„Decizia SUA de a opri rotația unei unități militare prin România vine într-un moment nepotrivit, dar nu este nici o surpriză, nici o catastrofă”, spune, pe X, Oana Lungescu.

Potrivit acesteia, parte a revizuirii poziției globale a SUA, aceasta lasă 1000 de soldați americani, 3 baze și capacități cheie în România.

România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România.

Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.

„Sunt tarifele de transport, distribuție, furnizare, sunt în toată lumea, pentru că sunt costuri asociate, sunt pierderi pe rețea, dar în unele cazuri, de exemplu, la consumul propriu tehnologic, acel faimos CPT, pe care nu îl înțelege nimeni ce înseamnă, e dublu față de media Uniunii Europene. Adică pierderile pe rețea. Nu cred că e altă dinamică a gravității în România comparativ cu restul Uniunii Europene pentru a avea dublu pierderi în țara noastră”, a declarat Bogdan Ivan, la Europa FM.

Ministrul a explicat și cum se formează factura finală plătită de consumatori.

„Din factura pe care o plătim fiecare dintre noi, doar 51% este energie electrică activă, diferența este făcută de tarife, făcută de tarife de transport, furnizare, distribuție, taxe, taxe de certificate verzi, TVA, acciză, și așa mai departe. Iar pentru a reduce toate aceste efecte compuse ale costului energiei, trebuie să mergem la costul cu care se vinde energia la început, de la producători. Și în acest punct de vedere, o cantitate mai mare de energie vândută direct către furnizorii care au clienți mai mulți de 200-300 de mii clienți casnici, ar însemna o măsură prin care am limita posibilitatea de speculă pe piață cu diferite cantități mari de energie”.

România, o piață de trei ori mai profitabilă pentru traderi

Bogdan Ivan a confirmat și că România are o piață mult mai profitabilă pentru traderi decât alte state. „E o medie a Uniunii Europene, în România este de 3 ori mai mare decât cea a Uniunii Europene”.

Discuții tensionate între Ministrul Energiei și ANRE

Ministrul a vorbit și despre discuțiile tensionate cu Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE).

„Am avut în zecile de ore de lucru cu specialiștii din privat, de la Universitate și de la Ministerul Energiei, am avut și momente mai tensionate, nu cu cei din conducerea companiei, din conducerea direct, care chiar au fost de bună credință acești oameni și le mulțumesc pe această cale, au făcut deja două modificări importante în reglementări, prin care se reduce serios segmentul de speculă în piață, dar o discuție cu unii funcționali, și măcar nu ne mai țin minte numele, de față cu tot grupul de lucru, vreo 20 de directori de companii și experți, care au spus: Domnul Ivan, veniți dumneavoastră acum că vreți să scădeți prețul și asta, nu ne spuneți nou ce avem de făcut, noi avem reglementări speciale, suntem sub ordinea Parlamentului, nu vine Ministerul Energiei să ne dea nouă lecții”.

Locația întrevederii nu a fost încă stabilită, iar detaliile vor fi anunțate oficial în perioada următoare, spun surse apropiate discuțiilor, citate de Bloomberg.

Guvernul ungar vede întâlnirea drept o oportunitate de a obține asigurări în privința securității energetice, întrucât sancțiunile americane asupra petrolului rusesc riscă să afecteze aprovizionarea țării.

Economia Ungariei, în pericol

Administraţia americană acuză Budapesta că nu a demarat „niciun plan sau pas activ” pentru a-şi diversifica aprovizionarea, însă oficialii unguri au atras atenția că, din cauza dependenței majore de importurile din Rusia, Ungaria este expusă unor riscuri semnificative dacă restricțiile Washingtonului se vor înăspri.

Țara se poate confrunta cu o creştere abruptă a preţurilor energetice dacă livrările ruseşti ar fi restricţionate și, de asemenea, oprirea unor întreprinderi dependente de gaze şi o scădere semnificativă a creşterii economice. Premierul Viktor Orbán estimează că economia Ungariei ar putea coborî cu până la 4%.

Ungaria importă majoritatea petrolului şi gazelor din Rusia. Spre deosebire de numeroase state membre ale UE, care au încercat să reducă această dependență în urma invaziei ruse din Ucraina, Ungaria a crescut achiziţiile de energie rusească.

Posibil precedent

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a arătat că „siguranța aprovizionării cu energie este extrem de importantă, aşa că țara va încerca cu siguranţă să găsească o soluţie”. Budapesta susţine că statutul său fără ieşire largă la mare îi restrânge opţiunile de energie alternativă, chiar dacă există o conductă care o leagă de Marea Adriatică prin Croaţia.

Întâlnirea poate reduce tensiunile dintre SUA şi Ungaria pe tema energiei şi a politicilor legate de Rusia. În cazul în care Ungaria va obţine concesii sau un parteneriat special, acest lucru poate deschide calea pentru alte state dependente de energia rusească să negocieze condiţii similare cu Washingtonul.

Secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a ordonat personalului de la Centrelul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) să cerceteze „posibilele efecte nocive” ale parcurilor eoliene offshore, potrivit unui raport publicat de Bloomberg News.

Câmpurile electromagnetice, investigate

La sfârșitul verii, Kennedy a cerut Institutului Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă (parte din CDC) să pregătească un studiu asupra impactului turbinelor offshore asupra comunităților de pescari și a activităților de pescuit. Kennedy s-a întâlnit cu directorul institutului, John Howard, și a transmis o listă de experți pe care aceștia să-i contacteze.

Printre riscurile investigate se numără frecvenţele electromagnetice generate de cablurile submarine care conectează turbinele offshore la reţeaua electrică, deşi susţinătorii energiei eoliene afirmă că nu există dovezi că acestea ar fi dăunătoare.

Industria eoliană în vizorul Washington-ului

Inițiativa este în ton cu linia dură a administraţiei Trump faţă de energia eoliană offshore. În august, Kennedy a declarat că o „echipă de coaliție inter-departamentală” formată din agenţii precum cea de protecție a mediului şi departamentele Energiei, Apărării şi Comerţului lucrează împreună pentru a revizui proiectele de energie eoliană. „Lucrăm cu toţii la această problemă”, a spus Kennedy.

Industria energiei eoliene offshore s-a confruntat deja cu obstacole majore: proiecte evaluate la miliarde de dolari au fost oprite, permise revocate, pe fondul reticenţei crescute a administraţiei federale. De exemplu, proiectul Revolution Wind, aproape finalizat în largul coastelor Rhode Island, a fost oprit în august după ce autoritățile au invocat motive de securitate naţională. Dezvoltatorul a descris decizia drept „arbitrară și capricioasă”.

Kennedy: O catastrofă în larg

Raportul referitor la impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului marin și industriei pescuitului, care ar fi trebuit finalizat în câteva luni, a fost oprit temporar „exclusiv ca urmare a blocajului guvernamental condus de democrați”, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului Sănătății.

Industria eoliană offshore, evaluată la miliarde de dolari, este acum sub presiune din cauza opoziției politice și a criticilor venite din partea comunităților pescărești, care susțin că turbinele afectează fauna marină și zonele de pescuit.

Kennedy însuși, care înainte de a intra în guvern a luptat juridic ani la rând împotriva unui proiect eolian din largul statului Massachusetts, a numit energia eoliană offshore „o catastrofă”.

Consiliul Național al Audiovizualului va analiza un episod din serialul „Las Fierbinți”, difuzat de Pro TV, în care numele ministrului Economiei, Radu Miruță, este menționat, relatează Cancan.

În episodul 14 al sezonului 27, personajele Primarul Vasile și Robi fac referire la premierul Ilie Bolojan și la ministrul Radu Miruță, într-o discuție despre „comisii”, „verificarea primarilor” și „dosare penale”.

Președinta CNA, Monica Gubernat, a declarat pentru Cancan că a vizionat întâmplător secvența și a decis să se autosesizeze în legătură cu subiectul: „Mă voi autosesiza pe acest subiect. Vom dezbate cazul în ședință publică!”

Deși nu există o campanie electorală în desfășurare, unii observatori au ridicat posibilitatea ca episodul să includă elemente de publicitate politică nemarcată, având în vedere că sunt menționate nume reale ale unor demnitari.

VIDEO. Dialogul din „Las Fierbinți”

Primarul Vasile: Cică umblă unii prin județ, ăștia noi care vor să facă treabă.

Robi: Bolojan?

Primarul Vasile: Mai rău. Miruță! Cică l-a pus Bolojan pe Miruță să facă niște comisii și am dat de dracu, Robi, că asta chiar le face. Unii care umblă pe unde nu e voie și pe unde nu a umblat nimeni niciodată și care taie și spânzură tot ce nu e în regulă. Tot ce nu e cum trebuie. Și tu îți dai seama că la noi aici peste tot nimic nu e ce trebuie. Adică ce să faci? Și acum ce fac ăștia? Iau primarii la verificat, pe toți. Ia primarii la verificat, pe toți. Cică trei comune la rând i-au prins pe primari că au băgat mâinile până la cot. Îți dai seama: dosar, demisii, pușcărie pe loc, îți dai seama?

Bolojan a precizat că înțelege că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectați de creșterea costului vieții, dar, în egală măsură, o eventuală creștere a salariului minim brut, în 2026, va genera creșteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative și mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creșterea cheltuielilor bugetare colaterale, precum contribuții, indemnizații, grile, sporuri, plafonări și alocații.

„Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor”, transmite Guvernul într-un comunicat.

În 2025, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9%. „Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creștere a productivității muncii duce la un plus de inflație, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici”, se menționează în comunicatul emis de Guvern.

„Există diferențe de salarizare și între regiuni și județe și o creștere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural și în orașele mici. Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”.

Consultările vor continua și în noiembrie, urmând ca Guvernul să ia o decizie până la sfârșitul lunii viitoare.

Blocul a insistat pentru emiterea unei declarații în numele tuturor celor 27 de țări membre în urma incursiunilor cu baloane, despre care Lituania a avertizat că reprezintă o tactică de „război hibrid”.

Conducerea autoritară a Belarusului este un aliat apropiat al Rusiei și a fost deja acuzată că folosește migrația neregulată ca armă pentru a semăna tulburări în UE, fiind supusă sancțiunilor și condamnării internaționale.

Cu toate acestea, potrivit unui diplomat și a doi oficiali care au dorit să rămână anonimi pentru a discuta cu POLITICO despre discuțiile cu ușile închise, Ungaria face presiuni asupra blocului să nu publice evaluarea sa potrivit căreia zborurile cu baloane reprezintă o încercare de destabilizare a țărilor UE.

Deși există speranța că Budapesta va renunța la această poziție, disputa a lăsat proiectul de declarație în așteptare de când a fost distribuit țărilor membre marți dimineață, când Lituania a declanșat pentru prima dată măsuri de apărare aeriană împotriva valului de incursiuni.

Folosite aparent pentru contrabanda cu țigări, baloanele au dimensiunea unei mașini mari și au stârnit temeri privind siguranța aviației, determinând agențiile de informații să se grăbească să determine motivele din spatele acestei creșteri bruște.

Noi sancțiuni împotriva Belarusului

Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat pentru POLITICO într-un interviu acordat la începutul acestei săptămâni că incidentele evidențiază necesitatea ca UE să intensifice eforturile comune de pregătire și să introducă noi sancțiuni împotriva Belarusului.

Luni, prim-ministrul lituanian Inga Ruginienė a confirmat că țara va închide pe termen nelimitat granița cu Belarusul din cauza incursiunilor. Liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukashenko, a negat acuzațiile și a calificat reacția drept „meschină”.

Viktor Orbán a încercat în repetate rânduri să blocheze pozițiile UE împotriva Rusiei, opunându-se noilor sancțiuni asupra exporturilor de energie ale țării și impunând un veto asupra cererii Ucrainei de a deveni membru al blocului.

În august, Ungaria a refuzat să semneze o declarație de condamnare a atacurilor rusești asupra Ucrainei – inclusiv unul care a avariat reprezentanța UE la Kiev – ceea ce a însemnat că mesajul a trebuit să fie emis în numele celorlalte 26 de țări membre.

Reprezentanțele permanente ale Ungariei și Lituaniei la UE nu au răspuns la solicitarea de comentarii.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a Oanei Clara Gheorghiu, viceprim-ministru.

Decretul a fost trimis miercuri după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi, la ora 10:00, la Palatul Cotroceni.

La ceremonie va participa și premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, pentru funcția de viceprim-ministru al Guvernului. Gheorghiu este recunoscută pentru implicarea sa în construirea primului spital pentru copii cu cancer din România.

Oana Gheorghiu l-a criticat pe Donald Trump în trecut

„Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier”, a spus, marți seara, Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD.

Într-o postare din februarie, Oana Gheorghiu îl descria pe președintele SUA drept „golan” și „cu un caracter mizerabil”.

Reacția Oanei Gheorghiu după scandalul postărilor despre Trump

„Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare”, a declarat Oana Gheorghiu.

Ministrul Educației a declarat că efectuează vizite în teritoriu pentru a monitoriza implementarea programelor din PNRR, cu accent pe mediul rural și urbanul mic.

„În zona preuniversitară am început să am o serie de vizite în teritoriu, atât în zona urbană, dar mai ales în zona rurală sau în urbanul mic, pentru a vedea cum se implementează și cum funcționează programele din PNRR, fiindcă este un lucru foarte important. V-am spus, prin renegociere, noi am salvat din potențialul de pierdere aproape un miliard de euro. Este foarte important ca până la sfârșitul anului, până în august anul viitor, să avem cele 2,5 miliarde de euro dedicate educației implementate. Ar fi păcat să nu folosim acești bani și de aceea țin să văd cum funcționează diverse programe, să discut cu oamenii, să văd ce blocaje mai apar, ce mai putem corecta în acest proces”, a spus David.

Se lucrează la metodologiile pentru concursurile de directori și inspectori

Ministrul Educații a anunțat că se lucrează la metodologiile pentru concursurile de director și pentru selecția inspectorilor, toate acestea fiind incluse în PNRR.

„Tot în timpul acestor vizite, așa cum am spus și data trecută când ne-am întâlnit, avem discuții legate de metodologiile pe care le avem prinse tot în PNRR și pe care trebuie să le terminăm tot până în luna august, și anume metodologia pentru concursurile de director și pentru selecția inspectorilor, și mă aștept să venim cu un draft în următoarele săptămâni pe care să-l punem nu doar în transparență, ci și în dezbatere publică, fiindcă aș vrea să avem metodologii larg acceptate în sistem”, a precizat ministrul.

Ministrul a făcut referire la rezultatele studiului european ESPAD privind consumul de substanțe în rândul adolescenților de 15-16 ani.

„În ceea ce privește consumul de droguri în zona adolescenților, suntem mult sub mediile OECD și sub media Uniunii Europene. Există o diferență mică între cele două sexe, adică foarte puțin, un procent mai crescut la băieții în comparație cu fetele, dar diferența este foarte mică. Însă suntem peste valorile medii în ceea ce privește consumul de alcool și jocurile de noroc în cazul băieților, în primul rând, dar și în cazul fetelor avem valori crescute peste mediile normale în zona dependenței digitale și în zona fumatului. Deci sunt lucruri pe care trebuie să le știm, astfel încât să știm și cum putem să intervenim”, a declarat David.

Scrisoare către Ucraina: protejarea învățământului în limba română

În contextul discuțiilor despre reorganizarea liceelor românești din Ucraina, ministrul a trimis o scrisoare către omologul său ucrainean.

„Este o scrisoare în care ne-am exprimat disponibilitatea de a discuta, de a veni cu experiența noastră. Eu știu ce înseamnă să începi reforme mari, reforme complicate, mereu sunt și nemulțumiri, dar noi suntem foarte sensibili la comunitatea românească din Ucraina și trebuie să protejăm învățământul în limba română acolo și, ținând cont de faptul că avem o experiență totuși bună în ceea ce privește învățământul pentru minoritățile pe care le avem în țară, cred că avem lucruri de împărtășit și pentru colegii noștri din Ucraina astfel încât să ajutăm până la urmă școala românească de acolo”, a subliniat ministrul Educației.

Sorana Cîrstea s-a calificat în sferturile de finală ale turneului WTA 250 de la Hong Kong după un meci dramatic cu australianca Ajla Tomljanovic, pe care a învins-o cu 4-6, 6-4, 6-3.

Cîrstea, care a primit un wild card pentru turneu, a pierdut primul set, dar a reușit să revină și să controleze meciul în seturile următoare. Deși partida a fost „destul de neobișnuită”, Cîrstea nu a riscat niciodată să piardă controlul și a reușit să se impună după aproape două ore de joc.

În cealaltă parte a tabloului, Leylah Fernandez, cap de serie numărul 2, a avut o zi mult mai liniștită. Canadianca, care a ajuns în finala US Open acum patru ani (2021), a avut nevoie de puțin peste o oră pentru a o elimina pe Eva Lys din Germania, cu scorul 6-4, 6-1.

Lys a avut un sezon remarcabil, sărind de la locul 100 la locul 50 în clasamentul WTA, dar nu a putut face față ritmului impus de Fernandez.

Cîrstea vs Fernandez promite să fie cel mai disputat meci al sferturilor de finală. Românca vine după o victorie convingătoare în fața unei jucătoare experimentate, iar canadianca este în formă excelentă și caută să-și mențină dinamica pozitivă.

În partea de sus a tabloului, Cristina Bucsa (Spania) a creat surpriza zilei, eliminând-o pe Emiliana Arango (Columbia), cap de serie numărul 8, cu 6-2, 6-4. Columbiana nu a reușit să repete forma bună din Mexic și China.

Australianca Maya Joint, cap de serie 5, a trecut fără probleme de slovaca Viktoria Morvayova (calificată), care juca în primul său turneu WTA, cu 6-1, 6-4.

Rezultate complete miercuri, 29 octombrie:

Bucsa (ESP) – Arango (COL) [8]: 6-2, 6-4

Joint (AUS) [5] – Morvayova (SVK) [Q]: 6-1, 6-4

Cîrstea (ROU) [WC] [7] – Tomljanovic (AUS): 4-6, 6-4, 6-3

Fernandez (CAN) [2] – Lys (GER): 6-4, 6-1.