Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist în Medicină de Urgență va fi reluat, anunță, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Decizia a fost luată după ce mai mulți candidați au depus contestații privind nereguli în organizarea probei scrise.

Motivele care au stat la baza reluării examenului sunt multiple: „s-au înregistrat întârzieri semnificative față de ora oficială de începere, precum și probleme legate de formularea chestionarelor, unele întrebări fiind considerate neclare sau fără legătură directă cu tematica de concurs”, a spus ministrul Rogobete.

Reluarea probei scrise pentru specialitatea Medicină de Urgență este o măsură „necesară” pentru ca examenul „să se desfășoare conform standardelor pe care le impune un act de evaluare profesională”, a mai subliniat ministrul.

Proba va avea loc în data de 28 octombrie 2025, la ora 10:00.

Companiile de asigurare au fost contactate de proprietarii vehiculelor parcate în zona exploziei de pe Calea Rahovei și deja au demarat actele pentru despăgubiri.

Cifrele culese de la membrii Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), care deține peste 90% din piața locală de asigurări, arătau, luni, că peste 320 de rezidenți din zona exploziei de pe Calea Rahovei încheiaseră polițe facultative, prin care să își protejeze casele pentru o plajă mai amplă de riscuri. Până luni fuseseră deschise 19 dosare de daună în baza asigurărilor facultative de locuințe în acel areal.

Numărul mașinilor pentru care asiguratorii au întocmit dosare este mai mic.

„Până în acest moment am fost informați de deschiderea a patru dosare de daună pe CASCO. Pentru restul, dacă este cazul, ori nu erau asigurate CASCO, ori nu au avizat dauna”, a declarat Alexandru Ciuncan, pentru Mediafax.

Ce spun statisticile

Potrivit datelor oficiale, circa 10% din autovehiculele înmatriculate în România sunt protejate de o asigurare facultativă CASCO.

Incendiile, inundațiile, furturile și furtunile provoacă, în medie, cele mai mari pagube mașinilor protejate de o asigurare facultativă CASCO din România, după cele produse ca urmare a accidentelor rutiere, arată cele mai recente statistici ale asigurătorilor, transmis la începutul lunii trecute.

Incendiile provoacă o daună care ajunge, în medie, la aproximativ 13.200 de euro. În clasament urmează inundațiile, cu costuri de 9.000 de euro în medie pentru un dosar.

Potrivit datelor UNSAR, nici riscurile mai „mici” nu pot fi ignorate. Este vorba de furturi, care cauzează, în medie, prejudicii de 2.100 de euro pentru fiecare caz în parte. Furtunile provoacă pagube de aproximativ 2.000 euro, iar căderile de corpuri, în jur de 1.200 de euro.

Comparativ cu datele anului trecut, primele trei luni ale acestui an au adus o creștere accentuată a valorii medii a daunelor: un avans de 32% pentru furtuni, 24%, pentru furturi și +17%, pentru căderile de corpuri.

Mai mult, în ceea ce privește frecvența cu care se produc anumite riscuri, vandalismul este, de departe, cel mai des întâlnit. În fiecare zi, în jur de 60 de asigurați care și-au descoperit mașina avariată au beneficiat de plata despăgubirilor CASCO. Totodată, zilnic s-au despăgubit peste 13 dosare de daună produse de căderi de corpuri și aproape 10 din cauza furtunilor.

Ce acoperă asigurarea CASCO

„Polița CASCO trebuie să fie nelipsită, căci acoperă o gamă variată de riscuri – coliziuni, furt, incendiu, fenomene naturale sau vandalism. În plus, multe polițe includ beneficii suplimentare: asistență rutieră în țară și în străinătate, acoperirea costurilor pentru pierderea cheilor, mașină la schimb sau chiar cazare la hotel, pentru ca drumul să continue fără griji”, a declarat Alexandru Ciuncan.

„De la furtuni și căderi de corpuri, până la incendii sau furturi, polița CASCO reprezintă #planulB pentru orice șofer responsabil. Pe scurt, CASCO nu este doar o asigurare – este o investiție inteligentă, menită să ofere liniște și siguranță oricărui șofer, în fața riscurilor inevitabile”, a precizat Alina Bărbulescu, specialist Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

La sfârșitul anului 2024 erau în vigoare aproximativ 945.000 de contracte CASCO, din datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Acest număr nu echivalează însă cu numărul de vehicule asigurate, pentru că sunt cazuri în care se încheie un contract pentru o întreagă flotă a unei singure entități juridice.

Potrivit cifrelor Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări, la finalul anului trecut în parcul auto național includea 10.785.260 de vehicule, dintre care 8.449.781 de autoturisme.

Înființată în 1994, UNSAR reprezintă 21 de companii de profil, care dețin împreună o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. Potrivit datelor oficiale, asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 6,5 milioane EUR în fiecare zi calendaristică.

Anunțul a fost făcut joi de reprezentanții organizației caritabile, activă în peste 130 de țări – inclusiv în România. Într-un comunicat citat de Reuters, SOS Children’s Villages a precizat că a identificat opt cazuri documentate intern care îl implică direct pe fondatorul ei, austriacul Hermann Gmeiner.

„În ultimele săptămâni, alte victime, inclusiv foști sau actuali angajați, au ieșit în față în cadrul investigației”, se arată în declarația oficială, care menționează că organizația investighează fiecare raport și „a intensificat cercetările interne privind cazurile din trecut”.

Compensații pentru victimele violențelor

Potrivit sursei citate, faptele au avut loc în mai multe centre din Austria între anii 1950 și 1980. Opt victimele, ale căror cazuri au fost soluționate între 2013 și 2023, au primit despăgubiri cuprinse între 5.000 și 25.000 de euro fiecare, iar faptele includ „violență sexuală și fizică”.

Reprezentanții SOS Children’s Villages International au precizat că nu există dovezi privind abuzuri comise de Gmeiner în afara Austriei.

Ancheta continuă

Fondată în 1949 pentru a sprijini copiii orfani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, organizația a anunțat că va preda toate documentele relevante pentru investigații: „SOS Satele Copiilor va preda imediat toate documentele recuperate până acum și va continua să transmită documente suplimentare comisiei independente de anchetă”.

Totodată, aceasta a anunțat un „restart” instituțional, în timp ce investighează și alte acuzații de rele tratamente apărute în ultimii ani în centrele sale.

Hermann Gmeiner, fondatorul SOS Satele Copiilor, a condus organizația în primele decenii de existență și a murit în 1986, la vârsta de 66 de ani. Faptele investigate până acum s-au petrecut în perioada în care acesta era activ în cadrul organizației.

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR.

Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR.

„Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole.

Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege.

„Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.

„Avem niște repere în legislația anterioară privitoare la pensiile magistraților, legislația de dinainte de proiectul guvernului Bolojan, și acea legislație considerată neconstituțională de către curte, dar doar sub aspectul impozitării progresive a veniturilor necontributive”, a spus Florin Manole, joi, la Europa FM.

Întrebat de sumele pensiilor speciale, Manole a exemplificat: „69.343. Nu net. Este dinaintea impozitărilor. Net înseamnă 56.700 (de lei – n.r.). Din bugetul de asigurări, 21.000 de lei. Și 48.200 din bugetul de stat”.

„Pentru ceea ce este în plată acum există o singură soluție. Oricât de mult s-ar speria dreapta radicală, soluția este impozitarea progresivă a veniturilor în general. Pentru că am avut o decizie de neconstituționalitate din partea curții pentru acest mecanism de supraimpozitare pentru pensiile speciale. Dar atunci când toate veniturile vor fi impozitate progresiv, nu va scăpa evident nici pensia specială. Deci pentru pensiile acum în plată, singura soluție de reducere spre un nivel just din punctul meu de vedere social, este impozitarea progresivă”, a mai spus ministrul Muncii.

„Am fost astăzi la Lovrin pentru a vedea la fața locului starea în care se află corpul de cladire mistuit de flăcări. Vorbim despre cinci săli de clasă în care învățau peste 80 de copii, care erau la cursuri în momentul izbucnirii incendiului. Din fericire, au fost evacuați cu rapiditate toți. În mai puțin de 15 minute, focul a cuprins întreg acoperișul clădirii, tavanele au căzut, toate echipamentele școlare fiind distruse”, a anunțat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Potrivit oficialului, reprezentanți ai ISU Timiș încă se află fața locului pentru a stabili cu exactitate cauza incendiului.

O echipă de specialiști realizează o expertiză pentru a vedea dacă zidurile sălilor de clasă sunt afectate de flăcări. În cazul în care nu mai prezintă siguranță pentru cei mici, ele vor fi demolate.

Momentan autoritățile județene spun că nu se cunoaște suma necesară pentru refacerea clădirii, însă asigură că vor sprijini comunitatea din Lovrin pentru refacerea școlii afectate de incendiu.

Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de deșeuri din comuna Ariceștii Rahtivani, județul Prahova. Flăcările se manifestă pe aproximativ 1.000 de metri pătrați cu degajări masive de fum.

Pompierii au mobilizat cinci autospeciale de intervenție cu apă și spumă și o ambulanță SMURD pentru gestionarea evenimentului. Având în vedere degajările masive de fum și direcția vântului, autoritățile au emis un mesaj RO-ALERT.

Către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești. Incendiul se manifestă pe aproximativ 1.000 de metri pătrați, cu degajări masive de fum.

Progresiv, pentru gestionarea operativă a evenimentului, au fost mobilizate cinci autospeciale de intervenție cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

Președintele Zelenski a solicitat demararea începerii negocierilor de aderare și pentru Ucraina, cu prilejul discursului său în cadrul Summitului Consiliului European de la Bruxelles.

În cadrul discursului său, Zelenski a subliniat că blocarea prelungită a procesului de aderare a Ucrainei la UE este nedreaptă și dăunătoare atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa.

„Ucraina a făcut tot ce era necesar pentru a deschide clusterele la timp. Blocada este artificială și trebuie să găsim o cale de a merge mai departe. Vă îndemn să găsiți o modalitate prin care UE să își respecte promisiunea, la fel cum Ucraina își respectă propria promisiune”, a declarat Zelenski în fața liderilor europeni prezenți la Bruxelles, notează European Pravda. 

Președintele Ucrainei a evidențiat că extinderea UE înseamnă o mai mare stabilitate pentru Europa și în ceea ce privește Apărarea colectivă, dar și securitatea geopolitică.

Potrivit sursei citate, în cadrul Summitului CE de la Bruxelles, liderii celor 26 de state sunt așteptați să adopte o decizie în ceea ce privește procesul de începere al grupurilor de negocieri pentru aderarea Ucrainei la UE.

Aderarea Ucrainei nu este singurul subiect care se discută astăzi la Bruxelles. Republica Moldova așteaptă să primească aprobarea pentru începerea procesului formal de ascensiune.

Printre cei 26 de lideri prezenți la Summitul de la Bruxelles se află și Nicușor Dan. 

Premierul ungar Viktor Orban a ținut joi un discurs puternic politic la Budapesta, în care a afirmat că Ucraina nu ar trebui să devină stat membru al Uniunii Europene, scrie SkyNews.

El a spus că țara vecină „nu a fost suverană de mult timp” și ar trebui, în schimb, să stabilească o „relație specială” cu blocul comunitar.

Premierul a descris Uniunea Europeană drept „imperiul de la Bruxelles”, acuzând-o că „opresează” Ungaria și prezentându-se ca liderul care apără pacea în Europa.

Orban, cunoscut pentru relațiile apropiate cu președintele rus Vladimir Putin, a mai susținut că doar Ungaria ar putea găzdui un acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.

Declarațiile vin după ce un summit planificat la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin a fost anulat de președintele american, care a spus că întâlnirea „nu s-ar fi simțit potrivită”.

Ungaria a blocat în repetate rânduri inițiativele europene împotriva Moscovei, fiind considerată vocea cea mai apropiată de Kremlin din interiorul Uniunii Europene.

Lucrările la noua rută, aflată în întregime pe teritoriul estonian, s-au încheiat marți, la capătul unei intervenții rapide, care să ofere localnicilor o alternativă sigură de circulație. Decizia de a bloca vechiul drum, care traversa pentru câteva sute de metri teritoriul rus, a fost luată din motive de securitate, după ce au fost observate unități armate în apropierea frontierei.

„Am decis să închidem drumul pentru a preveni posibile provocări și incidente. Scopul nostru este siguranța populației estoniene”, declara atunci Künter Pedoski, șeful poliției de frontieră din sudul țării.

Construit în câteva zile

Ulterior, în numai câteva zile, „a fost construit un drum pietruit paralel cu cel existent, aflat în întregime pe teritoriul estonian. Au fost instalate bariere și garduri temporare la intrarea în zona de frontieră în care vechiul drum traversa Rusia”, a precizat Poliția și Garda de Frontieră a Estoniei într-un mesaj citat de ERR News.

Până de curând, un acord semnat în 2003 între Tallinn și Moscova permitea vehiculelor să circule prin micile porțiuni de drum aflate pe teritoriul rus în zona numită Saatse Boot (Cizma Saatse), cu condiția să nu se oprească. În practică, ruta era folosită mai ales de localnici și de turiști curioși „să treacă prin Rusia fără să viziteze de fapt Rusia”.

Caz unic la granița cu Rusia

Cizma Saatse reprezintă un caz unic în Europa: o șosea estoniană care trecea de două ori granița rusă: o dată pe o porțiune de 30 de metri și a doua oară pe aproape un kilometru. Circulația era permisă doar dacă șoferii nu se opreau pe teritoriul rus.

Prin noua infrastructură, Estonia își consolidează controlul la frontieră și elimină ultimele porțiuni de drum care traversau, chiar și pentru scurt timp, teritoriul Federației Ruse.