei regale din secolul al XIX-lea.

Anca Alexandrescu, moderatoarea de la Realitatea Plus, televiziunea considerată apropiată de fostul candidat la președinția țării Călin Georgescu, a anunțat că „99%” va intra în cursa pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie.

„Este cert! Acum vom avea alegeri pe 7 decembrie, așa că eu mă pregătesc, îmi frec mâinile acum. 99% răspunsul este da! Evident că o să am nevoie de voi, de români, de toți oamenii care vor cu adevărat să schimbăm ceea ce se întâmplă în România. Cineva îmi spunea că dacă sunt pregătită să fiu făcută una cu pământul. Sunt pregătită și eu, și familia mea, am stomacul tare, nu mă voi opri”, a spus Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.

Alexandrescu a mai declarat că unul dintre motivele pentru care candidează este dorința de a schimba actualul sistem politic.

„Prima condiție ca să poți să spargi ceva, adică această gașcă, trebuie să participi. Eu sunt pregătită să fac acest lucru, am vorbit cu mai mulți oameni care vor să mă bag în bătălia asta. Nu uitați că eu sunt singura care a reușit să îl învingă pe Florian Coldea”, a declarat Anca Alexandrescu.

Pe 1 august, Călin Georgescu a transmis public că o susține pe Anca Alexandrescu în cazul în care aceasta va candida la Primăria Capitalei.

Călin Georgescu a descris-o pe Anca Alexandrescu drept un „familist convins” și „om care știe despre ce este vorba” în sistem. El a mai zis că ea ar putea aduce „o reformă morală”.

Declarația lui Georgescu a apărut la doar două zile după ce Alexandrescu anunțase pe Facebook că a sosit momentul să „ia în serios o eventuală candidatură independentă la Primăria Capitalei”.

Anunțul lui Lula a venit în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele indonezian Prabowo Subianto, în cadrul vizitei sale de stat la Jakarta.

Președintele brazilian a afirmat: „Voi avea 80 de ani, dar am aceeași energie ca la 30. Voi candida pentru un al patrulea mandat în Brazilia”.

Lula a câștigat deja trei alegeri prezidențiale, în 2002, 2006 și 2022. Conform Constituției braziliene, un președinte poate avea doar două mandate consecutive.

Momentan, actualul șef de stat nu are un contracandidat, principalul său rival fiind fostul președinte, Jair Bolsonaro, condamnat recent la 27 de ani de detenție pentru tentativă de lovitură de stat.

Trei dintre cei mai mari jucători din industria apărării și aerospațială – Airbus, Thales și Leonardo -au anunțat joi formarea unei noi companii care va dezvolta un rival european al rețelei Starlink, deținută de Elon Musk. Noua entitate, al cărei nume nu e încă stabilit, ar putea deveni operațională din 2027, după obținerea aprobărilor necesare.

Proiectul urmărește ca Europa să fie mai puțin dependentă de tehnologia și rețelele americane de comunicații prin satelit. Potrivit comunicatului comun al companiilor implicate, citat de CNBC, compania va dezvolta „un portofoliu complet de tehnologii complementare și soluții integrate, de la infrastructura spațială până la servicii comerciale” și își propune să devină „partenerul de încredere pentru dezvoltarea programelor spațiale suverane ale Europei”.

Răspuns la dominația SpaceX

Sateliții Starlink au devenit un element crucial în războiul din Ucraina. Serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk domină piața mondială și are o prezență masivă în Europa, dar a fost criticat pentru faptul că o infrastructură atât de importantă se află în mâinile unei companii private.

Parteneriatul dintre Airbus, Thales și Leonardo este „prima dovadă concretă că Europa încearcă să-și recâștige independența tehnologică”, a menționat analistul financiar David Barker, manager de investiții la compania elvețiană de administrare a activelor GAM. El a explicat că, „până acum, Europa concura cu ea însăși, prin mai multe firme mai mici, în timp ce SpaceX devenea tot mai dominantă”.

25.000 de angajați în Europa

Într-o analiză similară, Michael Field, specialist în piețe financiare la compania de investiții Morningstar, spune că alianța este „un pas bun pentru Europa” și că, deși sectorul spațial contează puțin în activitatea acestor grupuri mari, „colaborarea le oferă mai multă forță pentru a concura la nivel mondial”.

Noua alianță va avea în jur de 25.000 de angajați în Europa și, potrivit estimărilor, va genera în cinci ani economii și venituri suplimentare de ordinul sutelor de milioane de euro anual.

Oportunități și pentru România

Proiectul susține ideea președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia Europa trebuie să aibă propriul lider în domeniul sateliților și să nu depindă de companii din afara continentului. „Spațiul a devenit o măsură a puterii internaționale, iar statele europene trebuie să-și dezvolte propriile capacități tehnologice”, a susținut frecvent șeful Franței.

Inițiativa ar putea crea, pe termen lung, oportunități de colaborare în domeniul cercetării, al producției de componente și al participării la programe spațiale europene și pentru România. Țara noastră este membră a Agenției Spațiale Europene (ESA) din 2011 și participă la mai multe programe de cercetare și dezvoltare în domeniul spațial.

Prin intermediul ESA și al fondurilor europene, companii și institute românești – precum Institutul de Științe Spațiale și alți parteneri din industrie – contribuie deja la proiecte comune de tehnologie și infrastructură spațială, experiență care le-ar putea ajuta să se implice și în viitoarele proiecte ale noii alianțe europene.