Gideon Sa’ar, ministrul Afacerilor Externe al Statului Israel, se află în vizită oficială în România, prima de acest fel după formarea noului guvern al țării noastre.

Excelența Sa a fost primită de ministrul de Externe, Oana Țoiu, la sediul ministerului român al Afacerilor Externe, se arată și pe pagina oficială de social media a Ambasadei Israelului în România.

„Cei doi Miniștri au discutat despre Planul de Pace pentru Orientul Mijlociu propus de Președintele Donald Trump, iar dl Ministru Sa’ar a explicat modul în care Hamas a încălcat armistițiul în ceea ce privește predarea trupurilor neînsuflețite ale ostaticilor israelieni uciși”.

Relații diplomatice între România și Israel de peste 70 de ani

„E.S. dl Gideon Sa’ar i-a prezentat, de asemenea, E.S. dna Oana Țoiu reformele esențiale pe care Autoritatea Palestiniană trebuie să le implementeze: renunțarea la politica sa de „plată pentru crimă” (Pay-for-Slay) și încetarea incitării împotriva Israelului.

Dl Ministru Sa’ar și-a exprimat recunoștința față de sprijinul constant pe care România l-a acordat Israelului pe durata războiului, precum și față de decizia României de a adopta o poziție fermă împotriva propunerilor Uniunii Europene de a sancționa Israelul.

E.S. Gideon Sa’ar i-a adresat E.S. dna Oana Țoiu invitația de a vizita Israelul.

Așa cum a menționat dna Ministru Țoiu, de 77 de ani, România și Israel sunt unite prin relații diplomatice neîntrerupte și istorii de familie care conectează țările noastre prin legături puternice transmise din generație în generație.

Israel și România vor continua să dezvolte și să consolideze relațiile bilaterale în toate domeniile de activitate”, se arată în postare.

Cine este Gideon Sa’ar

Gideon Sa’ar (57 de ani) a urmat cursurile Universității din Tel Aviv, unde a studiat Științe Politice și, ulterior, Drept.

A fost ales în Knesset (parlamentul israelian) ca membru al Partidului Likud, propulsat de Netanyahu.

A ocupat funcția de Ministru al Educației între 2009 și 2013.

A fost Ministru al Internelor între 2013 și 2014 și Ministru al Justiției în 2021.

La 5 noiembrie 2024, premierul Benjamin Netanyahu l-a numit ministru de Externe al Israelului, în locul lui Israel Katz.

Politicile sale sunt considerate de dreapta și dure în ce privește soluția palestiniană.

Sa’ar a declarat că o „soluție cu două state este o expresie goală de sens” („the two-state solution is just a slogan”).

Zelenski a spus, marți, că este dispus ca discuțiile de pace să aibă loc oriunde, cu excepția Rusiei sau a Belarusului, conform Reuters.

Planurile pentru un summit la Budapesta, programat în această lună între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, au fost suspendate după ce Moscova a insistat asupra unor condiții, printre care și cedarea de noi teritorii de către Ucraina ca precondiție pentru un armistițiu.

Trump a susținut apelul Ucrainei pentru o încetare imediată a focului pe actualele linii ale frontului.

Oficiali ucraineni și europeni se vor întâlni vineri sau sâmbătă pentru a discuta detaliile unui plan de încetare a focului, a spus Zelenski marți, după o întrevedere cu ministrul olandez de externe, David van Weel.

„Nu este un plan pentru a pune capăt războiului. Mai întâi de toate, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Zelenski.

„Este un plan pentru a începe diplomația… Consilierii noștri se vor întâlni în următoarele zile, am convenit pentru vineri sau sâmbătă. Ei vor discuta detaliile acestui plan”, a subliniat Zelenski.

Zelenski a cerut, de asemenea, parlamentarilor americani să adopte restricții mai dure împotriva Rusiei, după ce Trump a impus sancțiuni celor mai mari două companii petroliere ale Moscovei.

Ucraina va avea nevoie de finanțare stabilă din partea aliaților săi europeni pentru încă doi sau trei ani, a mai spus Zelenski.

El a adăugat marți că speră și la sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului.

„Ne-am dori foarte mult ca China să exercite presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război și să nu contribuie în niciun fel la continuarea lui”, a declarat președintele ucrainean.

Cele două companii, Microsoft Corporation şi OpenAI, au anunţat finalizarea unui parteneriat istoric, prin care Microsoft dobândeşte o participaţie de aproximativ 27% în OpenAI, evaluată la 135 miliarde de dolari. În virtutea înţelegerii, prezentată de Bloomberg, Microsoft va avea acces la tehnologia avansată a OpenAI până în anul 2032, inclusiv la modelele ce ating pragul inteligenţei artificiale generale (AGI).

Spre era inteligenței artificiale generale

OpenAI va fi restructurată ca o corporaţie în beneficiul public, denumită OpenAI Group PBC și controlată de fundaţia nonprofit OpenAI Foundation, care va superviza entitatea generatoare de profit. În cuvintele lui Bret Taylor, preşedintele Consiliului de Administraţie al OpenAI: „Organizația nonprofit rămâne în controlul entității comerciale și are acum o cale directă către resurse majore înainte ca inteligența artificială generală să apară”.

În timp ce majoritatea AI-urilor de azi sunt specializate şi realizate pentru un set restrâns de sarcini (recunoaştere de imagini, traducere, generare de text), AGI ar putea învăţa şi rezolva orice sarcină intelectuală la fel de bine sau chiar mai bine decât un om.

Cine va verifica momentul AGI

Noua structură permite OpenAI să acceseze rapid resurse comerciale, dar menține procesul de certificare a atingerii inteligenței artificiale generale (AGI) sub control independent, printr-un panel de experți. Potrivit companiei, „odată ce OpenAI va declara că a atins inteligența artificială generală, acea declarație va fi verificată de un panel independent de experți”.

De asemenea, Microsoft îşi păstrează drepturi comerciale asupra produselor OpenAI „post-AGI”.

Investitorii aplaudă tranzacția

Tranzacţia marchează o victorie pentru Microsoft, care îşi securizează poziţia într-o companie de vârf în domeniul AI comercial. În plus, Microsoft renunţă la dreptul de primă opţiune asupra resurselor de calcul ale OpenAI, dar compania condusă de Sam Altman s-a angajat să achiziţioneze 250 miliarde de dolari în servicii cloud Azure de la Microsoft, întărind parteneriatul.

Microsoft renunţă la dreptul de primă opţiune („right of first refusal”) asupra resurselor de calcul („compute”) ale OpenAI, dar OpenAI s-a angajat să achiziţioneze 250 miliarde de dolari în servicii cloud Azure de la Microsoft

Pe bursă, reacţia a fost pozitivă: acţiunile Microsoft au urcat cu aproape 4% imediat după anunţ.

Miza: inteligența care va depăși omul

Prin acest aranjament, Microsoft și OpenAI se aliniează la un viitor condus de inteligența artificială generală, în care modelele AI nu doar asistă oameni, ci pot să le concureze la majoritatea activităţilor economice. Dacă şi când AGI va deveni realitate, această alianţă ar putea fi unul dintre pilonii săi fundamentali.

Preşedintele Nicuşor Dan a discutat, marţi, la Palatul Cotroceni, cu Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie şi productivitate şi pentru implementare şi simplificare, pe teme economice şi financiare cheie, cu accent special pe situaţia fiscală şi bugetară a României.

„România este ferm angajată să continue consolidarea fiscală şi să abordeze dezechilibrele economice. Autorităţile române vor continua eforturile necesare pentru a corecta deficitul excesiv, deoarece stabilitatea şi predictibilitatea sunt cruciale pentru economia noastră. Apreciem dialogul constructiv cu Comisia Europeană pentru identificarea soluţiilor la provocările noastre fiscale”, scrie şeful statului pe platforma X.

Substantive discussions today at Cotroceni Palace with Valdis Dombrovskis @VDombrovskis, Commissioner for Economy and Productivity, and for Implementation and Simplification, on key economic and financial topics, with a special focus on Romania’s fiscal and budgetary situation.… pic.twitter.com/gMSsYEiqMP

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 28, 2025

În ceea ce priveşte recenta revizuire a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (NRRP), România îşi menţine angajamentul de a implementa eficient Planul revizuit până în august anul viitor.

Deputatul Andrei Gușă a transmis o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și liderilor coaliției de guvernare, în care cere explicații privind numărul foarte ridicat de mandate de securitate națională emise după alegerile prezidențiale din 2024.

2.843 de mandate de securitate națională ar fi fost emise după primul tur al alegerilor prezidențiale

Potrivit unor dezvăluiri citate de Gușă, în perioada cuprinsă între primul tur al alegerilor, când finaliști au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și momentul trimiterii în judecată a dosarului privind „periclitarea ordinii constituționale”, ar fi fost emise 2.843 de mandate de securitate națională la București.

„Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertățile fundamentale prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. Nicio solicitare nu a fost respinsă de Parchet sau Înalta Curte”, a citat deputatul dintr-o investigație realizată de jurnalista Sorina Matei.

Gușă atrage atenția că un singur mandat poate viza, potrivit legii, cel puțin 20 de persoane, ceea ce ar însemna că peste 56.000 de cetățeni ar fi fost monitorizați. Costurile estimative ale acestor acțiuni ar depăși 110 milioane de euro, putând ajunge până la un miliard.

„Dacă pentru supravegherea unor persoane nevinovate se cheltuiesc sute de milioane de euro din surse neclare, de ce nu se aplică austeritatea și aici?”, întreabă Gușă, criticând lipsa transparenței și a controlului parlamentar asupra activităților serviciilor de informații.

Comparație cu Statele Unite

El a comparat situația cu cea din Statele Unite, unde, deși populația este de 18 ori mai mare, s-ar fi emis în 2024 de opt ori mai puține mandate de supraveghere pe motive de securitate națională.

„Domnule președinte, vă simțiți confortabil să conduceți o țară unde peste 56.000 de cetățeni sunt monitorizați fără să se știe de ce?”, a întrebat deputatul, adăugând că unele mandate ar fi fost prelungite și în mandatul actualului șef al statului.

În final, Gușă a cerut public „încetarea practicilor de poliție politică” și „extinderea austerității și asupra aparatului de securitate al statului”, nu doar asupra cetățenilor.

Potrivit gandul.ro, 2843 mandate de securitate națională au fost emise la București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliștii au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și până în ziua trimiterii în judecată a dosarului în care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român.

Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertăți fundamentale prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. La nivelul ultimilor 3 ani, cifrele oferite de ÎCCJ sunt și mai înfiorătoare: 8603 mandate de supraveghere au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ pe vremea fostei șefe a Curții Supreme – Corina Corbu, ultimii 2 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului de președinte al României al lui Nicușor Dan.

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu susține că Guvernul a pierdut până acum din fonduri europene 7 miliarde de euro și că este la o lună distanță de a mai pierde 900 de milioane de euro.

Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook, publicată marți, că deficitul la 9 luni arată rău.

„Cheltuielile primare nete au creștere nominală de peste 4% an la an, iar ținta asumată în fața Comisiei este de 2,8 %.

Ce nu vedeți în deficit sunt cheltuielile amânate la plată, dar pentru care există facturi în casă de cca 1% din PIB (atenție că astea se pun pe ESA, nu mai fugiți după fenta cu deficitul cash)! Veniturile fiscale nu arată grozav, chiar subperformează”.

TVA, mult sub inflație

„În special TVA-ul (mult sub inflație) și accizele. Nici la contribuții sociale nu e altfel.

Pe partea de cheltuieli, cel mai mare derapaj este la dobânzi, iar 80% din diferența nominală an la an este dată de plata în avans a dobânzilor pentru preschimbarea de titluri.

Este o cheltuială inutilă, circa 10 miliarde lei, care, chiar dacă este în afara cheltuielilor primare nete, este producătoare de cost de finanțare crescut”, arată fostul ministru al Finanțelor.

„Investițiile arată deplorabil”

El speră ca Guvernul să nu ajungă să se împrumute pentru a plăti dobânzile „pentru că ar fi chiar nepermis de grav”.

„Investițiile arată deplorabil. Doar 55% din programatul anual a fost realizat în primele 9 luni!

Din cauza amânărilor pe plata facturilor! Pentru a cosmetiza deficitul.

Din păcate amânările de facturi produc consecințe economice, stagnare și posibila recesiune”, adaugă Câciu.

7 miliarde deja pierdute

El spune că la câte fonduri europene a pierdut actualul guvern nici nu ai nevoie de sperietoarea suspendării: „7 miliarde euro deja pierdute în acest an.

Suntem la o lună distanță să mai pierdem 900 milioane euro (sume rotunjite). Un total de 7,9 miliarde euro. 2 autostrăzi!

Nu reformele sau lipsa lor au produs ce vă spun. Ci modul în care se face administrarea executivă curentă a țării”.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii octombrie 2025, cei doi au procurat din Spania 14 kilograme de canabis, pe care le-au introdus în România printr-o firmă de curierat internațional, cu scopul de a le comercializa.

În seara de 27 octombrie, femeia a ridicat de la un punct de lucru al firmei două colete care conțineau drogurile, transportându-le într-o locație din Sectorul 1 al Capitalei, unde le-a predat bărbatului contra sumei de 21.000 de euro. Cei doi au fost prinși în flagrant imediat după încheierea tranzacției.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate 305.000 lei, 16.500 euro, o pungă cu canabis, 70 de comprimate cu substanța activă alprazolam, un grinder, obiecte purtând urme de droguri, stickuri pentru criptomonede și alte mijloace de probă.

Miercuri, procurorii DIICOT au sesizat Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi inculpați.

Activitățile judiciare au fost desfășurate în colaborare cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul Antidrog.

Alexandru Nazare a avut marţi discuţii cu echipa comisarului european pentru Economie şi Productivitate, Valdis Dombrovskis, despre progresul măsurilor fiscale şi planurile României în cadrul procedurii de deficit excesiv.

„Câştigǎm teren important în Europa. Noi semnale de încredere de la Comisia Europeanǎ, în dialogul cu Comisarul Dombrovskis”, spune Nazare într-o postare pe Facebook.

El arată că acţiunile întreprinse pentru a asigura corectarea deficitului excesiv au fost încǎ o datǎ salutate de Comisia Europeană, iar evaluarea finală din 25 noiembrie va reflecta aceste rezultate, „oferind şansa României să iasă din procedura de deficit excesiv fără aplicarea unor condiţionalităţi suplimentare”.

„Am discutat despre restructurarea echilibrată a planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), inclusiv transferuri între componentele de granturi şi împrumuturi, pentru a asigura coerenţa şi sustenabilitatea proiectelor; proiectele critice, în special în transporturi şi sănătate, vor fi integrate în programele de coeziune 2021–2027, pentru a evita pierderea investiţiilor europene”, adaugă ministrul Finanţelor.

El susţine că vor continua măsurile implementate de ANAF şi accelerarea digitalizǎrii.

„Bugetul pentru 2026: va fi primul buget digitalizat al României, cu toate ministerele şi autorităţile locale conectate într-o platformă unică pentru planificare şi monitorizare transparentă; este un pas major spre eficienţă, responsabilitate şi utilizarea responsabilǎ a fiecărui leu public. Stabilitatea şi responsabilitatea sunt principalii indicatori ai încrederii investitorilor şi partenerilor externi. De aceea, trebuie să continuăm cu consecvenţă nu doar să punem ordine în finanţele României, ci să transformăm această stabilitate într-un motor real de relansare economică şi modernizare”, mai spune ministrul pe reţeaua de socializare.

Privind posibilitatea ca Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat, Mike Johnson a spus: „Nu văd o cale pentru asta”, adăugând că modificarea Constituţiei americane ar fi un proces prea dificil.

Declaraţiile sale vin după ce preşedintele Trump a sugerat luni că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. Acesta nu a exclus luni posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat la Casa Albă la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

De asemenea, săptămâna trecută, Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Constituţia americană prin cel de-al 22-lea Amendament menţionează că preşedinţii pot fi aleşi pentru maxim două mandate, iar abrogarea amendamentului ar necesita aprobarea a două treimi din Camera Reprezentanţilor şi Senat.

Reținută după un videoclip viral în Sankt Petersburg

Loginova, care cântă sub numele de scenă Naoko, a fost reținută pe 15 octombrie de poliția din Sankt Petersburg după ce un videoclip cu ea și colegii ei din trupa Stoptime interpretând cântece anti-Kremlin a devenit viral.

Mai precis, Loginova a fost amendată pentru că a interpretat melodia „You’re a Soldier” a cântăreței ruse exilate Monetochka. Versurile includ fraze precum „Ești soldat, văd în ochii tăi că ai fost acolo / Miroși a sânge, nu ești altceva decât o cicatrice”. Deși evocatoare, melodia nu face referire explicită la războiul Rusiei în Ucraina.

Trupa Stoptime, acuzată de organizarea unui „eveniment neautorizat”

Cântăreața a fost inițial condamnată, după arestare, la 13 zile de detenție administrativă pentru că ar fi discreditat armata rusă și ar fi organizat un eveniment „neautorizat” într-un loc public, potrivit The Kyiv Independent.

Pe lângă „You’re a Soldier” a lui Monetochka, Stoptime a interpretat și celebra piesă „Swan Lake Cooperative” a lui Noize MC. Atât Monetochka, cât și Noize MC au fost etichetați drept „agenți străini” de către guvernul rus, potrivit The Kyiv Independent.

Prin interpretarea melodiilor unor artiști desemnați „agenți străini”, Stoptime și-a asumat un risc din ce în ce mai mare într-o țară în care autoritățile suprimă tot mai mult orice formă de disidență în timpul războiului pe scară largă împotriva Ucrainei.

În instanță, Loginova a refuzat să-și recunoască „vinovăția”, potrivit publicației independente rusești Novaya Gazeta. Imaginile video arată cum Loginova este escortată din sala de judecată de poliție, în aplauzele susținătorilor.

Susținătorii lui Loginova și-au exprimat îngrijorarea că autoritățile ar putea pregăti un dosar penal împotriva ei. Dacă va fi acuzată din nou de discreditarea armatei ruse, ea ar putea primi o pedeapsă mai severă decât o amendă.

Reacție din România: Eugen Tomac, solidar cu tinerii ruși

În România, consilierul prezidențial Eugen Tomac a criticat-o pe Diana Șoșoacă, afirmând că „a ales să meargă la Moscova pentru a primi noi instrucțiuni de discreditare a țării noastre și a Uniunii Europene”, în timp ce „câțiva adolescenți ruși au zdruncinat puternic cu vocea și curajul lor inocent un regim barbar”.

Tomac și-a exprimat solidaritatea cu tinerii ruși arestați pentru proteste împotriva lui Vladimir Putin, afirmând că „arestarea tinerilor care cântă împotriva războiului declanșat de Putin evidențiază disperarea ce bântuie acest regim criminal” și că nu poate „să nu-și exprime deplina solidaritate cu aceste voci curajoase”.