După câteva decenii în care vechile fabrici moștenite din perioada sovietică au fost aproape abandonate, Europa de Est revine în centrul atenției strategice a Uniunii Europene. Sprijinit financiar de Bruxelles, gigantul german Rheinmetall AG a demarat un amplu program de investiții de miliarde de euro pentru modernizarea producției de muniție și pentru consolidarea independenței militare europene.

Bulgaria, centru regional pentru muniție NATO

Marți, Rheinmetall a semnat un acord cu compania de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi – cel mai mare producător de armament al Bulgariei și un pilon al industriei sale militare încă din perioada sovietică – pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro. Proiectul, susținut prin finanțare europeană, urmărește conversia producției de armament de la standarde sovietice la standarde NATO.

„Este un proiect strategic nu doar pentru Bulgaria, ci pentru întreaga Europă. El ne oferă capacitate sustenabilă și independentă, vitală pentru securitatea regională”, a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, citat de Bloomberg.

Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare complete (utilizate la obuzierele moderne, compatibile cu standardele NATO) și 100.000 de proiectile de 155 mm, majoritatea destinate exportului, iar construcția ar urma să fie finalizată în aproximativ 14 luni.

România, cea mai modernă fabrică de pulbere din Uniunea Europeană

În România, Rheinmetall a semnat în august 2025 un acord cu Ministerul Economiei pentru construirea unei fabrici de pulbere de 535 milioane de euro, în care compania germană deține 51%. Proiectul va fi realizat la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim, și va începe în 2026, cu o durată estimată de trei ani.

Fabrica ar urma să creeze 700 de locuri de muncă și să asigure independența României în materia primă necesară industriei de apărare, cu posibilitatea de a livra și pe piața regională.

Investiția este considerată strategică pentru industria românească de apărare – ale cărei venituri s-au dublat până la aproape 460 de milioane de dolari anual de la începutul războiului din Ucraina – întrucât va rezolva o vulnerabilitate critică a armatei: dependența de importurile de pulbere din Bulgaria și Serbia, realizate „prin contracte restrictive și la prețuri stabilite de la caz la caz”, potrivit celei mai recente Strategii de apărare a Ministerului Economiei, pentru perioada 2024–2030.

Uzina de la Victoria va fi complet automatizată și va produce pulberi destinate atât muniției de calibru mic și mediu, cât și obuzierelor fabricate în colaborare cu partenerul sud-coreean Hanwha Aerospace Co. Ltd., care va asigura livrarea de componente locale.

Sprijin european substanțial

Atât Bulgaria, cât și România vor accesa finanțare prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism care permite alocarea a peste 20 de miliarde de euro în împrumuturi preferențiale pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare, fără depășirea limitelor de deficit bugetar.

Rheinmetall a anunțat și un plan suplimentar pentru România, vizând producția de muniție de calibru mediu destinată vehiculelor de luptă pentru infanterie și apărării antiaeriene. În paralel, compania analizează extinderea operațiunilor în regiune, inclusiv în Lituania și Letonia.

„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a declarat Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall.

Războiul care a reindustrializat Estul

Războiul din Ucraina a transformat radical industria de apărare europeană, revitalizând sectoare considerate anterior neprofitabile. Odată ce Kievul nu a mai putut importa obuze de concepție sovietică din Rusia, cererea pentru muniția de 152 mm și 122 mm a explodat, iar fabricile din Europa de Est – în special din Bulgaria, România, Cehia, Slovacia și Polonia – au devenit furnizori esențiali pentru efortul de război ucrainean.

Potrivit președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, o treime din armamentul livrat Ucrainei în primele luni de război a provenit din Bulgaria, care deține în prezent cel mai ridicat raport între veniturile din industria de apărare și PIB din Uniune, iar România urmează un drum similar.

Consiliul General al Budapestei a decis miercuri să respingă propunerea de reziliere a contractului privind utilizarea terenului, dintre Primărie și organizatorii Sziget Festival, ceea ce înseamnă că evenimentul nu va avea loc în 2026, scrie Economx.hu.

Primarul Gergely Karácsony a declarat că această decizie va produce pierderi economice pentru oraș și pentru economia națională.

El a acuzat partidele Fidesz și Tisza că, prin abținerea de la vot, au blocat o soluție care ar fi permis continuarea festivalului.

Negocieri eșuate și încercări de salvare

În octombrie, compania Sziget Kulturális Menedzser Iroda Zrt. a reziliat autorizația de ocupare a terenului de pe Insula Hajógyári, iar Karácsony a prezentat un pachet de propuneri pentru a salva festivalul.

Fondatorul evenimentului, Károly Gerendai, a participat la ședința de miercuri, avertizând că lipsa unei decizii rapide compromite orice șansă de atragere a investitorilor.

După dezbateri prelungite, Consiliul a respins propunerea cu 13 voturi pentru și 19 abțineri.

Reacții și consecințe economice

Karácsony a reacționat public, afirmând că decizia Consiliului „produce daune concrete Budapestei”, prin pierderea veniturilor municipale și a impactului economic pozitiv generat de festival.

Lipsa evenimentului va priva capitala de zeci de miliarde de forinți și de o parte importantă din prestigiul cultural al Ungariei.

Primul Festival Sziget a avut loc în 1993, sub forma unui eveniment amator, destinat studenților, numit „Diáksziget” (Insula Studenților). A fost organizat de voluntari și a atras 43.000 de vizitatori plătitori, marcând începutul festivalului care avea să devină unul dintre cele mai mari din Europa.

Bujduveanu spune că în fiecare an, pe 30 octombrie, „ne aducem aminte cu durere” de tinerii care și-au pierdut viața la Colectiv.

„A fost o noapte care a schimbat Bucureștiul pentru totdeauna — o rană care nu se închide și un avertisment pe care nu avem voie să-l uităm”, spune primaurl general interimar, pe Facebook.

Bujduveanu vorbește, în context, și de o altă tragedie, petrecută în Capitală cu două săptămâni înainte de a se împlini 10 ani de la cea din „Clubul morții”: „Astăzi, când vedem din nou suferință și teamă, după explozia din Rahova, înțelegem cât de important este să fim solidari, să avem grijă unii de alții și să nu lăsăm nepăsarea să pună viețile în pericol”.

„Gândurile mele se îndreaptă către familiile celor pierduți la Colectiv și către toți cei afectați de tragedia din Rahova. Avem datoria să construim un oraș în care siguranța nu este doar o promisiune, ci o realitate”, mai spune Stelian Bujduveanu.

Se poate repeta tragedia de la Colectiv?

În 30 octombrie 2025 se împlinesc 10 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

La 10 ani de la incendiu, tragedia s-ar repeta. De fapt, s-a repetat cu două săptămâni înainte: un bloc a explodat și nici acum nu avem vinovați.

În plus, cu o zi înainte de a se împlini 10 ani de la tragedia din „Clubul Morții”, doi medici de la Spitalul „Bagdasar Arseni” au fost reținuți pentru că au tratat superficial un pacient cu arsuri, iar această indolență a dus la decesul bărbatului. Timp de mai multe zile, internat la Craiova și București, a fost văzut de mai mulți medici, dar niciunul nu a văzut că are arsuri grave pe toracele anterior.

Conform datelor recente, unii angajați folosesc acum AI pentru a genera chitanțe și facturi false pentru a solicita rambursarea cheltuielilor frauduloase.

Un raport al companiei de software pentru cheltuieli AppZen a constatat că numai în septembrie 2025, 14% din documentele depuse pentru rambursare erau false. Deși această cifră poate părea modestă, ea marchează o creștere bruscă de la 0% în 2024, sugerând că tendința se intensifică rapid, potrivt Indy.

Firma Fintech Ramp a confirmat aceste constatări, identificând facturi frauduloase în valoare de aproximativ 1 milion de dolari doar în ultimele 90 de zile.

„Aceste chitanțe au devenit atât de bine făcute, încât le spunem clienților noștri să nu se încreadă în ceea ce văd”, a declarat Chris Juneau, vicepreședinte senior și șef de marketing de produs la SAP Concur, conform Tech Radar.

Și nu doar lumea corporativă se confruntă cu utilizarea abuzivă a AI. Sectorul educațional se luptă cu propria sa problemă de necinste academică de când tehnologia a devenit atât de folosită.

Experții spun că plagiatul asistat de AI rămâne una dintre cele mai mari preocupări pentru universități. Unul din patru studenți (41%) încă consideră că utilizarea AI în cursuri este o formă de copiat.

Pentru cei prinși făcând acest lucru, consecințele sunt grave.

Aproximativ 14% din studenți au declarat că cunosc pe cineva care a fost sancționat pentru utilizarea abuzivă a AI. Sancțiunile au variat de la limitarea notelor la nota de trecere (40%) sau solicitarea de a retrimite lucrarea din cauza unui scor de similitudine scăzut pe Turnitin, până la respingerea modulului și, în cazuri grave, repetarea unui an academic sau chiar exmatricularea.

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să mi ajute Dumnezeu”, a frost jurământul rostit de Oana Gheorghiu în prezența președintelui Nicușor Dan.

La ceremonie au participat premierul Ilie Bolojan și mai mulți consilieri prezidențiale, inclusiv Ludovic Orban.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, care este și președinte al Camerei Deputaților, nu a participat la ceremonie.

Premierul Ilie Bolojan a propus-o marți pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, pentru funcția de viceprim-ministru al Guvernului. Gheorghiu este recunoscută pentru implicarea sa în construirea primului spital pentru copii cu cancer din România.

„Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier”, a spus, marți seara, Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD.

Noi contre în coaliție. Dacă România va pierde fonduri europene, va fi doar din vina PSD, spune la RFI eurodeputatul Gheorghe Falcă. Vicepreședintele PNL reproșează PSD că tergiversează reformele propuse de premierul Ilie Bolojan.

„Povestea aceasta, eu pun condiții, eu fac, eu… nu domnilor, nu vreți să vă apucați să și faceți treaba asta? Lumea nu mai înțelege nimic, iar România dacă cumva va pierde fonduri europene pe anul 2026, va fi doar din vina celor de la PSD. Domnul Grindeanu va avea responsabilitatea maximă, pentru că în loc să facă reformă, o tergiversează, o comentează. Dăm un mesaj de neseriozitate pentru piețele internaționale”, spune Falcă.

Vicepreședintele PNL spune că premierul Ilie Bolojan le-a cerut liberalilor să nu intre în dispute cu PSD.

„Vreau să știți că în interiorul PNL, domnul Bolojan ne-a rugat să nu reacționăm, noi nu trebuie să intrăm în conflict cu partenerii de coaliție, el va încerca să negocieze în permanență, pentru a da soluțiile cele mai bune”, afirmă Gheorghe Falcă.

Liderii coaliției se ceartă de două luni în legătură cu reforma administrației publice locale. PSD cere ca reducerea de cheltuieli să se facă la pachet, în plan local și central.

Joi, Beijingul a transmis un apel ferm către Washington, subliniind importanța respectării tratatelor internaționale privind neproliferarea, potrivit Le Figaro.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat că Statele Unite trebuie să-și onoreze angajamentele asumate printratatul de interzicere completă a testelor nucleare.

„China speră că Statele Unite vor respecta cu seriozitate obligațiile tratatului de interzicere completă a testelor nucleare și angajamentul de a interzice testele nucleare și că vor lua măsuri concrete pentru a păstra sistemul mondial de dezarmare și neproliferare nucleară și pentru a menține echilibrul și stabilitatea strategică mondială”, a spus Guo în cadrul unei conferințe de presă periodice.

În mesajul, Dominic Fritz a subliniat că Oana Gheorghiu a demonstrat că „imposibilul se poate construi” și i-a transmis vicepremierului să nu lase „la ușa Guvernului încăpățânarea de a schimba sistemul” și să păstreze curajul de a se lupta cu provocările.

Fritz a adăugat că drumul nu va fi ușor, dar Gheorghiu are alături mulți oameni care o susțin.

Mesajul vine în contextul în care Oana Gheorghiu a fost recent numită în funcția de viceprim-ministru, decizie contestată de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

Un sondaj realizat de organizația Male Allies UK în rândul băieților din școlile secundare a arătat că puțin peste o treime dintre aceștia iau în considerare ideea de a avea un „prieten IA”, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de apariția „terapeuților” și „prietenelor” bazate pe IA.

Cercetarea apare în contextul în care character.ai, popularul startup de chatboturi bazate pe inteligență artificială, a anunțat o interdicție totală pentru adolescenți privind conversațiile deschise cu chatboturile sale, folosite de milioane de oameni pentru discuții romantice, terapeutice sau de altă natură, potrivit The Guardian.

Lee Chambers, fondator și director executiv al Male Allies UK, a declarat: „Avem o situație în care mulți părinți încă mai cred că adolescenții folosesc IA doar pentru a copia la teme. Tinerii o folosesc însă mult mai mult ca pe un asistent personal, ca pe un terapeut atunci când au dificultăți, ca pe un companion care le oferă validare și, uneori, chiar într-un mod romantic. E vorba de acel aspect al personalizării, spun: mă înțelege, părinții mei nu”.

Cercetarea, realizată în rândul elevilor din 37 de școli din Anglia, Scoția și Țara Galilor, a mai arătat că peste jumătate (53%) dintre băieții adolescenți consideră lumea online mai satisfăcătoare decât cea reală.

Raportul „Voice of the Boys” afirmă: „Chiar și acolo unde există așa-zise măsuri de protecție, există o mulțime de dovezi că chatboturile mint frecvent spunând că sunt terapeuți licențiați sau persoane reale, cu doar o mică notă de subsol care precizează că chatbotul IA nu este real. Aceasta poate fi ușor trecută cu vederea de copii care își deschid sufletul în fața a ceea ce cred ei că este un profesionist licențiat sau o iubire reală”.

Unii băieți au relatat că stau treji până în zori vorbind cu roboții IA, iar alții au spus că au observat cum personalitatea prietenilor lor s-a schimbat complet după ce aceștia s-au lăsat absorbiți de lumea inteligenței artificiale.

Chambers a explicat: „Companionii IA se personalizează în funcție de răspunsurile și indicațiile utilizatorului. Răspund instantaneu. Oamenii reali nu pot face mereu asta, așa că tot ceea ce spun este extrem de validant – pentru că scopul este să te țină conectat și să continui să îi folosești”.

Anunțul făcut de character.ai vine după o serie de controverse care au afectat compania californiană, fondată acum patru ani. Printre acestea se numără cazul unui băiat de 14 ani din Florida care s-a sinucis după ce a devenit obsedat de un chatbot alimentat de IA, despre care mama sa a susținut că l-ar fi manipulat să-și ia viața, precum și un proces intentat în SUA de familia unui adolescent care afirmă că un chatbot l-a încurajat să se auto-vatăme și chiar să-și ucidă părinții.

Utilizatorii au avut posibilitatea să modeleze personalitățile chatboturilor, astfel încât acestea să pară mai deprimate sau mai optimiste, iar acest lucru se reflecta în răspunsurile lor.

Interdicția completă urmează să intre în vigoare până la 25 noiembrie.

Compania a anunțat că ia „măsuri extraordinare” având în vedere „peisajul în continuă schimbare privind IA și adolescenții”, dar și presiunile din partea autorităților de reglementare „privind modul în care conversațiile deschise cu IA ar putea afecta adolescenții, chiar și atunci când filtrele de conținut funcționează perfect”.

Ministerul Comerțului din China a confirmat joi că suspendă pentru un an aplicarea restricțiilor la exportul de pământuri rare, minerale esențiale folosite în producția de tehnologii avansate, precum smartphone-uri, baterii și mașini electrice.

Decizia vine după summitul dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, în cadrul căruia subiectul a fost unul central.

Anunțul Beijingului confirmă declarațiile făcute anterior de Trump, potrivit cărora China a fost de acord să amâne măsurile pentru a evita perturbarea piețelor internaționale.

Pământurile rare sunt considerate resurse strategice, iar China controlează cea mai mare parte a producției și procesării globale.

Suspendarea restricțiilor este privită de analiști ca un semnal de detensionare în relațiile economice dintre cele două mari puteri.