IPJ Iași a fost sesizat sâmbătă seara prin apel la 112 cu privire la faptul că în municipiul Iași a avut loc un accident rutier.

În urma cercetărilor a rezultat că un șofer ar fi condus o mașină pe strada Arhitect Berindei, ar fi pierdut controlul vehiculului şi ar fi acroşat şase autoturisme care se aflau parcate.

În urma impactului, atât autoturismul în cauză, cât şi una dintre mașinile parcate, au fost proiectate în râul Bahlui, conducătorul auto părăsind locul accidentului.

Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor producerii accidentului şi pentru identificarea șoferului.

„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu.

Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană.

„Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului.

O parte din proiecte, mutate pe AFM

Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM.

„Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra.

În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”.

„Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.

În acest episod, Adrian Buga relatează, bazat pe sursele de cercetare istorică, viața din Principatele Române din secolul XIX, înainte de venirea Principelui Carol.

„Am o carte în bibliotecă din 1847 în chirilică, practica doctorului de casă. Primele pagini sunt despre cum să ne spălăm pe mâini. Deci cea mai mare problemă a medicilor care vin ulterior o dată cu Carol I era de a învăța oamenii să se spele pe mâini, de a deschide geamurile, de a merge la medic.

Țăranii erau speriați de a merge la o educație sumară care nici măcar nu se încheie în 1930-1940. În continuare funcționează și apoi trece după cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă. Deci, din păcate, țăranul mai degrabă încerca să-și trateze bolile prin leacurile băbești”, spune istoricul Radu Buga

O parte din bijuteriile care nu au fost furate, precum și unele dintre cele mai prețioase piese ale Muzeului Luvru au fost transferate vineri la Banca Franței, potrivit unei surse polițienești, care a confirmat o informație difuzată de RTL.

Operațiunea a fost desfășurată sub escortă motorizată.

Această manevră are loc la cinci zile după spectaculosul jaf din galeria Apollo, comis de un grup de patru infractori cu ajutorul unui camion cu platformă elevatoare.

Colecțiile au fost depozitate în camera blindată principală a Băncii Franței, un seif îngropat la 26 de metri sub pământ, unde se află deja aproape toate rezervele de aur ale Franței, precum și mai multe comori naționale.

Procurorul Laure Beccuau din Paris asigură într-un interviu acordat JDD sâmbătă că „hoții nu vor obține această sumă”, referindu-se la cele 88 de milioane de euro, la cât este evaluată prada jafului de la Lucru. Aceasta precizează totuși că „cu cât trece timpul, cu atât va fi mai dificil să găsim bijuteriile, și mai ales intacte”, salutând în același timp „înaltă specializare a serviciilor de poliție implicate”. Un dispozitiv acum consolidat, cu o sută de anchetatori mobilizați față de cei aproximativ șaizeci inițiali. „Este o muncă titanică”, spune procurorul, menționând că au fost prelevate peste 150 de probe și că se analizează în prezent imaginile de supraveghere video ale muzeului și ale Prefecturii de Poliție.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a fost întrebat, la Antena 3 CNN, cât de pregătită este țara noastră să reziste în fața unei agresiuni rusești, în contextul în care românii au cea mai mare încredere în instituția Armatei.

„Armata română este pregătită, se pregătește în continuare. Pregătirile noastre sau marea majoritate a pregătirilor noastre importante se fac alături de aliații noștri în NATO (…) Sunt peste 5.000 de soldați din mai multe țări europene, în principal din Franța, care fac un exercițiu major în șapte poligoane din țară”, a spus Moșteanu.

Întrebat câte ore ar putea rezista România, în scenariul în care ar fi atacată, până ar ajunge ajutorul din partea aliaților, ministrul a afirmat că „sunt niște discuții absolut teoretice, greu de evaluat (…) Sunt niște planuri care sunt publice, nu sunt de discutat la televizor. Armata română este pregătită și se pregătește”.

Rezistă România 48 de ore în fața Rusiei, până la ajutorul partenerilor?

Ministrul Ionuț Moșteanu a mai fost întrebat și dacă România ar putea rezista 48 de ore în cazul unei agresiuni venite din partea Rusiei, până la sosirea ajutorului partenerilor occidentali

„Bineînțeles. Partenerii sunt aici. În momentul ăsta avem aproximativ 5.000 de soldați, trupe și cu echipamente, cam jumătate din partea Statelor Unite și restul din partea statelor europene, în principal Franța, care sunt pe teritoriul țării noastre”, a conchis ministrul.

Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV.

Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore.

„O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.

Sâmbătă, 25 octombrie, podcastul „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe Adrian Buga, doctor în istoria artei, expert al Ministerului Culturii și consultant al Familiei Regale. În această ediție specială – difuzată în ziua în care, în anul 1921, se năștea Regele Mihai I al României – Adrian Buga face dezvăluiri, printre altele, și despre regele Carol al II-lea.

Discuția a atins subiecte delicate, printre care și modul în care s-a format cultul personalității regelui Carol al II-lea, dar și contextul social care a favorizat ascensiunea mișcării legionare în România. În acest sens, Adrian Buga subliniază că efectul de propagandă din România din anii 30-40 este copiat pe structura dictatorului fascist Benito Mussolini.

„În 1937, România semnează un tratat cu Germania și cu Italia, în cheia propagandei. Tot ce înseamnă imaginarul sau efectul de propagandă din România este copiat de pe structura lui Mussolini”, a explicat Adrian Buga, subliniind influența regimurilor totalitare asupra construcției imaginii publice a regelui.

„Carol al II-lea începe să aibă un stil în arhitectură al său (…) deci începe să construiască tipologia asta similară cu stilul Mussolinian, cu ce se întâmplă în Italia. În opera de artă este portretizat cât de bine se poate. Televiziunea și tot ce înseamnă centrul cinematografiei din România începe să-l portretizeze destul de eroic și toate aceste dimensiuni îi dau o imagine de rege falnic, viteaz, atotștiutor, iar tipul acesta de propagandă, destul de vitriolantă, vine și pe filonul relațiilor personale pe care le-a avut cu diferitele femei din viața sa”, mai explică Adrian Buga. 

Ediția poate fi urmărită integral mai jos:

„Am trimis săptămâna aceasta ultimul proiect de ordonanță de urgență, care sperăm noi să fie adoptat săptămâna viitoare împreună cu hotărârea de reorganizare. Este o ordonanță de urgență care este absolut esențială pentru a rezolva inclusiv niște observații venite de la Ministerul Justiției, dar și care clarifică foarte onest că este nevoie de criterii de performanță. Eu am trăit această realitate absolut aberantă, în care încercând să introduc criterii de performanță, mi s-a explicat atât: nu e scris în lege că trebuie să fie criterii de performanță. Am trecut expres în lege că trebuie să fie criterii de performanță”, a spus Diana Buzoianu la B1 Tv.

Ea spune că au fost modificate inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească directorii care doresc să participe la concurs, astfel încât să nu mai fie doar oameni din sistem, ci și unii mai noi, mai tineri, care pot aduce experiența lor.

„Și după ce vom trece această ordonanță de urgență, practic avem și hotărârea de reorganizare care stabilește foarte clar că se va aduce la 12 direcții regionale”, a adăugat ministra Mediului.

Ea mai spune că un lucru foarte important este că va fi clarificată contabilitatea Romsilva: „Pentru că până acum Romsilva a făcut o grămadă de activități, o parte dintre ele secundare, care de fapt, în realitate, mâncau bani de la activitatea principală și anume de administrare a pădurilor. (…0 Eu nu mai vreau să ducem bani de la principala activitate a Romsilvei, să-i ducem ca să finanțăm orice altceva, hoteluri și mai știu eu ce”.

Operațiunea de recuperare a celor doi turiști morți a fost amânată sâmbătă, din cauza condițiilor meteo.

Potrivit Salvamont Sibiu, trei persoane au alunecat de pe versantul vestic al Vârfului Netedu, spre Valea Arpășelului. Una dintre acestea a reușit să se oprească, însă celelalte două au căzut câteva sute de metri pe pantă abruptă și au suferit leziuni incompatibile cu viața.

Persoana în viață a fost recuperată de elicopterul SMURD, prin trolierea unui salvator montan, și transportată în siguranță la Bâlea Lac.

La locul accidentului a coborât un salvator montan, care a constatat decesul celorlalte două persoane.

„Din cauza terenului extrem de dificil și a condițiilor meteorologice, acestea nu au putut fi recuperate astăzi prin troliere. Operațiunea de recuperare va fi reluată mâine, atât terestru cât și aerian, în funcție de evoluția vremii”, transmite Salvamont.

Din primele informații ale salvatorilor montani, persoanele implicate nu erau echipate corespunzător pentru condițiile de iarnă din zonă.

Robert F Kennedy Jr, secretarul american pentru sănătate, se pregătește să recomande americanilor să consume mai multe grăsimi saturate, contrazicând practic recomandările nutriționale din ultimele decenii, scrie The Guardian.

Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, care a cercetat intens grăsimile saturate, a descoperit că acestea pot fi mai puțin dăunătoare decât se credea anterior. Totuși, el consideră că „dacă (RFK Jr. – n.r.) va spune că ar trebui să consumăm mai multe grăsimi saturate, cred că acesta este un mesaj greșit”.

Potrivit unui articol publicat în The Hill, RFK Jr a indicat că noile recomandări nutriționale vor „sublinia necesitatea consumului de grăsimi saturate din lactate, carne de calitate, carne proaspătă și legume… când le vom publica, acestea vor oferi tuturor motivele pentru a le introduce în școlile noastre”.

Consumul mare de grăsimi saturate crește colesterolul

În acest context, cercetările lui Krauss arată că „grăsimile saturate sunt relativ neutre” în comparație cu ceea ce credeau oamenii de știință în trecut. În studiile sale, acesta a ajuns la concluzia că reducerea consumului de grăsimi saturate este benefică, însă într-o anumită situație: numai dacă acestea sunt înlocuite cu alimente potrivite. De asemenea, studiile sale au arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu zaharuri și carbohidrați poate crește, de fapt, riscul de boli cardiace.

Cheryl Anderson, membru al consiliului de administrație al American Heart Association și profesor la Universitatea din California, a subliniat faptul că pe măsură ce „populația consumă mai multe grăsimi saturate, cu atât riscul de colesterol ridicat este mai mare și cu atât mai multe persoane dezvoltă boli cardiovasculare”.

În prezent, potrivit Departamentului Agriculturii al Statelor Unite și Institutelor Naționale de Sănătate, procentul recomandat atât la nivelul cantinelor școlare, cât și în rațiile militare este în prezent mai mic sau egal cu 10% din totalul caloriilor provenite din grăsimi saturate.