Nicușor Dan este gata să îl numească pe Sorin Grindeanu premier. Mesaj pentru votanți: „Stabilitatea asta nu se poate fără PSD. Nu mai suntem în 2017”

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat, într-un interviu acordat publicației Cotidianul, dacă îl va desemna pe Sorin Grindeanu în funcția de premier în contextul rotativei guvernamentale, care este programată să aibă loc în 2027.

„În măsura în care PSD-ul va decide în 2027 că Sorin Grindeanu este propunerea de premier, nu văd de ce nu aș face această nominalizare. Dar, până în 2027, mai este un an și jumătate”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan.

Aducându-se în discuție faptul că o astfel de nominalizare ar fi una neobișnuită în contextul în care șeful statului a fost unul dintre protestatarii ieșiți în stradă pentru Ordonanța 13, din perioada guvernului Grindeanu, Nicușor Dan a subliniat că acum „suntem într-o situație politică diferită” față de anul 2017.

„Chiar dacă sunt mulți dintre votanții mei care au rămas în logica asta de contestare a PSD-ului, suntem într-o configurație politică în care stabilitatea este importantă și stabilitatea asta nu se poate fără PSD. Asta este adevărul”, a fost replica lui Nicușor Dan.

Potrivit acordului politic de la momentul formării coaliției, rotativa guvernamentală ar urma să se producă în prima jumătate a anului 2027.

Partidele au crescut cheltuielile luna trecută. Analiză Expert Forum: Peste jumătate din banii din acest an s-au dus pentru presă și propagandă / Datele pe partide

Expert Forum (EFOR) a analizat alocările și utilizarea subvențiilor pentru partidele politice în 2025. Conform datelor AEP centralizate pe platforma interactivă banipartide.ro/subventii, partidele au încasat 193,2 mil. lei în perioada ianuarie–octombrie 2025 (aprox. 83,3% din bugetul rectificat de 232 mil. lei, după o reducere de –17,6% față de alocarea inițială de 284 mil. lei).

În ianuarie–septembrie, formațiunile au cheltuit 190,4 mil. lei, din care 51,6% (98,2 mil. lei) pentru presă și propagandă.

Venituri 2025 (ianuarie–octombrie)

Total încasări: 193,2 mil. lei

Distribuție pe partide: PSD 64,0 mil. (33,1%), AUR 37,9 mil. (19,6%), PNL 34,9 mil. (18,1%), USR 24,8 mil. (12,8%), SOS România 16,5 mil. (8,5%), POT 13,3 mil. (6,9%), PMP 0,906 mil. (0,5%), Forța Dreptei 0,856 mil. (0,4%).

Notă: la Forța Dreptei, în anumite luni, parte din fonduri au fost redirecționate către terți; sumele reflectă alocarea lunară AEP.

Cheltuieli 2025 (ianuarie–septembrie)

Total: 190.394.954 lei

Mai mult de jumătate din banii publici merg către presă și propagandă.

Top categorii:

Presă și propagandă: 98.199.126 lei (51,58%)

Personal: 20.552.113 lei (10,79%)

Investiții în bunuri mobile/imobile: 15.298.500 lei (8,04%)

Activități politice: 10.010.593 lei (5,26%)

Consultanță politică: 7.892.362 lei (4,15%)

Chirii/utilități: 7.851.086 lei (4,12%)

Sondaje: 5.187.619 lei (2,72%)

(restul categoriilor sub 2%)

Ilustriație Exper Forum

Focus septembrie 2025 (total cheltuieli: 15.710.801 lei)

Dinamica lunară: vârf în ianuarie (49,2 mil. lei), minim în august (11,1 mil. lei), revenire în septembrie (15,7 mil. lei).

Și în toamnă, media rămâne principalul canal de cheltuire; investițiile cresc punctual (PNL, SOS).

  • Presă și propagandă: 5.980.101
  • Investiții: 2.972.137
  • Personal: 2.126.196
  • Consultanță politică: 1.141.858
  • Sondaje: 739.516
  • (alte categorii: chirii/utilități, onorarii, telecom, etc., sub 1 mil. lei fiecare)

Cheltuieli pe partid – septembrie

  • PSD (4,1 mil. lei): Presă & propagandă 2.505.964 (60,8%), Personal 533.987 (13,0%), Sondaje 441.466 (10,7%), Consultanță 252.316.
  • PNL (3,2 mil. lei): Investiții 1.257.995 (39,3%), Presă & propagandă 1.118.309 (34,9%), Personal 281.229 (8,8%).
  • AUR (2,5 mil. lei): Presă & propagandă 1.816.700 (71,8%), Activități politice 200.557 (7,9%), Consultanță 181.401 (7,2%), Personal 102.854 (4,0%).
  • USR (2,2 mil. lei): Personal 820.301 (35,8%), Presă & propagandă 351.994 (15,4%), Chirii/utilități 193.304 (8,4%); Sondaje 153.957, Onorarii 180.820.
  • SOS (2,3 mil. lei): Investiții 1.621.993 (69,8%); destinația exactă nu este transparentă; Personal 251.421 (10,8%); Chirii/utilități 191.456 (8,2%); Presă & propagandă 50.670.
  • POT (1,09 mil. lei): Consultanță 466.575 (42,5%), Activități politice 307.907 (28,1%), Presă & propagandă 136.464 (12,4%), Personal 38.235 (3%), Onorarii 44.233 (4%).
  • PMP (86.615 lei): Personal 54.647 (63,1%), Chirii/utilități 18.617 (21,5%), Cotizații internaționale 5.073 (5,9%).
  • Forța Dreptei (15.481 lei): Personal 6.118.
  • Pro România (43.000 lei, din economii): Personal 37.404 (86,7%), Chirii/utilități 2.036 (4,7%), Combustibili 1.361 (3,2%).

Sursă: date AEP analizate de EFOR

Tragedie în Kenya: 11 turiști europeni morți într-un accident aviatic

Un avion de mici dimensiuni care transporta turiști străini din Ungaria și Germania s-a prăbușit la scurt timp după decolare, pe coasta Kenyei, pe 29 octombrie, provocând moartea tuturor celor 11 persoane aflate la bord, inclusiv a pilotului kenyan, scrie Daily Mail.

Detalii despre zbor și intervenția de urgență

Aeronava, operată de Mombasa Air Safari și în drum din Diani către rezervația Maasai Mara, a izbucnit în flăcări după ce s-a prăbușit în comitatul Kwale, lângă țărmul Oceanului Indian.

Echipele de intervenție sosite la locul tragediei au raportat că trupurile au fost arse dincolo de posibilitatea de recunoaștere, iar anchetatorii încearcă să identifice victimele și să stabilească cauza exactă.

Martori locali au declarat că au auzit o explozie puternică înainte de a vedea resturi împrăștiate pe un drum de pământ, ceea ce a declanșat o operațiune rapidă de salvare și recuperare.

Probleme meteorologice și investigație în desfășurare

Autoritățile au transmis că ploile abundente și ceața densă au îngreunat intervenția și ar fi putut contribui la producerea accidentului, deși oficialii avertizează să nu se tragă concluzii pripite.

Departamentul Meteorologic al Kenyei emisese avertizări privind vreme severă asociată furtunii Chenge, care a adus vânturi puternice și vizibilitate scăzută în regiune în ultimele zile.

Autoritățile aviatice kenyene au deschis o investigație completă asupra accidentului mortal, iar compania aeriană a promis sprijin familiilor turiștilor unguri și germani care și-au pierdut viața.

Fiica lui Brigitte Macron depune mărturie în procesul intentat pentru a demonstra că este femeie

Zece persoane – opt bărbați și două femei, cu vârste între 41 și 65 de ani – sunt judecate pentru hărțuire cibernetică după ce au răspândit online afirmația falsă că Brigitte Macron ar fi fost bărbat la naștere. Dacă vor fi condamnați, aceștia riscă până la doi ani de închisoare.

Prima doamnă, în vârstă de 72 de ani, nu a participat la proces, dar avocatul său a solicitat prezența fiicei sale pentru a depune mărturie despre impactul zvonurilor asupra familiei, informează AFP.

Brigitte Macron a declarat anchetatorilor că zvonul a avut un impact puternic asupra ei și a familiei sale, în special asupra nepoților ei, cărora li s-a spus că bunica lor era bărbat.

Prima doamnă a depus plângere în august 2024, ceea ce a dus la o anchetă privind hărțuirea cibernetică și la arestări în decembrie 2024 și februarie 2025.

Printre acuzați se numără Aurelien Poirson-Atlan, 41 de ani, un publicist cunoscut pe rețelele sociale sub numele de „Zoe Sagan”, adesea asociat cu cercurile conspiraționiste, care a susținut luni că el este cel hărțuit.

Jerome C., 55 de ani, a declarat în fața instanței că și-a exercitat dreptul la „libertatea de exprimare” și „satiră”, în timp ce Bertrand S., 56 de ani, a afirmat că procesul vizează „libertatea sa de a gândi” în fața „statului profund al mass-media”.

Printre acuzați se află și Delphine J., 51 de ani, o medium spirituală autoproclamată care folosește pseudonimul Amandine Roy. În 2021, ea a postat pe YouTube un interviu de patru ore cu jurnalista independentă Natacha Rey, în care susținea că Brigitte Macron fusese odată un bărbat numit Jean-Michel Trogneux, numele fratelui ei.

Cele două femei au fost condamnate să plătească despăgubiri primei doamne a Franței și fratelui ei în 2024, înainte ca sentința să fie anulată în apel. Prima doamnă a dus cazul la cea mai înaltă instanță de apel din țară.

Apărute încă de la alegerea lui Emmanuel Macron în 2017, acuzațiile au fost amplificate de cercurile de extremă dreapta și de teoreticienii conspirației din Franța și din Statele Unite, unde drepturile transgender au devenit o problemă fierbinte.

Cuplul prezidențial a intentat în iulie un proces pentru calomnie în SUA împotriva podcasterului conservator Candace Owens, care a produs o serie intitulată „Becoming Brigitte”, susținând că ea s-a născut bărbat.

Cuplul intenționează să prezinte dovezi „științifice” și fotografii care să demonstreze că prima doamnă nu este transgender, potrivit avocatului lor din SUA. Mai mulți dintre cei judecați la Paris au distribuit postări ale influencerului american.

Cristiano Bergodi a fost desemnat antrenorul etapei a 14-a

Iată cum arată echipa ideală a etapei a 14-a, prezentată de LPF:

  • Portar:

Alexandru Buzbuchi (Farul Constanța) – A închis excelent poarta. A bifat al doilea meci la rând fără gol încasat.

  • Fundași:

Cristian Manea (FC Rapid) – Trece printr-o perioadă formidabilă. A doua etapă consecutivă când punctează și pe tabelă.

Ionuț Larie (Farul Constanța) – Căpitanul dobrogenilor a sărbătorit meciul 400 în SuperLigă cu o prestație ireproșabilă.

Kennedy Boateng (Dinamo) – Puternicul fundaș dinamovist a marcat golul care le-a adus bucureștenilor un punct.

Alexandru Țigănașu (FC Botoșani) – Veteranul botoșănenilor trăiește un sezon de vis! Și-a recâștigat postul de titular la începutul sezonului și a rămas om de bază în sistemul gândit de Leo Grozavu.

  • Mijlocași:

Tobias Christensen (FC Rapid) – Este dirijorul giuleștenilor de la centrul terenului. Implicat total în fiecare meci.

Charles Petro (FC Botoșani) – A înscris primul său gol în campionatul României. A fost cel mai bun jucător al liderului din meciul din această rundă.

Florin Tănase (FCSB) – Gol și pasă decisivă. Este jucătorul cu cele mai multe contribuții ofensive din primele 14 runde.

  • Atacanți:

Narek Grigoryan (Farul Constanța) – A marcat și a fost implicat în multe alte acțiuni ofensive.

Jovo Lukić (Universitatea Cluj) – Face un sezon excelent în tricoul studenților clujeni. A ajuns la șase goluri în ediția curentă.

Claudiu Petrila (FC Rapid) – A deschis drumul Rapidului spre o nouă victorie și a pus presiune pe adversari.

  • Antrenorul etapei:

Cristiano Bergodi (Universitatea Cluj) – A debutat cu dreptul pe banca studenților ardeleni, reușind o victorie pe un teren unde se câștigă foarte greu.

Viitorul parcului IOR se votează mâine. Primăria vrea o modernizare de 43 de milioane de euro cu „hub acvatic” și „spații comerciale”, dar societatea civică reclamă „betonări excesive și comercializarea spațiului verde”

Potrivit documentației supuse votului, ce a fost consultată de Mediafax, intervențiile propuse combină reabilitarea infrastructurii existente cu lucrări noi: de la locuri de joacă și iluminat, până la amenajări tematice și spații comerciale. În același timp, planul este contestat de o parte a societății civile, care avertizează că pachetul de investiții riscă să aducă mai multă construcție și beton decât protecție pentru natură.

Documentația prevede un pachet de intervenții care combină reabilitarea infrastructurii existente cu amenajări noi, valoarea totală a lucrărilor fiind estimată la aproape 43 milioane de euro (TVA inclus). Durata investiției este indicată la doi ani, cu desfășurare etapizată pe întreg perimetrul parcului.

Măsuri propuse: reparații, dotări și noi funcțiuni

Proiectul vizează un program amplu de lucrări, cu accent pe refacerea echipamentelor urbane, completate de amenajări noi:

Infrastructură pentru copii și familii. Toate cele 17 locuri de joacă existente ar urma să fie reabilitate. În plus, documentul prevede amenajarea unei tiroliene și a unui parc de distracții dedicat copiilor între 3 și 6 ani, pentru diversificarea ofertelor de joacă și mișcare.

Dotări pentru utilizare cotidiană.

Se propun 24 de zone de lucru („work zones”) cu mobilier urban adecvat, 20 de spații comerciale de mici dimensiuni, precum și 20 de grupuri sanitare răspândite în parc, pentru a reduce presiunea pe punctele sanitare existente. O noutate este și un „hub acvatic”, gândit ca un pol de activități și socializare în proximitatea apei.

Iluminat și siguranță.

Sistemul de iluminat ar fi modernizat prin instalarea a 1.150 de stâlpi LED, cu un impact așteptat asupra eficienței energetice și a vizibilității pe timp de seară. Proiectul include și implementarea unui sistem de monitorizare video, măsură argumentată prin nevoia de siguranță, dar care deschide discuții despre protecția datelor și oportunitatea extinderii supravegherii.

Biodiversitate și spații verzi.

Planul vorbește despre plantarea de specii native, amenajarea de pajiști pentru polenizatori pe peste 47.000 mp și crearea a cel puțin cinci micro-habitate noi, pentru a susține fauna urbană. Sunt menționate și grădini comunitare, alături de un nou amfiteatru, conceput drept spațiu pentru evenimente în aer liber.

Proiectul este contestat de o parte a societății civice

Proiectul este însă contestat de o parte a societății civile. Grupul de Inițiativă Civică IOR – Titan a transmis un apel public către consilierii locali să respingă proiectul. Organizația reclamă riscul unei „betonări” excesive și al comercializării spațiului verde prin multiplicarea construcțiilor și a funcțiunilor non-verzi.

„Parcul IOR nu are nevoie de huburi, amfiteatre, zone de lucru și spații comerciale. Nu are nevoie de «parc acvatic» sau «parc de distracții». Are nevoie de protecție, liniște și refacerea zonelor naturale distruse”, arată mesajul, care invocă inclusiv sancțiuni aplicate în trecut de Garda de Mediu pentru intervenții considerate neconforme. Grupul afirmă că peste 5.000 de persoane au semnat o petiție de oprire a proiectului și critică societatea care a realizat documentația, indicând controverse legate de alte proiecte urbanistice.

Viktor Orban plănuiește formarea unui bloc anti-Ucraina în cadrul UE. Care ar fi potențialii parteneri

Premierul ungar Viktor Orban intenționează să colaboreze cu omologii din Cehia și Slovacia – Andrej Babiš și Robert Fico – pentru a constitui o alianță anti-Ucraina în cadrul UE, scrie POLITICO.

O alianță politică fermă este încă departe, însă formarea acesteia ar putea împiedica în mod semnificativ eforturile UE de a sprijini financiar și militar Ucraina, menționează sursa citată.

„Cred că va veni – și va fi din ce în ce mai vizibilă”, a declarat directorul politic al prim-ministrului, Balázs Orbán, întrebat despre potențialul unei alianțe anti-Ucraina care să înceapă să acționeze ca un bloc în cadrul Consiliului European.

Consilierul lui Viktor Orban a adus în discuție și grupul Visegrad 4, format din Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia în vremea în care Partidul polonez Lege și Justiție se afla la putere. „A funcționat foarte bine în timpul crizei migrației. Așa am putut rezista”, a spus oficialul ungar.

Fico și Babiš au preluat punctele de vedere ale liderului maghiar cu privire la Ucraina, pledând pentru un dialog cu Moscova în locul presiunii economice.

Pe de altă parte, eforturile Ungariei de a încheia alianțe politice la Bruxelles depășesc cadrul Consiliului European, subliniază consilierul Balázs Orbán pentru POLITICO.

În plus, oficialul ungar mai afirmat că Partidul Fidesz al prim-ministrului maghiar ar putea să-și extindă parteneriatele în Parlamentul European, numind grupul de dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, grupul de extremă dreapta Europa Națiunilor Suverane și „unele grupuri de stânga” ca potențiali aliați.

 

Valdis Dombrovskis: Ținta de deficit pentru 2026 trebuie să fie respectată

Comisarul european a vorbit despre deficitul înregistrat de România și a spus că „este esențial să fie luate măsuri curajoase ca să corecteze această situație și să reducă vulnerabilitățile României”.

El susține că amploarea și natura măsurilor luate „corespund pe deplin cu eforturile de a face ca România să reintre în linie, dar încă ne așteptăm ca deficitul bugetar să fie de 8,3%”.

Valdis Dombrovskis a declarat că este important ca ținta de deficit pentru 2026 trebuie să fie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv conform planurilor.

„Piețele financiare au recunoscut aceste lucruri și permit României să rămână o țintă recomandată pentru investiții în conformitate cu viziunea piețelor. Și este important ca România să păstreze accesul la piețele internaționale de capital și să se asigure că își poate finanța prioritățile de politici la costuri acceptabile. Pe mai departe trebuie să ne asigurăm că sistemul de finanțe publice și creșterea economică înregistrează performanțe solide și tocmai de aceea sunt necesare eforturi continue și implicare”, a mai declarat comisarul european.

El a mai anunțat că, având în vedere raporturile autorităților române și măsurile luate în ultimele luni, Comisia va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privitor la procedura de deficit fiscal excesiv până la sfârșitul lunii noiembrie: „Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, acest lucru va permite Comisiei să oprească procesul de condiții macroeconomice și să evite suspendarea fondurilor europene”.

Bolojan anunță că România are de cheltuit 10 miliarde de euro din PNRR până în august 2026

„Am abordat și subiectul PNRR și i-am mulțumit domnului comisar pentru sprijinul acordat de Comisia Europeană în finalizarea negocierilor pentru revizuirea acestuia. Această formă revizuită ne va permite să continuăm investițiile importante pe care România le are în momentul de față în domeniul infrastructurii, construcției de spitale, reabilitări de școli și așa mai departe”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat interesul major al României de a accesa eficient fondurile europene destinate redresării economice.

„Am subliniat interesul sporit al României de a accesa în mod eficient fundurile destinate redresării. Avem la dispoziție până în luna august anului viitor de cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro care vor constitui baza investițiilor României în cursul anului viitor”.

Șeful Executivului a precizat că Guvernul se va concentra pe finalizarea lucrărilor și respectarea jaloanelor pentru a asigura accesarea fondurilor europene.

„Pentru asta ne vom focaliza pe lucrări, pe respectarea jaloanelor în așa fel încât să putem să accesăm fundurile europene și mulțumesc încă o dată Comisia Europeană și domnului comisar, de asemenea echipei care îl însoțește pentru tot sprijinul pe care ne l-a acordat până acum”, a conchis premierul.

Trecerea la ora de iarnă: beneficii, dezavantaje și sfaturi pentru adaptare

Beneficiile trecerii la ora de iarnă

Societatea Spaniolă a Somnului (SES) recomandă menținerea orei de iarnă, considerând-o mai sănătoasă decât cea de vară, care scade durata somnului. Experții susțin că ora de iarnă menține un ritm biologic mai stabil, ceea ce îmbunătățește performanța intelectuală și reduce riscul apariției bolilor cardiovasculare, obezității și insomniei. Este deosebit de benefică pentru grupurile sensibile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă.

Un studiu internațional, în care a participat Departamentul de Fiziologie al Universității din Granada, confirmă avantajele orei de iarnă, deoarece variațiile luminii de-a lungul anotimpurilor sunt mai line și permit o adaptare mai bună, pe când ora de vară o perturbă. Totodată, ora de iarnă limitează expunerea excesivă la lumină seara, care poate afecta sănătatea prin perturbarea ceasului biologic.

Dezavantaje și sfaturi pentru adaptare

Însă scurtarea zilei poate afecta starea de spirit, după cum avertizează psihologul și neuropsihologul José Antonio Portellano.

Expunerea redusă la lumina soarelui diminuează producția de serotonină și melatonină, substanțe esențiale pentru reglarea somnului și a stării de spirit, favorizând tristețea sau melancolia.

Pentru a face mai ușoară tranziția, Asociația pentru Autocontrolul Sănătății recomandă:

  • Stabilește o rutină fixă de somn și trezire.
  • Evită puii de somn până ce te obișnuiești cu noul program.
  • Nu lua mese grele aproape de culcare și așteaptă cel puțin o oră după masă înainte de somn.
  • Redu consumul de cafeină și alte stimulente.
  • Practică exerciții fizice cu câteva ore înainte de culcare.
  • Evită luminile puternice ale telefoanelor, tabletelor sau computerelor înainte de somn.

Adaptarea copiilor

Copiii resimt mai intens schimbarea orei, putând fi mai nervoși, somnoroși sau iritabili.

Recomandările pentru adaptarea lor includ:

  • Să își ajusteze treptat rutina cu 10–15 minute mai devreme în fiecare zi, cu câteva zile înainte.
  • Să meargă la culcare și să se trezească puțin mai devreme progresiv.
  • Să fie expuși cât mai mult la lumina soarelui dimineața, acasă sau pe drum spre școală/grădiniță.
  • Puiul de somn din prima parte a după-amiezii poate fi menținut, dar nu mai lung decât de obicei; pentru copiii mai mari, nu mai mult de 30 de minute în primele zile de adaptare.