Ceea ce altădată era o grijă rezervată drumeților și culegătorilor din munți a devenit acum o problemă și pentru locuitorii din zonele urbane, pe măsură ce animalele părăsesc pădurile în căutare de hrană scrie The Guardian.

În prefectura Akita, urșii au atacat alergători și pietoni în cartiere rezidențiale, în timp ce la nivel național au fost raportate nouă decese din aprilie: cel mai mare număr din istoria Japoniei.

Creșterea frecvenței atacurilor a determinat autoritățile centrale și locale să publice noi recomandări de siguranță și să ia în calcul intervenții suplimentare, inclusiv sprijin militar.

Cum să reacționezi în fața unui urs

Experții recomandă ca, în cazul unei întâlniri cu un urs, persoana să rămână calmă, să evite contactul vizual și să se retragă lent, fără a întoarce spatele.

Fuga sau urcatul în copaci sunt interzise, urșii fiind mult mai rapizi și agili.

Dacă atacul devine inevitabil, victima este sfătuită să se întindă la pământ, cu fața în jos, protejându-și capul și gâtul.

Un studiu realizat de Universitatea Akita a arătat că această tehnică a dus la răni mai puțin grave în rândul celor 70 de persoane analizate.

Măsurile preventive includ purtarea de clopoței sau fluiere, deplasarea în grupuri, utilizarea unui spray repelent, evitarea drumețiilor la răsărit sau apus, când urșii sunt cei mai activi, precum și evitarea lăsării de resturi alimentare sau a altor deșeuri în natură.

Cauze ecologice și sociale

Cercetătorii atribuie creșterea numărului de întâlniri cu urșii lipsei de hrană, iernilor mai blânde care întârzie hibernarea și depopulării rurale, care extinde zona de contact dintre oameni și animale.

Japonia găzduiește aproximativ 44.000 de urși negri asiatici și 12.000 de urși bruni Ussuri, majoritatea în regiunile nordice precum Hokkaido.

Guvernatorul prefecturii Akita, Kenta Suzuki, a declarat că ar putea cere sprijin militar pentru gestionarea crizei.

În paralel, Ministerul Mediului intenționează să instruiască mai mulți vânători și să gestioneze mai eficient populația de urși, în timp ce locuitorii recurg la măsuri proprii, iar magazinele locale se luptă să facă față cererii de spray repelent.

„Pot anunța astăzi că lucrăm la un nou plan, RESourceEU, similar inițiativei REPowerEU, care ne-a ajutat să depășim criza împreună după ce (Vladimir) Putin a tăiat livrările de energie fosilă. Obiectivul este de a asigura accesul la surse alternative de materii prime critice”, a declarat Von der Leyen în cadrul evenimentului Berlin Global Dialogue, desfășurat în capitala germană, scrie EFE.

Von der Leyen a făcut referire astfel la criza energetică pe care au traversat-o țările europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, moment în care Moscova a oprit livrările de hidrocarburi către Europa.

„Am învățat lecția într-un mod dureros în ceea ce privește energia și nu vom repeta greșeala cu materiile prime critice”, a afirmat președinta CE în cel mai important discurs al zilei de sâmbătă din cadrul Berlin Global Dialogue, o reuniune internațională la care au participat figuri politice și economice de prim plan pentru a discuta chestiuni geopolitice și geoeconomice.

Un plan împotriva presiunilor externe

Von der Leyen a declarat, de la tribuna din Berlin, că planul său privind materiile prime critice — esențiale pentru dezvoltarea produselor tehnologice dintr-o gamă largă de sectoare — servește intereselor industriilor europene și reprezintă un răspuns la un nou context geoeconomic marcat de ostilitate.

Ea a subliniat că în prezent există țări care folosesc lanțurile de aprovizionare, tarifele și alte măsuri non-comerciale ca „instrumente de presiune”.

În special, Von der Leyen a menționat decizia recentă a guvernului chinez din 9 octombrie, prin care a restricționat exportul tehnologiilor legate de pământurile rare.

Risc în dependența de resursele chineze

Von der Leyen a descris aceste acțiuni ale Chinei drept „un risc semnificativ”, deoarece îngreunează dezvoltarea industriei de pământuri rare în alte țări.

„Dacă ne gândim că peste 90% din consumul nostru de magneți din pământuri rare provine din importuri din China, vedem clar riscul pentru Europa și pentru sectoarele noastre industriale strategice — de la industria auto la cea a motoarelor, apărare, aerospațial, inteligență artificială sau centre de date”, a explicat ea.

Referitor la China, Von der Leyen a precizat că, pe lângă eforturile de a găsi soluții prin dialog cu gigantul asiatic, Uniunea Europeană este „pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a răspunde, dacă va fi necesar”.

Potrivit președintei CE, noul plan european va căuta soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a obține surse alternative de materii prime critice.

Acorduri ca parte a planului

Printre ideile planului, potrivit lui Von der Leyen, se numără atât găsirea de soluții în colaborare cu China, cât și reciclarea materiilor prime critice în Europa, dar și accelerarea încheierii de acorduri cu țări precum Ucraina, Canada, Kazahstan, Uzbekistan sau Chile, precum și cu teritoriul autonom danez Groenlanda.

Von der Leyen a subliniat, de asemenea, că „Europa are un plan” general pentru a face față unei lumi marcate de rivalități precum cea dintre China și Statele Unite pe plan comercial, sau de o economie globală tot mai dominată de confruntare, nu de cooperare.

Ca rezultat al reacției Europei la această nouă realitate, Von der Leyen a evidențiat noile acorduri semnate cu Mercosur, Mexic, Indonezia și Elveția.

„Avansăm cu Filipine, Thailanda, Malaezia, Emiratele Arabe Unite și altele. Aceste noi parteneriate deschid piețe în expansiune, întăresc securitatea economică și previn blocajele din lanțurile noastre de aprovizionare”, a afirmat ea.

„Europa trebuie să-și folosească greutatea geoeconomică în avantajul propriu și să își urmărească interesele”, a conchis Von der Leyen.

UPDATE:

Incendiul se manifestă generalizat la un saivan de 300 mp, o rulotă și 10 tone de furaje.

Salvatorii au identificat o victimă carbonizată.

În prezent, pompierii depun eforturi pentru localizarea și lichidarea incendiului.

Știrea inițială:

Potrivit primelor informații, flăcările s-au extins la întreaga construcție, iar două persoane ar putea fi blocate în interior.

Intervin trei autospeciale cu apă și spumă ale pompierilor, precum și o ambulanță SMURD.

Situația este în evoluție, echipajele de intervenție luptându-se cu focul pentru a-l stăpâni cât mai repede.

Procesul care urmează să fie deschis luni a vizează o campanie de hărțuire cibernetică în care au fost propagate, pe rețelele sociale, afirmații false conform cărora Brigitte Macron ar fi fost „născută bărbat”.

Aceste teorii au fost amplificate de cercuri conspiraționiste și de extremă dreapta atât din Franța, cât și din Statele Unite

Potrivit procurorilor, inculpații ar fi postat comentarii injurioase și sexualizate la adresa primei doamne, și ar fi comparat diferența de vârstă dintre cei doi, drept pedofilie.

Cazul vizează zece persoane, opt bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 41 și 60 de ani. Printre inculpați se află Aurelien Poirson-Atlan, cunoscut online sub pseudonimul „Zoe Sagan”, asociat adesea cu cercuri conspiraționiste, și Delphine J., deja vizată de o plângere pentru calomnie din partea lui Brigitte Macron în 2022.

În paralel, cuplul prezidențial francez a inițiat, în iulie 2025, un proces de defăimare în Statele Unite împotriva activistei conservatoare Candace Owens, care a difuzat o serie de podcasturi intitulate „Devenind Brigitte”, reluând aceleași teorii.

Potrivit agenției Anadolu, instanța a emis mandatul de arestare în noaptea de duminică spre luni, un nou mandat de arestare pentru Ekrem Imamoglu și alte două persoane, printre care Merdan Yanardag, redactor-șef al postului de televiziune Tele 1, cunoscut pentru pozițiile sale critice la adresa guvernului.

Postul de televiziune a intrat vineri în posesia statului pe fondul acuzațiilor de spionaj.

Procuratura susține că Imamoglu ar fi fost implicat într-o presupusă schemă de corupție pentru strângerea de fonduri pentru candidatură la președinție și că ar fi desfășurat activități de „spionaj politic” pentru a obține sprijin internațional.

Imamoglu, considerat cel mai mare opozant al președintelui Erdogan se află în detenție încă din martie, pentru corupție, iar în iulie a fost condamnat pentru insultarea procurorului șef din Istanbul.

Alpinistul francez Hugo Lucio Colonia Lazaro, în vârstă de 65 de ani, a murit după ce a fost lovit în cap de o bucată de gheață desprinsă de pe versant.

Acesta a fost evacuat de urgență cu elicopterul la Kathmandu, însă medicii nu i-au mai putut salva viața.

Cel de-al doilea alpinist, Hong Khy Park, în vârstă de 66 de ani, din Coreea de Sud, a decedat duminică, în timp ce escalada muntele împreună cu alți cinci colegi, bărbatul s-a prăbușindu-se brusc pe traseu.

Ama Dablam, cu o altitudine de 6.814 metri, este situat în regiunea Solukhumbu. Este considerat un munte cu o dificultate tehnică ridicată, datorită crestelor sale abrupte.

Cartea ei a fost publicată în limba spaniolă la editura Capitán Swing. Este o cronică a Rusiei care dă voce celor uitați de sistem — de la pacienți din instituții psihiatrice până la fete din sate recrutate pentru prostituție — și care, printre aceste relatări despre o țară ce se întinde mult dincolo de Moscova, împletește propria ei poveste, una de sacrificiu și opresiune.

Ea a lucrat pentru deja cenzuratul ziar Novaya Gazeta. A fugit din țara natală la începutul războiului cu Ucraina, iar de la distanță afirmă că, deși „Rusia este mai mare decât (președintele Vladimir) Putin și decât fascismul”, nu ezită să-și numească țara astfel.

„Mi-e greu să procesez asta, pentru că Uniunea Sovietică a luptat cândva împotriva fascismului și aproape toate familiile au participat la acel război, dar nu trebuie decât să vezi lucrurile care se spun acum”, spune ea despre actualul regim, în cadrul căruia a fost calificată drept trădătoare de patrie.

Kostyuchenko (Iaroslavl, 1987) a dezvăluit în 2023 suspiciunea că ar fi fost otrăvită de stat din cauza reportajelor sale despre invazia Ucrainei. Apărarea propriilor drepturi ca persoană homosexuală i-a adus și bătăi, și arestări, iar criticile la adresa ambițiilor expansioniste ale Rusiei i-au provocat conflicte chiar și cu mama ei, care are dificultăți în a accepta că URSS nu mai este „cea mai importantă țară din lume”.

„Mi-ar plăcea să cred că Putin este singura problemă pe care o avem, dar el este doar unul dintre cei 150 de milioane de ruși, iar toți sunt responsabili. E greu de înțeles ce se întâmplă acum în Rusia, pentru că jurnalismul este practic criminalizat. Fascismul are nevoie de represiune, pentru că se bazează pe frică”, spune ea într-o conversație purtată pe Zoom.

Jurnalista crede că primul pas spre o schimbare constă în ceea ce se întâmplă deja în Rusia — faptul că „oamenii s-au săturat de acest război” —, ceea ce, în opinia ei, reprezintă „o fereastră de oportunitate”. Nu consideră realistă posibilitatea unei lovituri de stat, dar crede că o revoluție este ceva ce se poate spera.

Uniune civică

„Oameni diferiți, cu valori și opinii diferite, au început să lucreze împreună. Acesta este un prim pas. Și, evident, Putin și administrația sa știu acest lucru, de aceea societatea rusă este puternic reprimată, pentru a-i face pe oameni să se teamă unii de alții.”

Kostyuchenko nu crede că presiunea externă funcționează. Unele sancțiuni menite să izoleze țara, susține ea, au servit de fapt la menținerea economiei și finanțarea războiului. „Așa că, dacă aș fi un politician occidental, m-aș strădui să sprijin societatea civilă din interiorul Rusiei, pe cei care sunt acolo și pot schimba lucrurile.”

Ea rămâne optimistă, „pentru că, altfel, nu aș putea merge mai departe”. Totuși, admite că mașinăria de propagandă rusă, „extrem de sofisticată, aproape perfectă”, face dificil ca cetățenii să se ridice împotriva guvernului.

„Sper să mă înșel, dar se pare că funcționarii statului rus se gândesc tot mai mult să aplice modelul chinez în realitatea rusă, precum deconectarea de la internet. Oamenii tind să creadă că sunt mai inteligenți decât propaganda, dar aceasta influențează pe toată lumea, la diferite niveluri”, avertizează ea.

În cartea sa, Kostyuchenko concluzionează că cuvântul nu poate opri un război și nici salva o țară, dar are puterea de a crea legături între oameni, care, în ultimă instanță, „sunt cel mai puternic lucru pe care îl avem în lume”.

Kostyuchenko nu regretă sacrificiile pe care a trebuit să le facă pentru a-și face vocea auzită.

„Știi că mulți dintre colegii tăi au fost uciși și că într-o zi ți se poate întâmpla și ție. Știi că unii ajung în exil și niciodată nu am crezut că voi fi una dintre ei, (…) dar, fără îndoială — încheie ea — nu am impresia că a fost o greșeală.”

În cei aproape opt ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice și până pe 10 septembrie, au fost 641 de cereri înregistrate din partea românilor care au simțit că nu reușesc să facă față datoriilor la nivelul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice a ANPC, potrivit răspunsului transmis de oficialii ANPC pentru Mediafax.

„Precizăm că au fost depuse de către debitori cereri de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii minime brute pe economie, și a fost înregistrat inclusiv un caz în care a fost solicitată deschiderea procedurii de insolvență pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”, au prezicat oficialii ANPC.

Unul dintre cazurile recent apărute în spațiul public care au demarat procedura legală este o verișoară a latifundiarului Gigi Becali, Tudora Chiacu, potrivit unui articol exclusiv publicat de Cancan. Tudora Chiacu a cerut ajutorul statului și a obținut, în primă instanță, insolvența personală după ce s-a înglodat în datorii și nu a mai putut face față plăților. Judecătoria Buftea i-a admis recent cererea de insolvență pe persoană fizică și a dispus prelungirea suspendării provizorii a executărilor până la aprobarea planului de rambursare a datoriilor.

Prevederile legale

Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, după ce proiectul de act normativ fusese avizat favorabil de Guvern în octombrie 2014, trecuse de votul Parlamentului și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în iunie 2015.

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC .

Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active. Aceasta este de 15 salarii minime pe economie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că pragul în prezent este de 60.750 de lei.

În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenței:

• procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor – Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor iar debitorul şi creditorii săi pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan. Planul, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuţi.
• procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;
• procedura simplificată.

Câte dosare s-au închis

Potrivit răspunsului ANPC pentru Mediafax, de la intrarea în vigoare a legii și până în prezent au fost finalizate șapte proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare prin îndeplinirea integrală a planurilor de către debitori și dintre aceștia 1 debitor s-a eliberat de datoriile reziduale prin sentință judecătorească definitivă.

ANPC precizează că au fost înregistrate și patru dosare închise din culpa debitorilor care nu au efectuat plățile conform planurilor aprobate de către creditori.

Potrivit ANPC, în cadrul procedurii simplificate de insolvență a fost înregistrat un singur dosar, la Bistrița-Năsăud, care a fost finalizat și referitor la care debitorul a fost eliberat de datoriile sale prin sentință judecătorească definitivă. Suma totală datorată și radiată a avut o valoare de 17.446,16 lei.

„În ceea ce privește procedura judiciară de insolvență precizăm că nu dispunem de informații din partea instanțelor de judecată, însă pe baza publicațiilor din cadrul Buletinului procedurilor de insolvență, secțiunea persoane fizice, vă putem indica că până în prezent a fost aprobată deschiderea procedurii pentru 28 de debitori”, a transmis ANPC.

În prezent în evidențele Direcției de Insolvență au fost înregistrați trei debitori care se găsesc în perioada de supraveghere postprocedură de insolvență și care sunt monitorizați în conformitate cu prevederile art. 73 din Legea 151/2015, au conchis reprezentanții ANPC în răspunsul pentru Mediafax.

Partidul Libertatea Înainte a câștigat 41,5% din voturi în provincia Buenos Aires, depășind coaliția peronistă, care a obținut un scor electoral de 40.8%, însă care domina în mod normal regiunea.

La nivel național, formațiunea lui Milei și-a mărit prezența în Camera Deputaților de la 37 la 64 de locuri, obținând o treime din locuri, potrivit lui Gustavo Cordoba, directorul unui centru de sondaje din Argentina.

„Argentinieni au arătat că nu vor să se întoarcă la modelul eșecului”, a declarat Milei în fața susținătorilor săi.

Guvernarea lui Milei a reușit reducerea inflației de la 12.8% la 2.1% pe lună și să obțină un excedent bugetar.

De asemenea, acesta a fost sprijinit de Statele Unite printr-un pachet financiar de până la 40 de miliarde de dolari.

Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 45 de milioane de dolari, afirmă armata

Forțele ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusesc Buk-M3 de ultimă generație, evaluat la 45 de milioane de dolari, au raportat Forțele Terestre ale Ucrainei pe 26 octombrie.

Buk -M3 este unul dintre principalele mijloace de apărare aeriană ale Rusiei , utilizat pentru a ataca ținte în aer, la sol și pe apă.

Brigada „Pădurea Neagră” a Ucrainei a lovit ținta într-o locație nespecificată, a declarat armata . Brigada a distribuit imagini video ale operațiunii.

Kyiv Independent nu a putut verifica aceste afirmații.

Moscova a fost vizată de un atac ucrainean cu drone

Zeci de drone ucrainene au vizat capitala rusă în noaptea de duminică spre luni, potrivit primarului Serghei Sobianin. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a afirmat că alte 193 de drone au fost interceptate pe teritoriul Rusiei, notează The Kyiv Independent.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat începând din noapte zilei de duminică că orașul a fost ținta unui atac masiv cu drone, lansat de Ucraina.

Luptă

• Atacurile cu drone rusești asupra capitalei Ucrainei, Kiev, au ucis cel puțin trei persoane și au rănit alte 29 duminică dimineața , potrivit ministrului ucrainean de interne, Ihor Klymenko.
• Printre răniți se numărau șapte copii, a spus Klymenko.
• Atacurile rusești au ucis, de asemenea, un bărbat în vârstă de 63 de ani în regiunea sud-estică Zaporijia duminică și o persoană în regiunea estică Harkov sâmbătă noaptea, a relatat duminică Kyiv Independent, citând oficiali locali.
• Atacurile rusești au ucis o persoană duminică în regiunea Donețk din Ucraina și alte patru sâmbătă, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin într-o postare pe Telegram.

Sute de soldați ruși se află în Pokrovsk, conform rapoartelor militare

Prin infiltrarea pozițiilor ucrainene în grupuri mici de infanterie, Rusia a acumulat aproximativ 200 de soldați în Pokrovsk, a raportat Statul Major General. Acest personal se angajează în ciocniri „intense” cu arme ușoare și drone cu trupele ucrainene din oraș.

Lituania închide pe termen nelimitat punctele de trecere a frontierei cu Belarus, după ce baloanele au încălcat spațiul aerian pentru a treia noapte consecutiv

Baloanele „de contrabandă” lansate din Belarus au perturbat traficul aerian de patru ori în ultima săptămână. Lituania a închis punctele de trecere a frontierei cu Belarus pentru „o perioadă nedeterminată” ca răspuns.

Șeful diplomației estoniene: Rusia testează hotărârea NATO pe fondul incertitudinii legate de Trump

Pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, un membru NATO a invocat oficial articolul 4 din tratatul fondator al alianței după o încălcare majoră a spațiului aerian.

Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, explică pentru Talk to Al Jazeera de ce provocările repetate ale Rusiei sunt mai mult decât incidente izolate – ele reprezintă un test al credibilității NATO.

În timp ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, pune la îndoială valoarea apărării colective, Tsahkna avertizează că consensul european în materie de securitate se destramă, iar ezitările ar putea aduce pericol.

Summitul de acțiune al Ucrainei, care se întrunește la Washington, solicită returnarea copiilor răpiți și garanții de securitate

„Îi aducem pe oameni împreună pentru a învăța… pentru a se educa și pentru a-și folosi vocile pentru a se adresa oficialilor aleși și a sprijini Ucraina”, a declarat Marianna Tretiak, președinta consiliului de administrație al Coaliției Americane pentru Ucraina (ACU), pentru Kyiv Independent.