Rusia comite toate cele șase crime grave împotriva copiilor definite de Consiliul de Securitate al ONU, potrivit bilanțului prezentat luni de Procurorul General al Ucrainei, Ruslan Kravcenko. În cele 1.342 de zile de război, 661 de copii au fost uciși, 2.203 au fost răniți, iar peste 4.500 de școli și grădinițe au fost distruse sau grav avariate.

„Ținta sunt copiii ucraineni. După fiecare atac rusesc asupra orașelor pașnice, vedem același lucru: copii uciși, copii răniți, vieți distruse”, a scris Kravcenko pe Telegram, citat de Interfax-Ukraine.

Terorism țintit împotriva copiilor

Pe lângă pierderile de vieți, mărturiile oficiale arată un tablou și mai amplu al suferinței: Rusia a deportat peste 19.000 de copii ucraineni și a comis cel puțin 23 de cazuri documentate de violență sexuală împotriva minorilor. „Aceasta nu este o întâmplare. Este terorism țintit”, a transmis Procurorul General.

Ultimele atacuri confirmă gravitatea situației. Duminică, în timpul unui raid nocturn al dronelor Shahed asupra Kievului, o tânără de 19 ani și mama ei au fost ucise, iar șapte copii au fost răniți. În aceeași zi, în regiunea Sumî, un microbuz a fost lovit, rănind alți doi copii de 8 și 15 ani.

„Aceste crime nu au termen de prescripție”

Procurorii ucraineni investighează în prezent 5.363 de cauze penale privind crime împotriva copiilor comise de forțele ruse, iar autoritățile afirmă că fiecare dintre acestea are rolul de a demonstra o politică deliberată de teroare îndreptată împotriva populației ucrainene.

„Vom face totul pentru ca toți criminalii de război, de la executanți la conducerea rusă, să fie trași la răspundere. Aceste crime nu au termen de prescripție”, a încheiat Kravcenko.

Bogdan Ivan a prezidat luni la București, alături de Comisarul European pentru Energie, Dan Jørgensen, reuniunea CESEC – Grupul la nivel înalt pentru conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud-Est, cu participarea a 16 miniștri din întreaga regiune.

„România are în continuare unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa. Tocmai de aceea, am adus acest subiect direct pe masa deciziilor CESEC și l-am invitat la București pe Comisarul European pentru Energie, pentru a discuta soluții concrete: investiții în capacități de producție de bază – hidro, gaze, nuclear, modernizarea rețelelor de transport și distribuție, stocare inteligentă, pentru echilibrarea consumului, și, mai ales, un parteneriat regional strâns, susținut prin finanțare europeană”, arată ministrul într-o postare pe Facebook.

El spune că în cadrul întâlnirii au au fost agreate instrumentele financiare și de cooperare care vor face posibil acest plan în următorii doi ani: „Am obținut de cinci ori mai multe fonduri europene pentru interconectarea energetică a Europei: de la 6 la 30 de miliarde de euro”.

Parlamentarii USR din Comisiile de buget-finanțe vor cere marți conducerilor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să explice criteriile și evaluările care au stat la baza acordării primelor și bonusurilor de zeci de milioane de lei din ultimii ani.

Totodată, USR solicită clarificări privind măsurile pe care șefii celor trei instituții le aplică în prezent pentru reducerea posturilor și a salariilor, așa cum prevede legea pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Conducerile ANRE, ASF și ANCOM trebuie să prezinte marți, de la ora 9.30, Comisiilor reunite de buget-finanțe, noile organigrame și grilele de salarizare din care să rezulte reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a celor din structurile de suport, precum și scăderea cu 30% a salariilor de bază și a indemnizațiilor.

Drăgoescu: „Românii au dreptul să știe cum se cheltuie banii publici”

„Este revoltător că, în timp ce România se afla în criză bugetară, instituții precum ANCOM sau ASF și-au acordat prime de milioane, în unele cazuri pentru aproape toți angajații, fără nicio justificare transparentă. Voi cere explicații clare: care au fost criteriile de evaluare și cum s-au acordat aceste prime. Și, mai ales, voi verifica atent ca măsurile pe care ei spun că le iau pentru implementarea Legii 145/2025 chiar vor duce la reducerea numărului de posturi și de salarii, pentru că, la prima vedere, pare să nu fie o reformă substanțială. Românii au dreptul să știe cum se cheltuie banii publici. Instituțiile autonome nu pot fi ocolite de reguli, iar transparența nu e opțională”, a spus Drăgoescu.

Prime de 61 de milioane la ASF și 3,7 milioane la ANCOM

Deputatul amintește că, potrivit interpelărilor oficiale adresate de USR celor trei instituții, ANCOM a plătit prime de 3,7 milioane de lei în doar doi ani (2022 și 2024), iar ASF a acordat 61 de milioane de lei în bonusuri în ultimii patru ani.

În cazul ANCOM, aproape toți angajații (632 din 669) au fost recompensați în 2024, „fără criterii clare de performanță”.

De asemenea, Guvernul a suspendat acordarea de bonusuri la ANRE, ANCOM și ASF pentru următorii trei ani, începând cu 2025, la propunerea USR.

În urma dezbaterilor și a aglutinării tuturor observațiilor depuse, inclusiv de Ministerul Culturii, Guvernul a decis în ședința de marți excep­tări de la art. XVII al OUG nr. 52/2025, care să permită, printre altele, desfășurarea normală a activității în instituțiile publice de cultură.

„Noul act normativ exceptează de la dispozițiile imperative de interzicere a angajării de cheltuieli din fondurile publice, prevăzute la alin. (1), și de la cele privind plafonarea cheltuielilor, prevăzute la alin. (2), cheltuielile efectuate din donații și sponsorizări, cele necesare pentru producerea, exploatarea, valorificarea de bunuri culturale, artistice, literare, editoriale sau cinematografice, de protejare, conservare, cercetare și promovare a bunurilor de patrimoniu cultural, sau în cadrul evenimentelor sociale, organizate în acord cu misiunea publică. Astfel, în limita bugetului aprobat, instituțiile publice care organizează și desfășoară activități în domeniul culturii și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, pot efectua cheltuieli potrivit dispozițiilor aplicabile ale OG nr. 51/1998, potrivit Legii nr. 186/2003 și ale Legii nr. 422/2001 și, după caz, potrivit angajamentelor cuprinse în contractele de management încheiate cu autoritatea tutelară”, transmite Ministerul Culturii.

Excepția este aplicabilă și în situația în care nu este incidentă existența unui contract de management sau, din diverse motive, nu există un astfel de contract.

Excepții pentru evenimente culturale și activități sezoniere

De asemenea, ținând cont de caracterul specific, sezonier, excepțiile acoperă posibilitatea de valorificare a bunurilor culturale independent sau, după caz, în cadrul evenimentelor speciale (festivaluri de artele spectacolului, evenimente de diplomație culturală, târguri de carte, expoziții, bienale etc.).

De asemenea, autoritățile și instituțiile administrației publice pot finanța cheltuieli de consultanță și/sau de studii și cercetări necesare pentru emiterea diferitelor documente obligatorii și devine posibilă și exercitarea calității de autoritate finanțatoare în materia acordării de finanțări nerambursabile.

„Pentru situațiile excepționale, neacoperite de noile dispoziții, în baza unei justificări temeinice, se menține posibilitatea ca Guvernul României să aprobe, pe bază de memorandum, încheierea de angajamente legale, respectiv depășirea limitelor de plăți. Pentru evitarea repetării unor situații similare și a blocajelor în anii următori, Ministerul Culturii va iniția modificarea cadrului legislativ și, începând cu exercițiul financiar 2026, Titlul 20 nu va mai cuprinde cheltuielile materiale ale instituțiilor publice din domeniul culturii, acestea urmând a fi încadrate, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, la alt titlu bugetar. În aceeași logică, Ministerul Culturii reiterează importanța respectării dispozițiilor legii speciale privind managementul cultural de către toate autoritățile publice. Managementul performant rămâne, și nu numai în perioade de criză economică, cel mai adecvat instrument pentru recunoașterea rolului social al domeniului culturii, consacrat prin Constituție”, mai arată Ministerul Culturii.

Cinci luni mai târziu, cancelarul german intenționează să adauge echipamentul necesar pentru a realiza această ambiție, potrivit unor noi documente interne ale guvernului consultate de POLITICO.

Lista extinsă de 39 de pagini prezintă achiziții în valoare de 377 de miliarde de euro în domeniile terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic. Documentul este o prezentare generală a achizițiilor de armament care vor fi detaliate în bugetul armatei germane pentru 2026, dar multe dintre acestea sunt achiziții pe termen lung pentru care nu există un calendar clar.

În ansamblu, este o foaie de parcurs cuprinzătoare pentru reforma apărării Germaniei, așteptată de mult timp, ancorată ferm în industria internă.

Din punct de vedere politic, momentul coincide cu trecerea lui Merz la un nou model de finanțare. Începând din primăvară, Berlinul a decis să excludă apărarea din frâna constituțională a datoriei Germaniei, permițând cheltuieli susținute pe mai mulți ani, dincolo de fondul special de aproape 100 de miliarde de euro, aproape epuizat, creat în timpul mandatului fostului cancelar Olaf Scholz.

Elementele de pe listă vor apărea în cele din urmă, în tranșe mai mici, când vor fi suficient de mature pentru a fi supuse votului comisiei parlamentare pentru buget. Toate achizițiile cu o valoare de peste 25 de milioane de euro necesită aprobarea comisiei.

Investiții de sute de miliarde

Documentele arată că Bundeswehr dorește să lanseze aproximativ 320 de proiecte noi de arme și echipamente în cadrul ciclului bugetar al anului viitor. Dintre acestea, 178 au un contractant listat. Restul rămân „încă deschise”, ceea ce arată că o mare parte din planul de modernizare al Bundeswehr este încă în fază de proiect.

Companiile germane domină licitațiile identificabile, cu aproximativ 160 de proiecte, în valoare de aproximativ 182 de miliarde de euro, legate de firme naționale.

Rheinmetall este de departe cel mai mare câștigător. Grupul cu sediul în Düsseldorf și întreprinderile sale afiliate apar în 53 de linii de planificare separate, în valoare de peste 88 de miliarde de euro.

Aproximativ 32 de miliarde de euro ar urma să fie direcționate direct către Rheinmetall, în timp ce alte 56 de miliarde de euro sunt legate de filiale și întreprinderi comune, precum programele de vehicule de luptă Puma și Boxer derulate împreună cu KNDS.

Documentul prevede livrarea a 687 de vehicule Puma până în 2035, dintre care 662 sunt versiuni de luptă și 25 sunt vehicule pentru instruirea șoferilor.

Apărarea aeriană

În domeniul apărării aeriene, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 561 de sisteme de turele cu rază scurtă de acțiune Skyranger 30 pentru protecție împotriva dronelor și protecție pe rază scurtă — un program condus în întregime de Rheinmetall. La acestea se adaugă milioane de grenade și cartușe pentru puști.

Diehl Defence se impune ca al doilea pilon industrial major al Bundeswehr, după Rheinmetall. Producătorul bavarez de rachete apare în 21 de linii de achiziții în valoare de 17.3 miliarde de euro.

Cea mai mare parte provine din familia IRIS-T, care urmează să constituie coloana vertebrală a viitoarei arhitecturi de apărare aeriană a Germaniei. Conform documentului, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 14 sisteme complete IRIS-T SLM în valoare de 3.18 miliarde de euro, 396 de rachete IRIS-T SLM pentru aproximativ 694 de milioane de euro și alte 300 de rachete cu rază scurtă de acțiune IRIS-T LFK în valoare de 300 de milioane de euro.

Împreună, aceste linii reprezintă aproximativ 4.2 miliarde de euro, ceea ce face din IRIS-T unul dintre cele mai importante programe de apărare aeriană din planificarea Bundeswehr.

Dronele, printre principalele obiective

Dronele câștigă, de asemenea, teren pe lista de dorințe a armatei.

La nivelul superior, Bundeswehr dorește să-și extindă flota armată Heron TP operată împreună cu IAI din Israel, urmărind să achiziționeze noi muniții în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. Urmează o duzină de drone tactice LUNA NG noi, în valoare de aproximativ 1.6 miliarde de euro.

Pentru marină, patru drone maritime uMAWS apar în plan cu o valoare estimată de 675 de milioane de euro, care va include piese de schimb, instruire și întreținere.

Câteva dintre cele mai scumpe proiecte noi ale Bundeswehr nu se află pe uscat, pe mare sau în aer, ci pe orbită.

Lista include programe satelitare în valoare de peste 14 miliarde de euro, care prevăd noi sateliți de comunicații geostaționari, stații de control la sol modernizate și, cel mai ambițios, o constelație de sateliți pe orbită joasă în valoare de 9.5 miliarde de euro, pentru a asigura o conectivitate constantă și rezistentă la bruiaj pentru trupe și posturile de comandă.

Această inițiativă este în concordanță cu planul ministrului apărării Boris Pistorius, în valoare de 35 de miliarde de euro, de a spori „securitatea spațială” a Germaniei.

Păstrarea banilor acasă

Unul dintre planurile cu cea mai mare încărcătură politică de pe lista de dorințe a Bundeswehr este potențiala achiziție a 15 avioane F-35 de la Lockheed Martin, în valoare de aproximativ 2.5 miliarde de euro, în cadrul sistemului american de vânzări militare externe.

Acestea ar menține intact rolul Germaniei în ceea ce privește partajarea nucleară, dar ar păstra și dependența sa de întreținerea, software-ul și accesul la datele misiunilor americane. De asemenea, ar putea semnala o convergență germană suplimentară către armamentul american pe care nu îl poate înlocui, în contextul în care tensiunile politice se adâncesc în legătură cu avionul de vânătoare de generația a șasea franco-germano-spaniol, Future Combat Air System.

Același cadru american apare și în alte proiecte de mare anvergură.

Proiecte de mare anvergură

Bundeswehr intenționează să cumpere 400 de rachete de croazieră Tomahawk Block Vb pentru aproximativ 1.15 miliarde de euro, împreună cu trei lansatoare Lockheed Martin Typhon în valoare de 220 de milioane de euro – o combinație care ar oferi Germaniei o rază de acțiune de 2.000 de kilometri.

Planul provizoriu al marinei privind aeronavele de patrulare maritimă, în valoare de 1.8 miliarde de euro pentru patru Boeing P-8A Poseidon, se încadrează, de asemenea, în cadrul programului de vânzări militare externe.

Toate cele trei proiecte leagă viitoarele capacități de atac și supraveghere ale Berlinului de controlul exporturilor și al sustenabilității din partea SUA.

Împreună, aproximativ 25 de proiecte legate de străinătate, în valoare de aproximativ 14 miliarde de euro, apar în mod clar în planificarea internă a Bundeswehrului – mai puțin de 5% din totalul de 377 miliarde de euro al cheltuielilor solicitate.

Cu toate acestea, ele reprezintă aproape toate capacitățile strategice, nucleare și de lungă distanță ale Germaniei, de la aeronave certificate nuclear la sisteme de atac profund și de supraveghere maritimă.

În schimb, aproape jumătate din listă este ancorată în industria germană, cuprinzând vehicule blindate, senzori și linii de muniție. Din punct de vedere financiar, firmele naționale domină; din punct de vedere politic, însă, cele câteva sisteme străine definesc cele mai sensibile roluri militare ale țării.

Papa Leon al XIV-lea se pregătește pentru prima sa călătorie apostolică internațională din pontificatul său, iar aceasta va fi către Turcia și Liban.

Alegerea Turciei ca primă destinație a primei sale vizite internaționale are o semnificație deosebit de importantă, mai ales în contextul împlinirii a 1700 de ani de la Primul Conciliu de la Niceea, recunoscut în egală măsură de ortodocși și de catolici.

De asemenea, Turcia, fiind o țară majoritar musulmană, prezența Papei Leon aici este o invitație la dialog inter-confesional, într-o țară – punte între Europa și Orientul Mijlociu.

Pe 27 noiembrie, Papa Leon va ateriza pe aeroportul din Ankara, unde se va întâlni cu președintele Recep Tayyip Erdogan, înainte de a se adresa autorităților turce, reprezentanților societății civile și membrilor corpului diplomativ.

La sfârșitul zilei, Sfântul Părinte va zbura către Istanbul, potrivit vaticannews.va.

Întâlnire cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului

În prima sa zi completă în Turcia, vineri, 28 noiembrie, Papa Leon se va întâlni cu episcopi, preoți, diaconi, persoane consacrate și lucrători pastorali la Catedrala Sfântului Duh din Istanbul.

Mai târziu, în cursul dimineții, va vizita azilul de bătrâni al Micilor Surori ale Săracilor.

Sâmbătă, 29 noiembrie, Papa Leon își va începe ziua cu o vizită la Moscheea Sultan Ahmed – celebra „Moschee Albastră”, înainte de a se întâlni în privat cu liderii bisericilor locale și ai comunităților creștine la Biserica Ortodoxă Siriacă Mor Ephrem.

Pe 30 noiembrie, Sfântul Părinte participă la activitățile dedicate sărbătorii Sfântului Andrei – rugăciune la Catedrala Apostolică Armeană, Liturghie Divină la Biserica Patriarhală „Sfântul Gheorghe”, prânz cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului – o întâlnire vitală pentru întărirea dialogului între confesiuni.

Deplasare la Sanctuarul Maicii Domnului din Harissa

După-amiază, Papa Leon zboară în Liban, în cea de-a doua etapă a călătoriei sale, Liban, o țară în care comunitățile creștine sunt fragilizate, o țară vulnerabilizată economic, o țară-simbol pentru conviețuirea inter-confesională din această zonă de lume.

Vizita aici a Papei Leon aduce un mesaj de pace între confesiuni, dialog și sprijin pentru comunitățile creștine.

La Beirut va fi întâmpinat de Președintele Republicii, Președintele Adunării Naționale și Prim-ministrul Libanului.

Apoi, se va adresa autorităților libaneze, reprezentanților societății civile și membrilor corpului diplomatic, în discursul său obișnuit.

Papa Leon are o zi încărcată luni, 1 decembrie, începând cu o vizită la mormântul Sfântului Charbel Maklūf la Mănăstirea Sfântului Maroun din Annaya.

De acolo, se va deplasa la Sanctuarul Maicii Domnului din Harissa, unde se va întâlni cu episcopi, preoți, persoane consacrate și lucrători pastorali.

Dimineața se încheie cu o întâlnire privată cu Patriarhii Catolici la Nunțiatura Apostolică.

Rugăciune în tăcere la locul exploziei din Beirut

În ultima zi a călătoriei apostolice a Papei, marți, 2 decembrie, Sfântul Părinte va vizita personalul și pacienții Spitalului De La Croix din Jal Ed Dib.

Papa Leon va avea apoi ocazia să se roage în tăcere la locul exploziei din portul Beirut, care a avut loc în 2020.

Sfântul Părinte va celebra apoi Sfânta Liturghie, evenimentul major final al călătoriei în Liban.

Papa Leon urmează să plece din Beirut marți după-amiază, cu sosire pe Aeroportul Internațional Fiumicino din Roma la scurt timp după ora 16:00.

Direcția Generală de Trafic (DGT) ar putea introduce noi reguli privind alcoolul pentru toți șoferii, inclusiv pentru cei care conduc trotinete electrice și biciclete, în țară.

DGT a sugerat o limită universală de alcool de 0.2 g pe litru în sânge sau 0.1 mg pe litru în aerul expirat, potrivit Independent.

Conform datelor DGT, în 2022 au fost înregistrate 4.283 de accidente în care a fost implicat alcoolul (cu 20% mai multe decât în 2018), soldate cu 312 decese și 518 răniți grav.

Limita legală scăzută prevăzută pentru sfârșitul anului 2025 ar face dificilă conducerea autovehiculelor de către turiști după „chiar și un pahar mic de vin sau bere”, a afirmat Majorca Daily Bulletin.

„Propunerea de reducere a limitei la 0.2 g/l ar trebui înțeleasă ca „niciun pahar de alcool dacă am de gând să conduc” și ar trebui să clarifice incompatibilitatea acesteia cu conducerea”, a declarat Jesús Monclús, directorul Departamentului de Siguranță Rutieră și Prevenire al Fundației Mapfre.

Valoarea amenzii

Șoferii riscă o amendă de 500 € până la 1.000 € dacă depășesc noul prag sugerat.

În Marea Britanie, limitele de alcoolemie la volan sunt de 0.8 g per litru de sânge sau 0.35 mg per litru de aer expirat în Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Limita din Scoția este mai mică, de 0.5 mg per litru de sânge sau 0.22 mg per litru de aer expirat.

De asemenea, pot fi deduse puncte din permisul de conducere al călătorului. Spania utilizează un sistem de 12 puncte.

Conform normelor actuale, Spania permite până la 0.5 g/l în sânge sau 0.25 mg/l în aerul expirat pentru majoritatea șoferilor.

Conducerea sub influența alcoolului constituie o infracțiune penală în această țară atunci când concentrația de alcool în sânge depășește 1.2 g/l sau concentrația de alcool în aerul expirat depășește 0.60 mg/l.

Sancțiunile pot include interzicerea de a conduce pe o perioadă de până la patru ani, cu posibile pedepse cu închisoarea de șase luni pentru recidiviști.

Călătorii care refuză să se supună testului cu alcooltestul pot fi acuzați de o infracțiune penală separată.

Álvaro Gómez, directorul Observatorului Național pentru Siguranța Rutieră al DGT, a declarat: „Prin această reducere a nivelului maxim legal de alcool în sânge, sperăm să reducem procentul de șoferi care se urcă la volan după ce au consumat alcool și, astfel, numărul accidentelor asociate.

„Impactul este așteptat nu numai la limita de 0.2-0.5 g/l, ci și la niveluri mai ridicate. În Suedia și Norvegia, două țări de referință, s-a observat o reducere semnificativă a accidentelor după implementarea limitei de 0.2 g/l”.

Președintele federației, İbrahim Hacıosmanoğlu, a declarat într-o conferință de presă că agențiile guvernamentale au stabilit că 371 din cei 571 de arbitri activi au cel puțin un cont la o companie de pariuri.

El a spus că 152 dintre cei care au conturi au pariat pe fotbal, inclusiv șapte arbitri și 15 asistenți de nivel superior.

Hacıosmanoğlu a spus că 10 arbitri au pariat pe mai mult de 10.000 de meciuri, unul singur pe 18.227 de meciuri, în cinci ani, dar unii au făcut-o doar o singură dată.

„Știm că fotbalul turc are nevoie de o schimbare”, a spus Hacıosmanoğlu.

„Datoria noastră este să ridicăm fotbalul turc la locul care i se cuvine și să-l curățăm de toată mizeria.”

El a spus că aceste cazuri sunt cercetate de comisia disciplinară a federației.

Avertismentul vine sub forma unei scrisori anonime, publicată luni pe site-ul oficial al instanțelor belgiene și citată de Politico, în care magistratul descrie efectele acestei presiuni criminale. Traficul masiv de droguri exploatează Portul din Anvers ca poartă principală de intrare în Europa, iar violența asociată acestui fenomen zguduie din temelii încrederea în stat.

Anvers, poarta drogurilor în Europa

„Ne confruntăm cu o amenințare organizată care ne subminează instituțiile”, scrie judecătorul, explicând că rețelele s-au transformat într-o „putere paralelă” capabilă să provoace nu doar poliția, ci și justiția. „Structuri extinse de tip mafiot și-au înfipt rădăcinile”, spune magistratul.

Fenomenul pornește de la portul din Anvers, prin care intră cea mai mare cantitate de cocaină în Europa. Iar efectele se simt din plin și în Bruxelles, unde violența legată de droguri a atins cote alarmante: peste 60 de atacuri armate anul acesta, dintre care 20 doar în timpul verii.

Armata, chemată în ajutor

Statul caută soluții pentru a limita expansiunea rețelelor criminale. Ministrul de interne Bernard Quintin a anunțat că ia în calcul mobilizarea armatei în Bruxelles, pentru asigurarea ordinii publice pe străzile capitalei. Executivul a aprobat deja comasarea celor șase zone de poliție ale orașului într-o singură forță de ordine, ce va deveni operațională în 2027.

Judecătorul enumeră însă motivele pentru care consideră Belgia deja în derivă: o economie neagră uriașă, corupție instituțională și violență fără precedent: „Cazurile pe care le-am instrumentat au dus la arestarea unor angajați ai portului, ofițeri vamali, polițiști, funcționari municipali și chiar personal din justiție”, notează acesta, vorbind despre o infiltrare „care s-a strecurat în miezul instituțiilor”.

Violența comandată online

Tehnologia facilitează și ea expansiunea crimei organizate, scrie reprezentantul justiției : „O bombă, o invazie violentă într-o locuință sau o răpire se pot comanda foarte ușor online. Nici măcar nu trebuie să intri pe dark web; este suficient un cont de Snapchat”.

Cu o revenire spectaculoasă după 25 de ani, a șasea generație dispune de design exterior inspirat de grația și eleganța atemporală a planoarelor. Designul este dublat de manevrabilitate excelentă și performanțe dinamice de vârf. Acest lucru a fost posibil datorită siluetei late și joase a vehiculului, completate de suspensia cu tehnologie specifică modelului Civic Type R, plus amortizoare adaptive și ultima versiune a sistemului de asistență pentru manevrabilitate dinamică (Agile Handling Assist – AHA) Honda.

Interiorul primitor amintește de cockpitul unui planor, îmbinând perfect confortul și funcționalitatea cu materialele premium și Honda SENSING, sistemul de asistență pentru șofer – pentru o experiență sigură la volanul modelului Prelude.

Citeşte comunicatul integral AICI