Tiphaine Auzières, fiica lui Brigitte Macron, a depus marți mărturie în procesul în care 10 persoane sunt acuzate de hărțuire cibernetică împotriva mamei sale, despre care promovau teorii ale conspirației privind identitatea ei sexuală.

Cea mai mică dintre fiicele lui Birigitte Macron combate cu fermitate zvonurile transfobice despre mama ei.

„Nu trece o săptămână fără ca cineva să-i spună despre asta. Nu poate ignora toate lucrurile oribile pe care oamenii le spun despre ea”, a spus Tiphaine în fața instanței.

„Libertatea de expresie” ca argument suprem

Tiphaine este, de altfel, singurul martor în acest proces de doar două zile, în care, în fața instanței, compar opt bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, cu ocupații dintre cele mai variate: un informatician înstărit care lucrează în Elveția, un bărbat cu dizabilități grave „care petrece mult timp pe twitter”, un medium spiritual autoproclamat, paralizat de datorii și un viceprimar cu voce blândă, dintr-un oraș de provincie.

Cei mai mulți dintre cei care au luat cuvântul au invocat libertatea de expresie în apărarea lor și au exemplificat cu caricaturile deloc comode ale săptămânalului satiric Charlie Hebdo, faimos pentru umorul său sfidător, din cauza căruia a și fost ținta atacului terorist din 2015, soldat cu 12 morți.

Brigitte Macron nu mai are „o viață normală”

La rândul său, fiica cea mică a lui Brigitte Macron a spus că zvonurile despre mama ei au determinat-o pe aceasta să-și schimbe comportamentul și că era în mod constant preocupată de faptul că hainele pe care le alege ar putea fi criticate de adepții conspirației transfobice a cărei țintă e.

De asemenea, Auzières a adăugat că mama sa a devenit „anxioasă”, că nu mai are o „viață normală” și că îi este teamă că și cei șapte nepoți ai lui Macron s-ar putea confrunta cu hărțuirea la școală.

În proces sunt prezentate fotografii de la prima nuntă

Marți seara, târziu, este așteptat un verdict în acest caz.

Brigitte Macron, acum în vârstă de 72 de ani, l-a cunoscut pe Emmanuel Macron când acesta avea 14 ani, la o școală privată din Amiens, un oraș situat la o oră și jumătate de Paris.

Procesul conține fotografii cu Brigitte în copilărie și de la prima ei căsătorie, din 1974.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a emis o declaraţie în care condamnă acţiunile Hamas, acuzând gruparea că a „înscenat” recuperarea trupului unui ostatic israelian decedat.

Reacţia vine după ce armata israeliană a publicat imagini filmate cu drona care ar arăta că luptători Hamas au îngropat trupul înainte de sosirea echipelor Crucii Roşii, pentru ca apoi să-l dezgroape în momentul în care acestea au ajuns la faţa locului, scrie Al Jazeera.

CICR a precizat că reprezentanţii săi „nu au fost informaţi că o persoană decedată fusese plasată acolo înainte de sosirea lor, aşa cum se vede în filmare”.

Organizaţia a subliniat că rolul său de intermediar neutru nu include activităţi de exhumare a trupurilor şi că echipa „a observat doar ceea ce părea a fi recuperarea unor rămăşiţe, fără a cunoaşte circumstanţele anterioare”.

„Este inacceptabil ca o astfel de recuperare falsă să fie regizată, în condiţiile în care acordurile umanitare depind de bună credinţă şi când atâtea familii aşteaptă cu disperare veşti despre cei dragi”, a transmis CICR.

Autoritatea Regională de Sănătate a transmis: „Ploile abundente şi inundaţiile asociate cu uraganul Melissa ar putea duce la strămutarea crocodililor din habitatele lor naturale”.

Aceştia au recomandat populaţiei să nu încerce să captureze sau să rănească vreun crocodil.

Agenţia Naţională pentru Mediu a anunţat că singura specie de crocodil din Jamaica se găseşte în principal de-a lungul coastei de sud, între St. Thomas şi Westmoreland, cu populaţii mai mici în Hanover şi Trelawny.

Uraganul Melissa, care a lovit marţi Jamaica a fost retrogradat de la categoria 5 la categoria 4, iar Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) a anunţat că viteza rafalelor a scăzut de la aproximativ 300 de km/h la aproximativ 240 km/h.

Oficialii locali au emis alerte maxime şi recomandă populaţiei să rămână în adăposturi sigure pe durata furtunii.

„Nu vreau să comentez declaraţiile doamnei Vasilescu, fiindcă nu vreau să comentez. Eu de obicei încerc să caut un echilibru într-o coaliţie, nu să torn gaz pe foc. Deci sigur, această posibilitate de a depune moţiuni de cenzură există. Exista posibilitatea să nu avem o gaură în buget de 10% aproape şi această posibilitate exista acum un an de zile. Exista posibilitatea să faci rectificare în 2023, să faci rectificare în 2024, ce nu s-a întâmplat…”, spune la Antena 1 Kelemen Hunor.

Liderul UDMR afirmă că „oricine poate să se retragă de la guvernare”.

„Va guverna cineva, nu-i nicio problemă. Dacă cineva crede că în acest moment e o mare bucurie şi fericire să stai în executiv sau să fie în coaliţie, greşeşte”, încheie Kelemen Hunor.

Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a subliniat marţi că partidul nu va iniţia moţiuni de cenzură, dar că rolul său în coaliţie nu este să aplaude sau să aprobe politicile proaste ale Guvernului, ci să contribuie activ cu expertiză, propuneri şi soluţii pentru români.

Invitată în emisiunea Ai aflat! cu Ionuţ Cristache, Lia Olguţa Vasilescu, confirmă că PSD i-a transmis lui Ilie Bolojan că ar urma să fie demis dacă, până pe 28 noiembrie, reforma pensiilor magistraţilor nu va fi aprobată prin lege, cu avizul de constituţionalitate din partea CCR.

Statele americane contestă oprirea ajutoarelor alimentare SNAP

Procesul, depus la Curtea Districtuală din Massachusetts, solicită ca administrația Trump să fie obligată să utilizeze fondurile de rezervă de urgență pentru a menține plățile din Programul de Asistență Nutrițională Suplimentară (SNAP). Statele susțin că guvernul federal are obligația legală de a asigura continuitatea ajutoarelor alimentare, chiar și în contextul unei închideri administrative.

Procurorii generali din state precum California, Arizona și Massachusetts afirmă că refuzul administrației de a utiliza fondurile de rezervă este „nejustificat și periculos” pentru milioanele de familii care depind de aceste beneficii, scrie The New York Times.

Criza fondurilor SNAP în timpul închiderii guvernului

SNAP este cel mai mare program federal de sprijin alimentar din SUA, având o valoare medie de 187 de dolari lunar per beneficiar, ceea ce costă guvernul aproximativ 8 miliarde de dolari lunar. Conform estimărilor, fondul de urgență al Departamentului Agriculturii are între 5 și 6 miliarde de dolari — suficient pentru a acoperi cel puțin parțial ajutoarele alimentare pentru luna noiembrie.

În ciuda apelurilor venite din ambele tabere politice, administrația Trump a refuzat să prelungească finanțarea, motivând că „fondurile s-au epuizat”. Pe site-ul Departamentului Agriculturii, un mesaj public afirma că democrații sunt responsabili pentru întreruperea iminentă a programului.

Reacții la decizia administrației Trump privind ajutoarele alimentare SNAP

Letitia James, procurorul general al statului New York, a criticat decizia Casei Albe:

„SNAP este unul dintre cele mai eficiente instrumente în lupta împotriva foametei. Nu există nicio scuză pentru ca această administrație să abandoneze familiile care depind de el.”

Nici Casa Albă, nici Departamentul Agriculturii nu au oferit un comentariu oficial până marți seara.

După finalizarea cercetărilor penale la fața locului și a verificărilor tehnice realizate de experții în construcții, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a decis că revenirea etapizată a locatarilor în apartamentele proprii din blocul din Rahova se poate face începând de mâine (miercuri – n.r.). Siguranța rămâne prioritatea noastră principală”, anunță prefectul Capitalei, Andrei Nistor.

Potrivit acestuia, accesul se va face controlat, sub coordonarea Poliției Capitalei, conform următorului program: 09:00 – 10:30: Blocul 30A, Calea Rahovei nr. 317, 10:30 – 12:00: Blocul 30, Scara 1, Calea Rahovei nr. 319, 12:00 – 13:30: Blocul 30, Scara 2, Calea Rahovei nr. 319, precum și 13:30 – 15:00: Blocul 32, Scara 1, Strada Vicina nr. 1.

„Accesul în Scara 2 a blocului 32 rămâne, deocamdată, interzis, până la finalizarea completă a verificărilor tehnice. Le mulțumim tuturor locatarilor pentru răbdare, încredere și colaborare în această perioadă dificilă. Toate instituțiile implicate vor continua să fie alături de cei afectați până la revenirea completă la normalitate”, încheie Nistor.

Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitaleii s-a soldat cu trei morți și 15 răniți.

Moartea, fulgerătoare și șocantă, a doctoriței Ștefania Szabo, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău a produs emoții puternice în societatea medicală românească și a readus în atenție fenomenul pe care toată lumea medicală îl cunoaște: burnoutul.

Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, notează, pe Facebook, că este mai mult decât imperativă o schimbare de atitudine față de instituția medicului în sistemul de sănătate românesc.

„Trebuie să vorbim și mai apăsat, dar și să fim auziți”

„Am tot vorbit și adus în atenția publică realități din spitale. Trebuie să vorbim și mai apăsat, dar și să fim auziți.

Nu știm deocamdată cauzele morții Ștefaniei.

Da, trebuie să vorbim despre ce trebuie schimbat în sistemul medical, despre greșeli ce se întâmplă și cum se pot preveni, despre respect reciproc, despre negativ și pozitiv, dar trebuie să vorbim și despre SUSȚINEREA de care medicii au nevoie pentru a nu se prăbuși.

Și eu am făcut gărzi. Știu și înțeleg ce înseamnă această importantă activitate, înțeleg implicațiile, înțeleg efortul, înțeleg pasiunea, înțeleg dorința de a ajuta pacienții.

Bineînțeles că noi, medicii, trebuie să fim acolo pentru pacienți, pentru oamenii în suferință. Pentru cei care au nevoie de noi, medicii”, scrie Cătălina Poiană.

„Era un om frumos și un medic implicat”

„În memoria Ștefaniei, dar și a tuturor colegilor care au murit la datorie pentru pacienți, cu responsabilitate și solidaritate, vă spun:

Trebuie să avem grijă și de cei care au grijă de sănătatea noastră”, notează Cătălina Poiană.

„Am cunoscut-o la vizita de la Spitalul Județean de Urgență Buzău…

I-am văzut ochii plini de speranță, i-am ascultat vocea și i-am simțit dorința de a se implica în activitatea medicală a spitalului.

Era un om frumos și un medic implicat.

A plecat mult prea devreme, la doar 37 de ani, dintr-un loc unde dăruia viață și speranță.

De gardă, la datorie, cu sufletul până la ultimul suflet..în spital pentru pacienți și profesia medicală.

Și medicii mor. Și medicii obosesc. Și medicii suferă…

Astăzi, nu doar o familie plânge.

Ci o întreagă comunitate, comunitatea medicală din România”, scrie Poiană.

Lumea medicală românească: „Și medicii mor”

Medici și colegi ai doctoriței Ștefania Szabo au atras și ei atenția asupra faptului că, dincolo de halatul alb, de medic, de stetoscopul atârnat de gât, de glumele joviale făcute cu pacienții, medicii suferă de un  burnout cumplit și că „și medicii mor”. Colegiul Medicilor din România scrie:

„Știrea care ne-a tulburat această dimineață.

Nu doar un profesionist din sănătate, ci un om care a ales să fie acolo pentru alții.

Până la capăt…

În tăcere, fără să se plângă, fără să renunțe.

Societatea în ansamblu nu trebuie să uite că, uneori, și medicii au limite.

Că dincolo de halat e un suflet, o mamă, o fiică, un tată, o bunică sau un bunic, un om care respiră aceeași oboseală, același stres, aceleași temeri.

Gândurile noastre se îndreaptă către familia îndurerată, către colegii care simt un gol în echipă, dar și către toți cei care își dau viața — la propriu — pentru viețile altora.

Trebuie să vorbim serios despre sănătatea celor care au grijă de sănătatea noastră.

Despre condiții de muncă, despre echilibru, despre respect…despre cât se plătește o gardă pentru medici”, notează Colegiul Medicilor din România.

Maia Sandu va susține un discurs în cadrul unei sesiuni dedicate integrității informației și rolului mass-mediei independente, una dintre temele centrale ale ediției din acest an, transmite Președinția Republicii Moldova într-un comunicat.

Forumul Păcii de la Paris, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost lansat în 2018 din inițiativa lui Emmanuel Macron și reunește anual lideri politici, experți și reprezentanți ai societății civile din întreaga lume.

Evenimentul are ca scop identificarea de soluții comune la marile provocări globale, de la pace și securitate, până la dezvoltare durabilă și guvernare democratică.

Prezența Maiei Sandu la Paris are loc în contextul consolidării cooperării dintre Republica Moldova și Franța, precum și al sprijinului constant oferit de Paris în procesul de integrare europeană al Chișinăului.

Președinta Republicii Moldova a participat duminică la slujba de sfințire a picturii de la Catedrala Națională din București,

Anca Alexandrescu, realizator de televiziune, a anunțat luni seară, în cadrul emisiunii sale, că își va depune candidatura la Primăria Capitalei. Ea a precizat că aceasta va fi ultima săptămână în care va realiza emisiuni până la finalul campaniei electorale, subliniind că decizia a fost luată „din corectitudine față de telespectatori și critici deopotrivă”.

„Cei care mă cunosc știu cum sunt — nemiloasă. Sunt tot mai mulți cei care știu că sunt un om corect. Astăzi am decis să fac un anunț. (…) Am luat decizia să îmi depun candidatura la Primăria București. Mi se pare onest să anunț public lucrul acesta. Anunț faptul că este ultima săptămână în care fac emisiune până la alegeri”, a declarat Anca Alexandrescu.

Ea a afirmat că nu va trișa și că își dorește „o campanie onestă și corectă, în mijlocul oamenilor”.

„Nu mă voi apuca să gătesc pizza, nu cred că domnul Drulă poate concura cu mine la gătit, eu gătesc de ani de zile. Nici nu mă voi apuca să dansez ca domnul Băluță, dansez zilnic cu soțul meu și cu copiii mei. (…) Nu voi face o campanie cu afișe uriașe, cu bani aruncați cu grămada. Nici nu am banii aceștia și nici nu îmi doresc. Nu voi face o campanie cu atacuri sub centură. Mă voi concentra exclusic pe problemele cetățenilor”, a spus Alexandrescu.

„Știu sistemul din interior”

În ceea ce privește experiența sa administrativă, candidata afirmă că „știe sistemul din interior” și că își dorește să aducă o altă abordare la conducerea Primăriei Capitalei.

„Cunosc ca în palmă administrația. Știu pe ce butoane să apăs atât la guvern, cât și la primărie. În plus, un lucru e sigur – nu am furat, nu am făcut absolut nimic de care să îmi fie rușine. Am făcut tot ce am putut în interesul oamenilor”, a mai declarat ea.

Anca Alexandrescu a încheiat anunțul cu o promisiune: „Nu mă voi duce acolo să primesc ordine, mă voi duce acolo să fac ordine. Biroul meu va fi în stradă, în permanență, nu doar în campanie”.

Cursa pentru Primăria Capitalei se conturează

La PMB și-au mai anunțat candidatura Cătălin Drulă (USR), Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Vlad Gheorghe (independent).

AUR urmează să decidă, la începutul săptămânii viitoare, cine va fi candidatul partidului la Primăria Capitalei. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, afirma luni că formațiunea așteaptă rezultatele unui sondaj intern și nu exclude susținerea Ancăi Alexandrescu.

O judecătoare federală din San Francisco a emis marți o ordonanță care interzice pe termen nelimitat administrației Trump să concedieze angajați federali pe durata blocajului guvernamental, considerând că măsura ar putea fi ilegală și abuzivă, notează Associated Press.

Susan Illston, judecătoare districtuală din San Francisco a decis să prelungească interdicția privind concedierile până la soluționarea procesului intentat de sindicatele funcționarilor publici, care susțin că administrația republicană intenționează să pedepsească lucrătorii și să pună presiuni asupra Congresului.

Democrații cer protejarea sănătății publice, înainte ca finanțările să fie reluate

Ea emisese anterior o ordonanță temporară de restricție, care urma să expire miercuri.

Congresmenii democrați susțin că înainte de căderea la un acord privind refinanțarea guvernului, trebuie să fie adresate prelungirea subvențiilor pentru asigurările de sănătate și anularea reducerilor aplicate Medicaid de „Legea Mare și Frumoasă”.

Blocajul guvernamental, aproape de un nou record de durată

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson a anunțat că orice negociere va avea loc după redeschiderea guvernului.

Blocajul actual este al doilea cel mai lung din istoria SUA, după cel din 2019, care a durat 35 de zile și s-a încheiat în urma disputelor privind finanțarea zidului de la granița cu Mexicul.