„E acel sentiment că mă întorc acasă să-i conving pe buzoieni că merit acest loc. O să-i contrazic pe cei care au zis că e un pas înapoi – nu e înapoi, e un pas cu sufletul. Vreau să fac asta, cu toată experiența acumulată, ca să dezvoltăm mai departe județul Buzău”, a spus Ciolacu.

Totodată, Ciolacu a făcut referire la perioada tensionată din ultimele luni, precizând că a fost ținta unor atacuri politice și mediatice.

„M-am săturat de patru luni de mizeria care mi s-a pus în cap. Vreau să arăt unde se află lipsa de viziune economică, care s-a transformat într-o criză. Avem o mare problemă – un deficit de empatie – care, dacă nu se oprește, va duce la o criză și mai mare”, a declarat acesta.

În ceea ce privește situația economică și reformele guvernamentale actuale, Ciolacu a transmis un mesaj critic, afirmând că actualele măsuri nu reprezintă o veritabilă reformă, ci mai degrabă o austeritate mascată.

„Criticile sunt binevenite. Când îți asumi un rol atât de mare, trebuie să-ți asumi și critici. Nu este o reformă, ci concedieri colective. Avem înghețate salariile și pensiile, investițiile. Văd că e același deficit. Ceva nu funcționează și Ciolacu nu e acolo”, a conchis Ciolacu.

PSD a organizat sâmbătă Conferința Județeană Extraordinară, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al PSD, programat pe 7 noiembrie.

„Sunt aici în semn de recunoștință pentru sutele de mii de militari români care în cel de-al Doilea Război Mondial au murit – mai mult de jumătate în campania din Est. Am pierdut peste 50 de mii în campania din Vest, pe teritoriul României, și peste 100 de mii pe teritoriul Austriei, Ungariei și Slovaciei”, a declarat premierul într-un discurs.

Ilie Bolojan a subliniat că pentru cei născuți în vestul țării, această zi are o semnificație aparte: „Această zi nu este doar o zi simplă a Armatei Române, este și o zi importantă în care armata noastră, în 1944, a eliberat marginea de vest a românismului. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii neamului nostru”.

„Trăim astăzi o perioadă complicată, și în plan intern și în plan extern”

„În plan intern trebuie să ne facem ordine în finanțele publice, să ne punem economia pe baze mai sănătoase și să corectăm nedreptățile. În plan extern, războiul din Ucraina a schimbat ceea ce consideram că este stabil în regiunea noastră. Pacea nu mai este un fapt. În jurul nostru vedem cum armele clasice se combină cu forme noi de conflict – dezinformare, manipulare, atacuri cibernetice. Asta înseamnă că apărarea nu mai ține doar pe soldați și echipamente, ci de întreaga societate”, a spus premierul, referindu-se la contextul actual.

În acest sens, Bolojan a anunțat investiții majore în apărare: „Pentru țara noastră, polița de asigurare este capacitatea de a ne apăra și de a avea o armată profesionistă. De aceea, un obiectiv important în această perioadă este să întărim armata, industria de apărare și infrastructura critică și să investim mai mult în pregătirea oamenilor și în tehnologie. O parte importantă a bugetului va fi destinată formării, echipamentelor moderne și protejării infrastructurii esențiale”.

„Armata României este mai mult decât o forță militară, este un exemplu de ordine, seriozitate și solidaritate. Avem nevoie de aceste valori și în viața civilă”, a încheiat premierul.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat sâmbătă, în cadrul unui interviu de la Prima TV, că spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova vor deveni funcţionale cel târziu în anul 2029.

„Nu există motive să se blocheze. Banii există. Deci trebuie să fii tâmpit ca politician sau ca ministru să blochezi un astfel de proiect”, a declarat ministrul.

Rogobete a fost întrebat în cadrul emisiunii despre estimarea unor termene de finalizare.

„Ele au termen 2028-2029. Eu spun da. Un «da» ferm, pentru că un proiect de asemenea anvergură, odată pornit, trebuie să fii fie incompetent, fie inconștient să-l blochezi. Nu există motive să se blocheze. Finanţarea este asigurată. Banii există. Deci trebuie să fii tâmpit ca politician sau ca ministru să blochezi un astfel de proiect”, a spus ministrul.

Ministrul Sănătății este convins că aceste spitale vor fi funcționale în următorii patru sau cinci ani.

„Vă daţi seama, poate să apară o calamitate. Poate să apară orice. Dar dacă rămânem în aceste condiţii, cum stau lucrurile acum din punct de vedere al masterplan-ului de dezvoltare, sigur că da, este posibil”, a mai adăugat el.

Spitalele regionale de la Iași, Cluj și Craiova au, conform Ziarului Financiar, care a relatat despre acest subiect, un buget total de 5,6 miliarde de lei, adică aproximativ 1,1 miliarde de euro.

Acestea vor avea împreună 2.506 paturi pentru internări şi vor putea oferi servicii medicale pentru aproximativ 1,5 milioane de pacienţi, în regim de ambulatoriu, urgențe și internare.

Reprezentanții celor două țări s-au reunit în capitala malaieziană pentru a încerca să găsească un compromis în contextul tensiunilor comerciale care afectează economia globală de mai mulți ani.

„Discuțiile de astăzi s-au încheiat. Ne așteptăm ca acestea să reînceapă duminică dimineața”, a declarat purtătorul de cuvânt, potrivit AFP, fără a oferi detalii despre punctele de dispută sau eventualele acorduri provizorii.

Negocierile coincid cu desfășurarea summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), care va avea loc începând de duminică la Kuala Lumpur.

Donald Trump, aflat într-un turneu regional, urmează să se întâlnească joi cu președintele chinez Xi Jinping, subliniind importanța acestor discuții bilaterale în contextul geopolitic și economic regional.

„În acest moment și pe sondajele pe care le avem, Daniel (Băluță – n.r.) este favorit și pleacă cu prima șansă”, a precizat Grindeanu.

El a spus, totuși, că luni va fi o întâlnire cu restul organizației București pentru a discuta despre candidatul partidului la Primăria Capitalei.

Sorin Grindeanu a fost prezent sâmbătă la Buzău cu ocazia organizării Conferinței Județene Extraordinare a PSD, menită să desemneze delegații care vor reprezenta organizația la Congresul Național al partidului, programat pe 7 noiembrie.

Potrivit autorităților, suspecții intenționau să transporte materialul nuclear în China prin Rusia. SSG a publicat și imagini video cu operațiunea de reținere, evidențiind gravitatea cazului.

„Trei cetățeni chinezi au fost reținuți în timp ce încercau să cumpere ilegal 2 kilograme de material nuclear – uraniu”, a precizat agenția, citată de AP, adăugând că grupul infracțional intenționa să plătească 400.000 de dolari (aproximativ 344.000 de euro) pentru materialul radioactiv.

Autoritățile au transmis că un cetățean chinez, deja prezent în Georgia în încălcarea reglementărilor de viză, a adus experți în țară pentru a căuta uraniu. Alți membri ai grupului au coordonat operațiunea din China.

Suspecții au fost identificați și reținuți în timp ce negociau detaliile tranzacției ilegale, conform SSG. Agenția nu a oferit data exactă a arestărilor și nu a dezvăluit identitatea suspecților.

„Nu suntem în Coreea de Nord, să aplaudăm toți așa, și nu ne-am transformat într-o sectă de adulatorii a politicilor unora. Loialitatea într-o coaliție nu exclude criticile. Venim cu propuneri constructive în coaliție, deciziile se iau în consens cu toți actorii, dar nu poți să nu spui nimic când unele propuneri sunt proaste”, a declarat Grindeanu, într-o conferință, făcând referire și la Ordonanța 52, despre care a spus că „a blocat România, atât la nivel local, cât și central”.

„Refacem deficitul cu CASS pentru mame? Refacem deficitul cu CASS pentru deținuții politici? Ce vreți de la noi? Să stăm și să ne uităm cum se fac aceste greșeli, să nu spunem nimic? Asta nu înseamnă că nu suntem, așa cum am spus, parte acestei coaliții. Dar, și când avem lucruri de spus, o să le spunem… Apăsat!”, a spus liderul PSD.

Declarația ministrului vine în contextul tensiunilor apărute în coaliție pe tema legii pensiilor speciale și a reformelor cerute prin PNRR, Grindeanu insistând că dialogul și cooperarea rămân esențiale, dar „critica onestă este semnul unei guvernări responsabile, nu al unei rupturi politice”.

O soluție echilibrată și rapidă

În legătură cu legea privind pensiile speciale, în care Guvernul are termen până la 28 noiembrie pentru a veni cu un nou proiect de lege pentru a nu pierde banii europeni din jalonul pentru PNRR, Grindeanu a subliniat că este nevoie de o soluție echilibrată și rapidă.

„Avem o nemulțumire socială, pe bună dreptate, legată de vârsta de pensionare, de cuantumul pensiei, care trebuie reparată.Și avem două posibilități. Să mergem pe același drum, prin angajarea răspunderii, cu aceeași forma a legii, așa cum a propus în coaliție primul ministru Ilie Bolojan. Sau să încercăm să vedem dacă există disponibilitate la dialog și din partea celorlalți, în mod rapid, să se facă un proiect de lege. Astfel încât până în data de 28 noiembrie s-ae putea să fie și promulgat și să nu pierdem acea sumă de bani. Eu cred că dacă încerci să mergi pe același drum a doua oară și te aștepți la o finalitate diferită, de fapt cred că îți asumi faptul că proiectul va fi respins și a doua oară”, a declarat Grindeanu.

El a explicat că a avut deja discuții vineri cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu președinta CSM și cu procurorul general al României, pentru a afla dacă sistemul judiciar este dispus să participe la consultări.

„Un singur lucru mi-am dorit de la această întâlnire: să-i întreb dacă există disponibilitate la dialog. Dacă da, să merg în coaliție, să le spun partenerilor din coaliție că actorii principali din acest domeniu, al justiției, vor să vină să aibă dialog. Asta am de gând să le transmit și am transmis la o parte dintre liderii coaliției că da, justiția sau actorii principali din justiție doresc să vină să existe acest dialog. Nu s-a discutat de cuantum, nu s-a discutat de nimic. E singurul lucru pe care eu l-am urmărit. Să-i întreb dacă doresc să aibă acest dialog, având în vedere că în ultimele săptămâni a existat o tensiune între cei amintiți de mine și guvern. Și eu cred că trebuie să depășim acest moment”, a mai spus liderul PSD.

Un turist japonez a murit vineri noaptea, la Roma, după ce a căzut de pe parapetul Panteonului, de aproximativ 7 metri.

Tragedia a avut loc în jurul orei 22, ora locală.

Se pare că bărbatul, în vârstă de 70 de ani, a murit pe loc, în urma căzăturii.

Paramedicii sosiți la fața locului nu au putut face altceva decât să constate decesul.

Toate ipotezele care încearcă să explice cazul se îndreaptă înspre aceea a unui selfie.

Trupul bătrânului a fost dus la spital pentru autopsie, potrivit romatoday.it.

Forțe impresionante au fost dislocate

Incidentul a avut nevoie de concentrarea unor forțe impresionante: personal medical de urgență, poliția locală, pompieri, pentru că locul în care a căzut bătrânul nu era foarte accesibil.

A fost nevoie ca aceștia să forțeze poarta de la intrare, situată în fața Panteonului.

Cuvântul „Panteon” provine din grecescul „Pantheion”, care înseamnă „al tuturor zeilor”, deci un templu închinat tuturor zeilor.

Inițial construit în 27 î.Hr., de Marcus Agrippa, ginerele împăratului Augustus, a fost reconstruit de împăratul Hadrian prin 118 d.Hr., în urma unui incendiu.

Fost templu, închinat zeilor

Pe frontonul actual se păstrează inscripția: „M Agrippa L F Tertivm Fecit” (Marcus Agrippa, fiul lui Lucius, consul pentru a treia oară, a construit aceasta”).

Panteonul este una dintre cele mai bine conservate clădiri ale Romei antice și unul dintre cele mai faimoase obiective turistice ale Romei.

Împăratul roman Phocas a donat templul păgân Papei Bonifaciu al IV-lea în 609, care l-a sfințit ca biserică.

Majoritatea regilor italieni și mai mulți artiști sunt înmormântați în Panteon.

Accesul la ceremonie va fi permis numai pe baza actului de identitate și a ecusonului special, pe care participanții sunt obligați să îl poarte pe întreaga durată a evenimentului. În cazul pierderii ecusonului, accesul pe esplanadă nu va mai fi permis.

Evenimentul va începe duminică, la ora 07:30, iar slujba de sfințire a picturii Catedralei Mântuirii Neamului va avea loc între orele 10:30 și 12:30.

Reguli importante pentru pelerini:

Este interzis accesul cu arme albe, obiecte tăioase, substanțe stupefiante, elemente pirotehnice, scaune pliabile sau sticle din sticlă.

Fiecare pelerin poate avea un bagaj mic, cu o sticlă de apă și haine potrivite condițiilor meteo.

Persoanele care urmează tratamente medicale trebuie să aibă doar doza zilnică și, dacă este cazul, rețeta medicală.

Pelerinii vor staționa în zonele repartizate eparhiilor, delimitate de garduri, accesul făcându-se doar pe rutele indicate.

Fotografierea și filmarea sunt permise doar cu telefonul mobil; aparatele foto și alte dispozitive sunt interzise.

În zona esplanadei se vor găsi toalete ecologice, un punct de prim ajutor și standuri cu obiecte bisericești.

Accesul în Catedrală în timpul slujbei nu este permis pelerinilor, iar deplasarea în afara zonei repartizate este interzisă.

La finalul Sfintei Liturghii, pelerinii nu se vor împărtăși, dar vor primi anafură, apă și un sandviș.

Intrarea pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în ordine: mai întâi invitații oficiali (3000 persoane), apoi grupurile organizate din eparhii (9000 persoane), în funcție de proximitatea față de treptele Catedralei.

„Adevărul se vede, schimbarea se simte, iar noi mergem înainte, fără să ne lăsăm descurajați de manipulări sau zvonuri”, spune ministrul Radu Miruță.

Ministrul a respins în mod direct două dintre acuzațiile care au circulat online: că ar fi blocat un transfer de 200 de milioane de dolari din Statele Unite ale Americii pentru industria de Apărare și că ar fi demis conducerea Salrom în vederea privatizării companiei.

Ministrul a explicat „cum e adevărul și cum îl descriu cei pe care îi ‘demufez’ de la resursele statului”: „Zic că am blocat un împrumut de 200 de milioane de dolari de la americani pentru industria națională de Apărare. Că am modificat niște articole într-o hotărâre de guvern care să blocheze asta. Nu am modificat nimic. Nu m-am atins de niciun articol. Buba celor care au grijă să împingă despre mine astfel de acuzații este alta. Că au garantat americanilor cu ceva ce nu pot să pună pe masă”.

„Eu mă ocup ca atunci când sunt pe tura mea să mă asigur că facem niște treburi serios și, dacă e de reparat după ce au stricat alții, facem și asta. Dar, să acuzi ca să te scuzi pe tine, își cam pune chelul mâna în cap”, a afirmat Miruță.

Acuzațiile privind compania Salrom

Miruță a declarat: „Mai sunt acuzat că i-am dat afară pe cei din conducerea Salrom ca să privatizez compania și să o dau la străini. Nimic mai neadevărat. Unu la mână: licența pentru grafitul de la Baia de Fier, grijonat de această companie Salrom, tocmai m-am ocupat ca ea să fie gestionată de statul român. Și doi: i-am dat afară pe cei de la Salrom pentru că și-au bătut joc de resursele statului, și-au bătut joc de companie, au băgat mâna în buzunarul companiei, n-au făcut nimic ca ceea ce s-a întâmplat la Praid să fie evitat”.

Ministrul a subliniat că în mandatul său „se muncește – nu se fură, nu se stă degeaba” și că „dacă greșești în țara asta, trebuie să plătești”.

„Dacă ai fost prins furând, mergi în instanță, se cere recuperarea prejudiciului, ești dat afară și vin alții mai buni”, a mai spus Miruță.

Despre cei care lansează aceste „știri false grosolane”, ministrul a conchis: „Sunt din partea celor care sunt deranjați că sunt ‘demufați’ de unde trăiau bine mersi până acum. Dar, am o veste pentru ei. Mergem mai departe”.