Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Arhiepiscopul Constantinopolului și Patriarhul Ecumenic se află în România pentru a 11 oară și, de această dată, ia parte la slujba Liturghiei și la sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului.

Sanctitatea Sa Bartolomeu I s-a născut la 29 februarie 1940, pe insula Imros, în Turcia (teritoriu turcesc, locuit în majoritate de creștin ortodocși), sub numele de Dimitrios Arhontonis.

A studiat la Școala Teologică Patriarhală de la Halki (Istanbul), iar, pentru doctorat, s-a specializat în drept canonic la Institutul Pontifical Oriental „Gregorianum” din Roma, având stagii de studii în Elveți și Germania, potrivit Basilica.ro.

Alegerea noului nume

Sanctitatea Sa Bartolomeu I a fost hirotonit diacon pe 13 august 1961, apoi preot pe 19 octombrie 1969. În 1973, a devenit Mitropolit al Filadelfiei (Alașehir), iar în 1990 – Mitropolit al Calcedonului.

Este Patriarh Ecumenic al Constantiniopolului de la 22 octombrie 1991, al 270-lea. A fost întronizat la 2 noiembrie 1991.

Așa cum este tradiția în rândul clerului orthodox, numele de călugărie „Bartolomeu” l-a primit atunci când a fost hirotonit diacon.

Această alegere a noului nume marchează o schimbare spiritual, o asumare a unei noi misiuni în viața bisericească. Prin alegerea noului nume, Dimitrios Arhontonis devenea „Bartholomeu”, continuând symbolic linia apostolică și tradiția Bisericii.

„Fiul celui cu pământ arat”

Etimologic, numele „Bartholomeu” vine din aramaică și înseamnă „fiul lui Talmai”, sau „fiul celui cu pământ arat” – „bar” – „fiul” (în aramaică) + „Talmai” (cel cu pământ arat” sau „cel cu șanț” – din ebraicul „telem”).

În mandatul său patriarchal, Bartolomeu I a pus accent pe dialogul ecumenic și inter-religios, între ortodocși și catolici, dar și cu alte confesiuni.

Patriarhul Bartolomeu s-a implicat activ în politici de protecție a mediului, în coordonarea de sinaxe pan-ortodoxe, cu accent pe autonomia bisericilor locale și consolidarea relațiilor între patriarhate.

Patriarhul Bartolomeu este pentru a 11-a oară în România

În toamna anului 2018, Patriarhul Bartolomeu a participat la sfințirea picturii în mosaic a Catedralei Naționale din București, împreună cu Patriarhul Daniel.

Prezența sa la București în 2025 este deosebit de important. Ea marchează unitatea și comuniunea frățească dintre Patriarhia Română și Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol și reafirmă rolul de vitală importanță al României în spațiul orthodox European, valoarea liturgică, culturală și identitatră a acestor momente.

Două clădiri rezidențiale înalte au fost lovite în atacuri, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko, fără a specifica dacă au fost lovite direct sau ca urmare a căderii de resturi.

„Toată lumea primește asistență medicală, unii au fost spitalizați”, a declarat administrația militară din Kiev într-o postare pe Telegram.

Între timp, apărarea aeriană rusă a distrus o dronă care se îndrepta spre Moscova, potrivit primarului orașului, Serghei Sobianin.

Atacurile au avut loc în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin doar dacă va ști că „vom ajunge la un acord”, la câteva zile după ce planurile pentru o întâlnire între cei doi la Budapesta au eșuat.

Potrivit Patriarhiei Române, evenimentele legate de Sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc duminică, după următorul program liturgic:

-07:30-10:00 – Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți;

-10:15 – Sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;

-10:30-12:30 – Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.

Acces limitat la Sfânta Liturghie în Catedrală

Conform spațiului interior disponibil al Catedralei, în timpul Sfintei Liturghii și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale vor avea acces în Catedrală numai invitații oficiali, în număr de 2.500 de persoane.

În spațiul disponibil în piațeta (esplanada) din fața Catedralei Naționale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de 8.000 de persoane, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces în Catedrală.

Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12.30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie 2025 numai după ora 20.00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinaj nocturn la Catedrala Națională (27–31 octombrie 2025)

Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.

Luni, 27 octombrie 2025, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toți ierarhii ortodocși invitați oficial și un număr restrâns de preoți și diaconi.

Thailanda va elibera prizonierii cambodgieni, iar Cambodgia va începe retragerea artileriei grele, ca parte a primei faze a acordului. Observatori regionali vor monitoriza situația pentru a se asigura că luptele nu vor reîncepe.

„Am realizat ceva ce mulți oameni spuneau că nu se poate realiza”, a declarat Trump.

Prim-ministrul cambodgian Hun Manet a numit această zi „istorică”, iar prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a afirmat că acordul creează „bazele pentru o pace durabilă”.

Ceremonia a fost primul eveniment la care a participat Trump după sosirea sa la summitul anual al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, găzduit la Kuala Lumpur. Călătoria, care va continua cu vizite în Japonia și Coreea de Sud și o posibilă întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping, este o oportunitate pentru Trump de a-și consolida reputația de negociator internațional, într-un moment în care tarifele sale au zguduit economia internațională.

Thailanda și Cambodgia s-au luptat timp de cinci zile în iulie, ucigând zeci de oameni și strămutând sute de mii, unul dintre cele mai grave conflicte moderne dintre cele două țări. Acestea au revendicări teritoriale, iar violențele izbucnesc periodic de-a lungul frontierei lor.

După semnarea acordului extins de încetare a focului duminică, Trump a semnat acorduri economice separate cu Cambodgia și Thailanda.

Conform polițiștilor, se circulă în condiții de ceață pe mai multe drumuri din județul Cluj, vizibilitatea în trafic fiind redusă, local, sub 200 metri și izolat, sub 50 de metri.

De asemenea, în zona depresionară a județului Harghita se semnlează local ploaie care favorizează depunere de polei.

Șoferii sunt sfătuiți să manifeste prudență sporită la volan și să adapteze viteza de deplasare condițiilor de drum.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit de creştini în 26 octombrie, a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305).

El a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisind cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.

Tradiții

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, iar în această zi, potrivit tradiției, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.

O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor.

Ce prenume sunt sărbătorite în această zi

Persoanele care poartă prenumele Dumitru sau Dimitrie, dar și cele care au prenume derivate precum Dima, Mitru, Mitică, Mitu, Mitrel, Mitruț, Mitrache, Dimitrel, Dumitra, Dimitra, Dumitrița, Mitrița, Mituța și Mița își serbează ziua onomastică.

După înlăturarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Carol I a fost ales ca domnitor al Principatelor Române, în anul 1866, devenind apoi rege. Acesta a domnit timp de patru decenii, perioadă în care a pus bazele României Moderne.

„Carol I vine cu un bagaj al arhitectului, al istoricului de artă, al omului de armată, al strategului, al omului care își construiește o bibliotecă personală, aduce cărți în România, își construiește o colecție ulterior extrem de importantă care devine Colecția Statului Român, pe care o puteți vedea la Muzeul Național de Artă – Aripa Europeană”, spune istoricul Adrian Buga. 

Istoricul descrie și cum arătau Principatele Române de secol XIX

„Există foarte multe cărți intitulate ′Călătorii străini în vizită în Principatele Române′ și majoritatea vorbesc (…) despre zona noastră. De cele mai multe ori se vorbește despre grădinile din București, despre un sat destul de bine întins, despre oamenii care vindeau produse pe stradă și despre modul în care erau îmbrăcați. Încă o dată, oamenii ajungeau în zona aceasta a Orientului, iar România era primul efect asupra lor”, consideră istoricul Adrian Buga. 

Domnia lui Carol I ajunge să schimbe țara, încet dar vizibil. Una dintre primele schimbări este reprezentată de arhitectura neoromânească (brâncovenească). Stilul arhitectural începe să devină un trend în Principate.

Carol I aduce specialiști străini, care ajung să-i învețe pe arhitecții români acest nou stil de lucru. De asemenea, potrivit istoricului, majoritatea clădirilor de for public realizate în acea perioadă au fost construite de muncitori italieni sau spanioli.

Tot în acei ani, Bucureștiul s-a modernizat. Drumurile pe care le cunoaștem astăzi au fost trasate de ofițeri austrieci sprijiniți de Carol I. Ele respectau principalele trasee comerciale de la acea perioadă.

„În București majoritatea magistralelor respectă drumurile, drumul Brașovului care face legătura între Brașov, între Vamele, spre Imperiul Austriac și Giurgiu și apoi spre Constantinopol, pentru că îi interesau foarte mult tipul acesta de tranzacții ale localnicilor. Pe lângă aceste străzi încep să restaureze clădirile, în special clădirile de for public, cele care erau și bisericile”, spune istoricul.

Bisericile – martori tăcuți ai trecutului

„Regele Caro I al României vorbește despre biserici ca martori tăcuți ai trecutului. Sunt foarte multe proiecte de arhitectură prin care se restaurează biserici în spațiul Olteniei și în spațiul Moldovei”, spune istoricul Adrian Buga. 

Istoricul spune că și la acea vreme, românii s-au împotrivit restaurării mănăstirii de la Curtea de Argeș, realizată de arhitectul André Lecomte du Noüy. Totuși, au existat și voci care au privit cu ochi buni restaurarea lăcașelor de cult. 

Totuși, Rege Carol a vizitat Principatele pentru a vedea cum trăiesc românii. „Carol I încerca să înțeleagă cât mai bine în ce țară este. El s-a dus peste tot în provinciile sale, după ce a construit Palatul Peleș. El a făcut una dintre cele mai importante biblioteci, pe care o folosea zi de zi, extrăgând elementele care îl puteau ajuta în vederea realizării unei Românii mari”, relatează istoricul Adrian Buga. 

Episodul „Cărțile de istorie nu mint”, dedicat Monarhiei Române, cuprinde detalii despre momente importante din istorie, și poate fi urmărit integral în videoclipul de mai jos.

IPJ Iași a fost sesizat sâmbătă seara prin apel la 112 cu privire la faptul că în municipiul Iași a avut loc un accident rutier.

În urma cercetărilor a rezultat că un șofer ar fi condus o mașină pe strada Arhitect Berindei, ar fi pierdut controlul vehiculului şi ar fi acroşat şase autoturisme care se aflau parcate.

În urma impactului, atât autoturismul în cauză, cât şi una dintre mașinile parcate, au fost proiectate în râul Bahlui, conducătorul auto părăsind locul accidentului.

Polițiștii fac cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor producerii accidentului şi pentru identificarea șoferului.

Horoscop 26 octombrie 2025 Scorpion

Este posibil să te confrunți cu dileme legate de carieră sau relații. Este important să iei decizii înțelepte și să nu te grăbești. În plan financiar, s-ar putea să apară cheltuieli neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Săgetător

Astăzi, s-ar putea să fii inspirat să înveți ceva nou sau să îți îmbunătățești abilitățile. Este o zi favorabilă pentru a-ți extinde orizonturile și a căuta noi oportunități. În plan financiar, se preconizează stabilitate.

Horoscop 26 octombrie 2025 Capricorn

Este posibil să te confrunți cu provocări legate de familie sau locuință. Este important să comunici deschis și să cauți soluții împreună cu cei dragi. În plan financiar, ar putea apărea cheltuieli neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Vărsător

Ieșirile și reuniunile plăcute te ajută să te relaxezi. Fii atent la posibile dispute cu cei apropiați care ar putea escalada și să coste bani. Problemele de familie pot fi imprevizibile.

Horoscop 26 octombrie 2025 Pești

Este posibil să te simți mai introspectiv și să cauți răspunsuri interioare. Este o zi favorabilă pentru a reflecta asupra obiectivelor tale și a lua decizii importante. Este posibil să apară oportunități neașteptate în plan financiar.

Horoscop 26 octombrie 2025 Berbec

Ziua de azi poate aduce provocări în viața amoroasă, cu posibile fluctuații emoționale. La serviciu, s-ar putea să fii nevoit să lucrezi suplimentar, ceea ce poate duce la oboseală. Mare atenție la cheltuieli, deoarece există riscul unor ieșiri financiare neprevăzute.

Horoscop 26 octombrie 2025 Taur

Ziua ar putea aduce unele dificultăți, așa că este important să iei decizii cu atenție. Este posibil să reîntâlnești un prieten vechi. Din punct de vedere financiar, s-ar putea să te confrunți cu crize fără sprijin extern, ceea ce poate genera stres mental.

Horoscop 26 octombrie 2025 Gemeni

Investițiile făcute astăzi, în special pe termen lung, pot aduce câștiguri. Vești bune din partea partenerului de viață îți vor aduce bucurie. Cei care lucrează în domenii de birou pot aștepta o promovare. Se preconizează o creștere financiară, iar starea de sănătate este favorabilă.

Horoscop 26 octombrie 2025 Rac

Studenții care sunt confuzi în legătură cu carierele lor ar putea lua decizii importante astăzi. Există posibilitatea de a considera o carieră în domeniul creativ. Un nou acord financiar poate aduce fonduri proaspete.

Horoscop 26 octombrie 2025 Leu

Este posibil să întâlnești un cunoscut. Vești bune de la șeful tău te vor bucura. S-ar putea să planifici o ieșire cu familia în această seară. Din punct de vedere financiar, te vei simți în siguranță și protejat. O seară plăcută cu prietenii este în plan.

Horoscop 26 octombrie 2025 Fecioară

Ieșirile relaxante și evenimentele sociale vor adăuga bucurie zilei tale. Ia în considerare investițiile pe termen lung în acțiuni sau fonduri mutuale. O ieșire cu o persoană dragă va revigora amintiri prețuite.

Horoscop 26 octombrie 2025 Balanță

Astăzi, s-ar putea să fii înconjurat de oameni care te susțin și te încurajează.Networking-ul poate duce la noi surse de venit. În plan financiar, se preconizează stabilitate și creștere.

La eveniment sunt așteptați zeci de mii de credincioși din toată țara.

Accesul pe esplanadă se va face doar pe baza actului de identitate și a unui ecuson special, iar după slujba de sfințire pelerinii vor putea intra să se închine în Sfântul Altar.

Sfințirea Catedralei are loc într-un an cu o semnificație aparte: în 2025 s-au împlinit 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie.

Catedrala, vizibilă din aproape orice punct al Capitalei, este așteptată să devină nu doar un reper spiritual, ci și un simbol al identității naționale și un punct de atracție pentru pelerinii și turiștii care vizitează Bucureștiul.

O galerie de arhivă realizată de Mediafax Foto surprinde etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, din 2007, anul punerii pietrei de temelie pe Dealul Arsenalului, până în 2025.

Istoria Catedralei Naționale

Ideea ridicării unei catedrale naționale a apărut imediat după obținerea independenței României, ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român.

Mihai Eminescu a fost printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală.

„Noi înşine, în marea capitală a României, … nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării. Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost întotdeauna capitală”, a scris Eminescu în 1881 în ziarul Timpul.

1884 – Primul pas oficial: Legea regelui Carol I

După proclamarea Regatului, regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București.

La 5 iunie 1884 este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale române” ridicate „spre slava lui Dumnezeu și mântuirea neamului”.

Bugetul statului prevedea o sumă impresionantă, cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie.

1920 – Miron Cristea a reluat ideea

După Marea Unire, Mitropolitul Miron Cristea reia ideea ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de eroii războiului.

La inițiativa sa, regele Ferdinand sprijină demersul printr-un hrisov regal semnat la 10 mai 1920.

1925 – Înființarea Patriarhiei Române

În 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată oficial la rangul de Patriarhie, printr-o hotărâre a Sfântului Sinod recunoscută de Regele Ferdinand I.

Decizia venea după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei și la doar câțiva ani după Marea Unire, iar toate provinciile istorice românești se aflau pentru prima dată sub aceeași jurisdicție bisericească.

Primul patriarh al României a fost Miron Cristea, întronizat la 1 noiembrie 1925, într-o ceremonie desfășurată la Catedrala Mitropolitană din București.

La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate,  pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.

1929 – Alegerea amplasamentului și sfințirea locului

În 1929, Patriarhul Miron Cristea a inițiat o amplă consultare privind locul unde urma să fie ridicată noua catedrală, menită să simbolizeze unitatea spirituală a României Mari.

După analizarea mai multor propuneri, el a ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, într-o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în zona Pieței Unirii de astăzi.

Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții.

Demersurile au fost întrerupte odată cu izbucnirea crizei economice mondiale, apoi definitiv blocate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, de instaurarea regimului comunist în România.

1995 – Reînvierea proiectului sub Patriarhul Teoctist

După prăbușirea regimului comunist, ideea construirii unei Catedrale Naționale a revenit în atenția Bisericii Ortodoxe Române.

În 1995, Patriarhul Teoctist a lansat un apel public către autorități, cler și credincioși pentru a sprijini ridicarea unei catedrale care să reprezinte „mântuirea neamului” și recunoștința față de eroii din toate timpurile.

După mai multe runde de consultări, Patriarhia a decis ca loc provizoriu Piața Unirii, unde la 5 februarie 1999 a avut loc o ceremonie istorică.

În prezența președintelui Emil Constantinescu, a premierului Radu Vasile, a membrilor Sfântului Sinod și a numeroși credincioși, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o cruce de piatră, considerată piatra de temelie simbolică a viitoarei Catedrale Naționale.

Patriarhul Teoctist în 1999. Sursa foto: Marius Vasilica/Mediafax Foto

2007 – Sfințirea locului de pe Dealul Arsenalului

În 2005, Primăria Capitalei propune noul amplasament pe Dealul Arsenalului, loc marcat de istoria tragică bisericilor demolate în perioada comunistă pentru construcția Palatului Parlamentului.

Propunerea a fost acceptată de Patriarhia Română, iar în martie 2005 Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, privind realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.

Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În paralel, în 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 376/2007, care stabilea cadrul de finanțare al construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, a Guvernului și a autorităților locale.

Momentul decisiv a avut loc la data de 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului și așezarea pietrei de temelie.

Ceremonia a marcat începutul concret al lucrărilor la Catedrala Națională.

Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, binecuvanteaza un enorias, dupa slujba de sfintire a locului destinat construirii Catedralei Patriarhale, joi, 29 noiembrie 2007, in Bucuresti. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO

2011 – Sfințirea Paraclisului Catedralei Naționale

În 2009, Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului, una dintre cele mai complexe din istoria recentă a construcțiilor românești.

După selecția proiectantului, în septembrie 2010 a fost emisă autorizația de construcție nr. 314-S, care a permis începerea lucrărilor la infrastructură.

Un moment esențial a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei Naționale, dedicat Învierii Domnului și Sfântului Ioan Gură de Aur.

2013 – Începe ridicarea suprastructurii

După finalizarea lucrărilor de fundație, la 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a radierului general, temelia pe care se va ridica întreaga construcție.

După finalizarea fundației, lucrările la Catedrala Națională au continuat cu ridicarea suprastructurii.

Construcția a continuat cu ridicarea pereților principali, a turlelor și a cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri.

În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie la Catedrala Națională.

2018 – Sfințirea Altarului Catedralei Naționale

Anul 2018 a adus momentul mult așteptat al sfințirii Altarului Catedralei Naționale, eveniment care a avut loc la 25 noiembrie 2018.

Slujba a fost oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, în prezența a zeci de ierarhi, sute de preoți și zeci de mii de credincioși veniți din întreaga țară și din diaspora.

După slujbă, peste 150.000 de pelerini s-au închinat în Sfântul Altar în zilele în care acesta a fost deschis publicului.

La câteva zile de la sfințire a fost sărbătorit primul hram al Catedralei Naționale, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Alături de sărbătoarea Sfântului Andrei, lăcașul de cult mai are hramul Înălțarea Domnului.

Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului (C) si patriarhul Daniel al Romaniei (D) sosesc la Catedrala Mantuirii Neamului, pentru a participa la slujba de sfintire a altarului lacasului de cult, duminica 25 noiembrie 2018, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

2019 – Vizita Papei Francisc

În 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, în prima zi a vizitei sale apostolice în România.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În timpul vizitei, Papa Francisc a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și un mesaj despre unitatea și fraternitatea dintre creștini.

Papa Francisc si patriarhul Daniel tin in maini o icoana, la finalul rugaciunilor, in Catedrala Neamului din Bucuresti, vineri 31 mai 2019. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

În ultimii ani, lucrările la Catedrala Națională s-au concentrat pe finisajele interioare și exterioare, pictura în mozaic și instalațiile tehnice.

Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri.

În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator din turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați.

Lucrările au inclus și finalizarea picturilor din absida altarului, instalarea sistemelor de iluminat și acustică și amenajarea esplanadei din jurul edificiului.

În aprilie 2025, pe turla mare a Catedralei Naționale, cunoscută drept Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone.

O cruce inalta de sapte metri si care cantareste sapte tone, este montata pe turla mare a Catedralei Nationale, marti, 8 aprilie 2025, in Bucuresti. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

26 Octombrie 2025 – Sfințirea Catedralei

Duminică, 26 octombrie 2025, Catedrala Națională va fi sfințită.

Slujba va fi oficiată de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în prezența ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, a reprezentanților bisericilor surori și a mii de credincioși veniți din întreaga țară.

Evenimentul încheie un proiect început în urmă cu mai bine de un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I, ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.