„Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că traficul rutier este restricționat pe ambele sensuri ale DN5 Giurgiu-Ruse, pe Podul Prieteniei, în loc. Giurgiu, județul Giurgiu”, au transmis autoritățile, luni dimineața.

Potrivit informării, în Ruse un autocamion s-a răsturnat în afara părții carosabile, anunțând cp estimează ca traficul să revină la normal după ora 8:00.

În aceeași informare, au fost semnalate aglomerări în zona de intrare în București, pe autostrada A1 București–Pitești, în dreptul localității Ciorogârla, pe DN1A în zona Mogoșoaia, pe DN7 la Chitila, precum și pe Centura Capitalei, în localitățile Chiajna, Domnești, Bragadiru și Pantelimon.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat începând din noapte zilei de duminică că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone, lansat de Ucraina.

Ulterior acesta a anunțat că 34 de drone au vizat orașul, drone ce au fost doborâte.

În plus, ministerul rus al Apărării a anunțat că în total, 193 de drone au fost interceptate pe timpul nopții, inclusiv 40 deasupra regiunii Moscova.

Deși nu au fost anunțate victime, explozii au fost raportate în mai multe zone ale capitalei și în regiunea învecinată, printre care districtul Kommunarka.

De asemenea, aeroporturile Domodedovo și Jukovski și-au suspendat activitatea în contextul atacului.

În ultimele două nopți, Rusia a lansat la rândul ei atacuri masive cu rachete și drone asupra Ucrainei, care au provocat moartea a cinci persoane și rănirea a zeci de civili.

Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 45 de milioane de dolari, afirmă armata

Forțele ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusesc Buk-M3 de ultimă generație, evaluat la 45 de milioane de dolari, au raportat Forțele Terestre ale Ucrainei pe 26 octombrie.

Buk -M3 este unul dintre principalele mijloace de apărare aeriană ale Rusiei , utilizat pentru a ataca ținte în aer, la sol și pe apă.

Brigada „Pădurea Neagră” a Ucrainei a lovit ținta într-o locație nespecificată, a declarat armata . Brigada a distribuit imagini video ale operațiunii.

Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmații.

Moscova a fost vizată de un atac ucrainean cu drone

Zeci de drone ucrainene au vizat capitala rusă în noaptea de duminică spre luni, potrivit primarului Serghei Sobianin. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a afirmat că alte 193 de drone au fost interceptate pe teritoriul Rusiei, notează The Kyiv Independent.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat începând din noapte zilei de duminică că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone, lansat de Ucraina.

Luptă

• Atacurile cu drone rusești asupra capitalei Ucrainei, Kiev, au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte 29 duminică dimineața , potrivit ministrului ucrainean de interne, Ihor Klymenko.
• Printre răniți se numărau șapte copii, a spus Klymenko.
• Atacurile rusești au ucis, de asemenea, un bărbat în vârstă de 63 de ani în regiunea sud-estică Zaporijia duminică și o persoană în regiunea estică Harkov sâmbătă noaptea, a relatat duminică Kyiv Independent, citând oficiali locali.
• Atacurile rusești au ucis o persoană duminică în regiunea Donețk din Ucraina și alte patru sâmbătă, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin într-o postare pe Telegram.

Sute de soldați ruși se află în Pokrovsk, conform rapoartelor militare

Prin infiltrarea pozițiilor ucrainene în grupuri mici de infanterie, Rusia a acumulat aproximativ 200 de soldați în Pokrovsk, a raportat Statul Major General. Acest personal se angajează în ciocniri „intense” cu arme ușoare și drone cu trupele ucrainene din oraș.

Lituania închide pe termen nelimitat punctele de trecere a frontierei cu Belarus, după ce baloanele au încălcat spațiul aerian pentru a treia noapte consecutiv

Baloanele „de contrabandă” lansate din Belarus au perturbat traficul aerian de patru ori în ultima săptămână. Lituania a închis punctele de trecere a frontierei cu Belarus pentru „o perioadă nedeterminată” ca răspuns.

Șeful diplomației estoniene: Rusia testează hotărârea NATO pe fondul incertitudinii legate de Trump

Pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, un membru NATO a invocat oficial articolul 4 din tratatul fondator al alianței după o încălcare majoră a spațiului aerian.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, explică pentru Talk to Al Jazeera de ce provocările repetate ale Rusiei sunt mai mult decât incidente izolate – ele reprezintă un test al credibilității NATO.

În timp ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, pune la îndoială valoarea apărării colective, Tsahkna avertizează că consensul european în materie de securitate se destramă, iar ezitările ar putea aduce pericol.

Summitul de acțiune al Ucrainei, care se întrunește la Washington, solicită returnarea copiilor răpiți și garanții de securitate

„Îi aducem pe oameni împreună pentru a învăța… pentru a se educa și pentru a-și folosi vocile pentru a se adresa oficialilor aleși și a sprijini Ucraina”, a declarat Marianna Tretiak, președinta consiliului de administrație al Coaliției Americane pentru Ucraina (ACU), pentru Kyiv Independent.

De la Petre Roman, primul premier al României postcomuniste, și până la Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, România a cunoscut 37 de guverne. Coalițiile s-au făcut schimbat, partidele s-au reconfigurat, iar instabilitatea a devenit o constantă a democrației românești.

Radu Carp, profesor de științe politice: „România s-a comportat mult peste nivelul de așteptare care era, la începutul 90’, când situația nu era foarte încurajatoare, când părea că suntem condamnați la a avea un partid monolit și opoziția nu avea nicio șansă de câștig.”

28 de premieri în 35 de ani de democrație

După 1989, România a fost condusă de 28 de premieri, dintre care opt interimari. Cele mai lungi mandate le-au avut Nicolae Văcăroiu (1992–1996) și Adrian Năstase (2000–2004). În contrast, Mihai Răzvan Ungureanu a petrecut doar 88 de zile la Palatul Victoria.

Radu Carp, profesor de științe politice:  „La noi guvernele au durată poate rezonabilă. Ceea ce poate nu este atât de rezonabil a fost schimbarea miniștrilor în cadrul unui guvern. Aici au fost foarte mulți miniștri, un număr record de miniștri ai sănătății, ai educației. Deci practic am avut un număr dublu, triplu de miniștri decât guvernele în care s-au aflat.”

Deși scena politică a fost dominată de bărbați, o singură femeie a condus Palatul Victoria: Viorica Dăncilă. Potrivit Eurostat, în 2024, femeile dețineau 35,1% dintre funcțiile guvernamentale, cu 7,4 puncte procentuale mai mult decât în 2014.

De la haosul tranziției la creșterea europeană

Anii ’90 au fost marcați de reforme dificile și de o economie aflată în derivă. Guvernele Roman și Stolojan au încercat să impună primele reforme economice, într-un context de inflație galopantă și incertitudine politică.

Următorii premieri au continuat procesul de reformă, însă instabilitatea a rămas dominantă. După 2000, guvernul condus de Adrian Năstase a deschis drumul spre integrarea europeană. România a devenit membră NATO în 2004 și membră a Uniunii Europene în 2007. Criza financiară din 2008 a pus la încercare guvernul Emil Boc, care a fost nevoit să aplice măsuri de austeritate dureroase – tăieri de salarii și concedieri în masă.

Radu Carp, profesor de științe politice:  „Un guvern puternic, deși nu pare, a fost guvernul Boc. De ce? Pentru că a trecut printr-o perioadă extrem de grea a crizei economice (…). Deci am putea spune că este cel mai performant guvern, dacă ținem cont de turbulențele care au fost în faza respectivă.”

Adrian Negrescu, analist economic: „Probabil cel mai puternic guvern, din punctul meu de vedere, adică cel care, într-adevăr, a creat niște premize pozitive pentru România este guvernul lui Victor Ponta, cel care a redus taxele. A mai fost guvernul condus de Mugur Isărescu, cel care a stabilizat din punct de vedere financiar România și a repus-o pe traiectoria investițională a acestei țări.  Pe de altă parte, ne aducem aminte de guvernul lui Petre Roman, din primii ani de după 1990, cel care a reușit, din perspectiva multora, mai ales a istoricilor, să reclădească încrederea în această țară.”

România, de la criză la stabilitate

Dincolo de succesiunea rapidă a premierilor, în ultimii ani, România a reușit să își consolideze economia.

Radu Carp, profesor de științe politice: „România a avut o creștere, mai ales în ultimii ani, cu totul și cu totul extraordinara. Niciodată, în istoria ei, nu a fost deasupra unor țări precum Ungaria sau Grecia sau Slovacia. Deci România este un lider regional, ceea ce Ceaușescu nici măcar nu visa.”

Adrian Negrescu, analist economic: „Aduceți-vă aminte că în 1990 aveam un Produs Intern Brut evaluat undeva la un nivel de 53 de miliarde de dolari. În momentul de față suntem la 370 de miliarde de euro și asta se datorează, în primul rând, mediului privat, antreprenorilor, cei care au văzut cum se fac business-uri în Occident, au văzut ce înseamnă economia de piață și au construit pas cu pas capitalismul în țara noastră.”

România după trei decenii și jumătate

După 35 de ani, România este o democrație consolidată, dar încă în căutarea stabilității politice.

Adrian Negrescu, analist economic: „Din pacate am ratat foarte multe momente în toți acești ani. Politicienii au dat dovadă de lipsă cruntă de know-how din punct de vedere economic și administrativ. A fost o perioadă de căutări, o perioadă de multiple convulsii economice și sociale, o perioadă de tranziție care a marcat, din păcate, o generație, iar efectele se văd inclusiv în prezent”, a afirmat analistul economic.

În seara de 25 octombrie 2025, în inima capitalei Franței, Katy Perry (41 de ani) și-a sărbătorit aniversarea în compania lui Justin Trudeau (53 de ani), scrie ew.com. La finalul petrecerii de la faimosul club Crazy Horse, cei doi au fost surprinși de paparazzi într-un moment de afecțiune, confirmând legătura dintre ei. Apariția lor împreună transformă luni de speculații într-o certitudine, relația este practic oficială.

Această oficializare vine după o serie de întâlniri discrete care au alimentat permanent interesul presei. Totul a început în iulie, cu o cină privată în Montreal, urmată de imagini surprinse în timpul unei vacanțe pe iahtul artistei, în largul coastei Californiei. Până acum, însă, cei doi au evitat să comenteze natura relației lor.

Atât Perry, cât și Trudeau se află într-o nouă etapă a vieții personale, venind după despărțiri intens mediatizate. Artista a pus capăt logodnei sale cu actorul Orlando Bloom, în timp ce politicianul canadian s-a separat de soția sa, Sophie Grégoire-Trudeau, în 2023, după o căsnicie de 18 ani.

O sursă din anturajul lor a declarat pentru publicația People că între cei doi există o „chimie evidentă”, dar că preferă să lase relația să evolueze natural, fără presiune, având în vedere carierele solicitante ale fiecăruia.

Pentru public și presă, momentul de la Paris este dovada clară pe care o așteptau. Rămâne de văzut dacă Perry și Trudeau vor alege să își trăiască povestea discret sau dacă acest debut public prefigurează o relație asumată în fața întregii lumi.

Roș-albaștrii au trecut succesiv de SC Ankara, scor 3-1 (20-25, 25-20, 25-23, 25-23), de OFI Creta, scor 3-1 (25-23, 17-25, 31-29, 27-25), și, în ultimul meci, duminică, de gazdele de la OK Kakanj, scor 3-0 (25-21, 25-20, 25-20).

Este prima victorie a unei echipe românești în Cupa Balcanică după 13 ani, ultima fiind în 2012, de către Universitatea Cluj. Performanța le aduce steliștilor și dreptul de a participa în CEV Challenge Cup 2025-2026, a treia competiție continentală ca valoare, după Champions League, și CEV Cup.

Lotul echipei steliste a fost format din Alexandru Rață, Cristian Păun, Nicolas Grigorie, Răzvan Baziliuc, Claudiu Dumitru, Rareș Bălean, Ciprian Matei, Victor Asmarandei, Sergiu Filip, Santiago Arroyo, Baetens Seppe, Svetoslav Ivanov, Krasimir Georgiev, Murilo Radke, Josef Polak. Robert Vologa și Adrian Aciobăniței nu au făcut deplasarea la Kakanj, fiind accidentați.

Întrebat despre locuința în care a stat, Bolojan a declarat: „Nu huzuresc! Eu stau în Guvern, asta e viața mea! Acolo doar dorm”. Premierul a precizat că, pe durata mandatului său, are dreptul la o locuință pusă la dispoziție de stat și că ziua își petrece timpul la Guvern, nu în vila respectivă.

Conform anchetei Gândul, vila a trecut printr-o modificare a destinației printr-o Hotărâre de Guvern adoptată joi, care a făcut șederea premierului legală. În trecut, Bolojan a încercat de trei ori să schimbe regimul juridic al imobilului, însă abia decizia recentă i-a permis să locuiască acolo în deplină legalitate.

Documentele RA-APPS arată că vila din Str. Nikolai Gogol nr. 2, cu o suprafață utilă de 387,76 mp și curte de 1.174,19 mp, era destinată oficial foștilor șefi de stat conform HG 60/2015. Pentru a fi atribuit premierului, era necesară modificarea regimului juridic al imobilului, procedură realizată recent.

RA-APPS a informat că atribuirea cu destinația de reședință oficială pentru alți beneficiari decât foștii șefi de stat putea fi făcută doar după modificarea actului normativ și transmiterea propunerii către Secretariatul General al Guvernului.

Invitat duminică seara la Digi24, Ilie Bolojan a declarat că miza sa nu este aceea de a fi prim-ministru în orice condiţii, ci să facă ceea ce trebuie pentru ţară. De asemenea, el i-a invitat pe criticii săi din interiorul coaliției să vină cu alte soluții, pe care le cred mai bune, la problemele României, inclusiv cu crearea unei noi majorități guvernamentale, în urma unei moțiuni de cenzură.

„Miza mea nu este să fiu premier în orice condiţii. Miza mea este să fac ceea ce trebuie, cât timp sunt premierul României. Dacă partide din coaliţie, dacă oameni politici din coaliţie au soluţii mai bune să le spună şi dacă nu le convine guvernul, pot iniţia acţiuni parlamentare pe componenta de moţiuni de cenzură, pot să facă o majoritate aşa cum o vor şi premierul pleacă. Dacă aveau ideile astea, trebuiau să le pună în practică ani de zile cât au fost la guvernare. Trebuia să-şi asume acum patru luni când nu a fost un entuziasm cine să fie premier sau dacă totuşi s-au răzgândit să vină să spună care sunt soluţiile”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a mai subliniat faptul că discuțiile contradictorii din interiorul coaliției dau senzaţia de instabilitate şi de neseriozitate.

„Acest dialog pe care îl vedem nu face decât, pe de o parte, să dea senzaţia de instabilitate, să dea senzaţie în ochii cetăţenilor de neseriozitate şi oamenii nu se aşteaptă la aceste lucruri de la noi. Oamenii se aşteaptă să rezolvăm problemele. Încerc să port un dialog cu toţi colegii în aşa fel încât să rezolvăm problemele ţării noastre”, a spus Bolojan la Digi24.

Bolojan, despre probabilitatea constituirii unei noi majorități PSD-AUR

Totodată, premierul a fost întrebat și despre probabilitatea constituirii unei noi majorități formate din PSD și AUR. „Dacă cineva din coaliție s-a răzgândit și consideră că nu mai poate funcționa guvernul în această formulă, poate depune moțiune de cenzură (…) Cea mai proastă eventualitate este situația în care ești la putere, dar încerci să fii și în opoziție”, a conchis Bolojan.

În mai multe departamente, scorurile depășesc 90%, în special în Nord, regiune cu majoritate malinké, etnia președintelui. La Kani, Ouattara obține 99,7%, la Kong și Ferkessedougou 98,1%, iar la Sinématiali 97,8%, cu o participare aproape de 100% în aceste zone rurale. Chiar și la Dabakala, unde rivalul său Jean-Louis Billon a fost ales deputat, Ouattara depășește 92%, potrivit AFP.

În Sud și Vest, participarea a fost mai scăzută, iar în comuna Cocody din Abidjan, mai puțin de 20% dintre alegători s-au prezentat la urne; Ouattara a obținut aici 68% din voturi. Participarea la nivel național este estimată la aproximativ 50%, conform Ibrahime Kuibiert Coulibaly, președintele Comisiei Electorale Independente (CEI).

Victorie facilitată de absența principalilor rivali

Această victorie a fost facilitată de absența celor doi principali rivali: Tidjane Thiam, exclus din motive de naționalitate, și fostul președinte Laurent Gbagbo, radiat din listele electorale pentru condamnare penală. Deși patru alți candidați s-au prezentat la scrutin, niciunul nu are șanse să ajungă în turul doi.

Scrutinul s-a desfășurat în general calm, însă au fost semnalate incidente în aproximativ 2% dintre secțiile de votare. Ciocniri intercomunitare în centru-vest au dus la moartea unei persoane de naționalitate burkinabe și a unui adolescent de 13 ani la Gregbeu, precum și la 22 de răniți. De la mijlocul lunii octombrie, șase persoane au murit în context electoral.

Coasta de Fildeș, țară cu circa șaizeci de etnii și numeroase comunități străine, rămâne vulnerabilă la tensiuni politice și intercomunitare, amintind de violențele din alegerile din 2010 (3.000 de morți) și 2020 (85 de morți). Aproximativ 44.000 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați, iar manifestațiile opoziției ineligibile au fost interzise.

Odată cu moartea Regelui Carol I al României, care a domnit timp de 40 de ani, contribuind la dezvoltarea Principatelor Române, Principele Ferdinand urcă la tron în octombrie 1914.

Ferdinand se afla deja în România cu 25 de ani înainte de a urca la tron. El a fost declarat moștenitor oficial al tronului încă din 1881, primind titlul de „Alteţă Regală Principe de România”.

Principele Ferdinand era îndrăgostit de Elena Văcărescu, domnişoară de onoare a reginei Elisabeta. Căsătoria dintre cei doi nu era posibilă, pentru că Statutul Casei Regale menţiona obligativitatea tuturor membrilor de a se căsători numai cu persoane care aparțin unei familii domnitoare din străinătate. Așadar, principele a fost nevoit să încheie povestea de dragoste cu Elena Văcărescu, iar femeia a ales ulterior calea exilului, plecând în străinătate.

„Ferdinand suferea foarte mult. Iubea o femeie din România și, la un moment dat, a fost acea vorbă: ′Aiasta, majestate, nu se poate!′ (n.r. – legat de căsătoria cu Elena Văcărescu). Ulterior, prin alte «jocuri de strategie», i s-a propus mâna Principesei Maria. Când s-a dus s-o ceară în căsătorie pe viitoarea Regină Maria a României, Ferdinand s-a întristrat și a fugit pe scări plângând in hohote”, povestește istoricul Adrian Buga.

Atunci, Principesa Maria, nedumerită, i-a întrebat pe martorii la scenă: „Ce s-a întâmplat?” Atunci i s-a răspuns: „Tocmai ați fost cerută pentru tronul României. Acceptați?”

Până la urmă, Regele Ferdinand I și Regina Maria s-au căsătorit în decembrie 1892. Familia regală a avut șase copii, iar Carol I a construit special pentru ei Castelul Pelișor, în complexul de la Sinaia al familiei regale.