Conform Al Jazeera, președintele Libanului, Joseph Aoun, a ordonat armatei să confrunte „orice incursiune israeliană” în sudul țării, în urma unui incident petrecut în cursul nopții, când forțele israeliene ar fi traversat granița și au ucis o persoană în localitatea Blida.

Premierul libanez Nawaf Salam a condamnat atacul, pe care l-a descris drept „un act flagrant împotriva instituțiilor și suveranității statului libanez”.

Incidentul amplifică tensiunile de la granița israeliano-libaneză, într-un context marcat de schimburi de focuri aproape zilnice între armata israeliană și gruparea Hezbollah, aliată cu Iranul.

Autoritățile de la Beirut au avertizat în repetate rânduri că orice extindere a operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez va primi un răspuns ferm.

Grupurile amenință că vor respinge o parte esențială a bugetului pentru perioada 2028-2034 în cadrul următoarei ședințe plenare din 12 noiembrie, dacă condițiile lor nu vor fi îndeplinite într-o nouă propunere modificată a Comisiei.

Legiuitorii se opun „planurilor naționale” ale Comisiei, o idee de a pune în comun fondurile pentru agricultori și regiuni – care reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total al UE, în valoare de 1.8 trilioane de euro – într-un fond unic gestionat de cele 27 de guverne ale blocului. Aceasta reprezintă o schimbare față de sistemul actual, în care regiunile joacă un rol crucial în gestionarea fondurilor, potrivit Politico.

O respingere formală ar fi o lovitură majoră pentru Comisie, deoarece ar obliga executivul să propună o versiune modificată. Grupurile politice speră că Comisia va modifica propunerea înainte de a fi nevoită să recurgă la opțiunea nucleară.

În scrisoarea semnată de Manfred Weber, liderul conservator al Partidului Popular European, Iratxe García, liderul social-democrat, Valérie Hayer, liderul centrist al Renew Europe, și Bas Eickhout, liderul Verzilor, liderii grupurilor politice susțin că Parlamentul a avertizat Comisia încă de la începutul negocierilor că se opun ideii planurilor naționale.

„Din păcate, aceasta este în mod clar propunerea Comisiei. Parlamentul European nu poate accepta acest lucru ca bază pentru începerea negocierilor”, se arată în scrisoarea redactată de POLITICO marți.

Scrisoarea reprezintă o ultimă încercare de a crește presiunea asupra Comisiei după săptămâni de negocieri blocate.

Datele preliminare publicate de Eurostat confirmă rezistența neașteptată a economiei europene în perioada iulie–septembrie, după mai multe luni marcate de incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Creșterea de 0,2% a PIB-ului depășește estimarea de 0,1% prognozată de economiștii chestionați de Reuters.

Economiile din sud salvează trimestrul

Potrivit CNBC, principalul impuls a venit dinspre Franța și Spania, două economii care au performat peste așteptări. Spania a raportat o creștere trimestrială de 0,6%, iar Franța de 0,5%, semnificativ peste estimările de 0,2%, în ciuda tensiunilor politice interne.

În schimb, Germania și Italia, celelalte motoare economice ale zonei euro, au înregistrat stagnare, trăgând în jos media generală a blocului.

Moneda euro s-a apreciat ușor joi, cu 0,16%, ajungând la 1,1618 dolari, imediat după publicarea datelor.

BCE respiră ușurată, nu trebuie să scadă dobânzile

Datele, comunicate chiar în ziua în care Banca Centrală Europeană (BCE) urmează să decidă politica monetară, reduc presiunea asupra instituției de a continua scăderea dobânzilor. După o reducere a ratei-cheie în iunie, se așteaptă ca BCE să mențină dobânda de depozit la 2%, mai ales că inflația anuală a urcat ușor, de la 2% la 2,2% în septembrie.

„Ciclul de reduceri ale dobânzilor pare să se fi încheiat, cel puțin pentru moment”, consideră analiștii financiari. Matthew Ryan, director de strategie la compania financiară Ebury, a explicat că, „în condițiile în care economia dă semne de revenire, iar inflația crește ușor, BCE va fi mai prudentă înainte de a lua noi decizii”.

Posibile reduceri de dobândă în 2026

Chiar dacă redresarea este vizibilă, BCE trebuie să fie prudentă acum, dar ar putea avea spațiu de manevră mai târziu, dacă inflația scade.

„Activitatea economică au fost pozitivă, iar cererea internă rămâne pe un trend ascendent și nu ar trebui exclusă posibilitatea ca BCE să opereze câteva reduceri suplimentare anul viitor”, mai ales dacă scăderea prețurilor la energie și exporturile puternice ale Chinei vor accentua presiunile dezinflaționiste, a spus Natasha May, analistă de piață la J.P. Morgan.

Faptul că dobânzile rămân neschimbate este, în general, o veste bună. Arată că economia zonei euro este suficient de stabilă încât BCE nu mai simte nevoia să intervină prin noi reduceri. Pentru populație și firme, acest lucru înseamnă că ratele nu vor crește, dar nici nu se vor ieftini deocamdată, iar pentru investitori, aduce o doză de predictibilitate după o perioadă marcată de incertitudine.

„Solicitare din partea Grupului parlamentar PSD privind participarea domnului prim-ministru Ilie Bolojan la o dezbatere politică organizată la ”Ora prim-ministrului” în data de 3 noiembrie 2025”, potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

În ultimele zile președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care este și președintele Camerei Deputaților, a lansat o serie de critici la adresa partenerului de guvernare, premierul Ilie Bolojan.

Preocuparea premierului Ilie Bolojan de a numi vicepremier, în loc să lămurească situația privind retragerea trupelor americane, arată lipsă de responsabilitate într-un moment critic, spune președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor.

Grindeanu cere explicații

„Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”.

El a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu.

Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”.

„Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu.

Cerințete liderului interimar al PSD

„În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu.

Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.

UPDATE:

Trei amenzi în valoare totală de 7.500 de lei au fost aplicate de jandarmi pentru trei persoane din grupul adunat în fața Tribunalului București, pentru susținerea lui Călin Georgescu.

Astfel amenzile s-au dat pentru refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identității sale sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu; precum și pentru împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menținerea ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare pentru menținerea ori restabilirea ordinii publice.

Știre inițială:

Jandarmeria Capitalei a transmis că „în niciun moment, jandarmii nu au agresat femeia însărcinată”. Mai mult, potrivit Jandarmeriei, „intervenția a avut ca scop protejarea acesteia, încercând să o țină la distanță de zona agitată, pentru a evita escaladarea. De asemenea, (jandarmii – n.r.) i-au recomandat acesteia să rămână într-o zonă sigură, departe de grupul violent, pentru a evita orice risc”.

Pe timpul desfășurării adunării publice organizate în proximitatea Tribunalului București, jandarmii au acționat pentru extragerea unui bărbat care a manifestat un comportament recalcitrant, nu a respectat indicațiile forțelor de ordine pe toată durata desfășurării adunării publice și, în final, a refuzat să ofere datele de identificare la solicitarea jandarmilor.

„Deși echipele de dialog au intervenit pentru detensionarea situației, o parte dintre participanți au continuat să manifeste atitudini agresive, iar un alt bărbat a îmbrâncit jandarmii, în încercarea de a-i împiedica să aplice măsurile specifice împotriva primei persoane Ca urmare a acestor acțiuni, s-a impus intervenția forțelor de ordine și a fost condusă la secția de poliție și a doua persoană. Menționăm faptul că cele două persoane vor fi sancționate contravențional”, a transmis Jandarmeria.

Diplomați și ambasadori europeni la Tel Aviv au avertizat joi că decizia ministrului israelian al Apărării, Yisrael Katz, de a bloca accesul Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) în închisorile israeliene reprezintă „o greșeală gravă” și o încălcare a normelor umanitare internaționale.

Potrivit postului public israelian de televiziune, un ambasador european a declarat că „Crucea Roșie este singurul organism recunoscut legal, conform Convențiilor de la Geneva, pentru monitorizarea condițiilor de detenție în situații de conflict”.

Diplomatul a subliniat că organizația este o parte neutră, specializată în protejarea drepturilor deținuților, având o experiență vastă în acest domeniu, scrie agenția WAFA.

El a amintit că Israelul nu a permis Crucii Roșii să viziteze deținuții din Gaza în ultimii doi ani și a adăugat: „Nu știm ce s-a schimbat în decizia lui Katz, dar pare o continuare a aceleiași politici, ceea ce este extrem de îngrijorător.”

„Nu. Sunt aici (la Târgu jiu – n.r.), dar nici invitat nu am fost”, spune Sorin Grindeanu, întrebat dacă a fost invitat la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcția de vicepremier de Oana Gheorghiu.

El a participat la Conferința Extraordinară Județeană a PSD Gorj și urmează să participe și la Conferința Extraordinară Județeană a PSD Mehedinți.

Președintele interimar al PSD nu a participat la ceremonia de depunere a jurământului în funcția de vicepremier de Oana Gheorghiu. La ceremonie au participat premierul Ilie Bolojan și mai mulți consilieri prezidențiale, inclusiv Ludovic Orban.

Premierul Ilie Bolojan a propus-o marți pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, pentru funcția de viceprim-ministru al Guvernului. Gheorghiu este recunoscută pentru implicarea sa în construirea primului spital pentru copii cu cancer din România.

„Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier”, a spus, marți seara, Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD.

Azi se împlinesc zece ani de la incendiul din Clubul Colectiv din București, tragedie care a luat viața a 65 de persoane.

În această zi, Andrei Găluț, solistul și singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity – cea care susținea un concert în data de 30 de octombrie 2015 în Clubul Colectiv – a avut prima sa apariție publică după tragedie. Cu această ocazie, el a anunțat, alături de alți supraviețuitori muzicieni, lansarea proiectului caritabil The Memento Project, dedicat omagierii victimelor tragediilor care au marcat România în ultimul deceniu.

Proiectul include înregistrarea în formă acustică și reorchestrată a două dintre melodiile emblematice ale trupei Goodbye to Gravity, The Day We Die și The Cage.

Motivul din spatele inițiativei

Într-un interviu pentru publicația Cultură la Dubă, Andrei Găluț explică motivația demersului comemorativ într-un mesaj cuprinzător.

„Cele două piese reprezintă ambele albume ale formației. The Cage a fost single-ul pentru care am realizat, în 2012, primul nostru videoclip artistic, iar The Day We Die este piesa care a devenit emblematică în mișcările civice anti-corupție din țară. Am văzut versurile ei scrise pe pancarte și pe mașini, brodate pe haine și purtate în sufletele oamenilor care își doresc schimbarea în bine a României”, a spus artistul pentru sursa citată.

Andrei Găluț a explicat și faptul că implicarea în acest proiect reprezintă atât o parte din procesul său de recuperare după cumplitele traume suferite, cât şi o pledoarie pentru rezilienţă: „Am început să lucrez la aceste variante ale melodiilor ca parte a procesului meu de recuperare, încă de pe patul de spital. M-am folosit de chitară atât ca sprijin în procedurile medicale dureroase de recăpătare a mobilității mâinilor și brațelor, cât și ca suport psihic în anii tulburi și extrem de grei, care au urmat incendiului”.

Cu această ocazie, toate fondurile strânse ca urmare a exploatării videoclipului și a pieselor vor fi donate Asociației „În numele lui Alexandru”, înființată de Narcis Hogea, tatăl lui Alexandru Hogea, tânărul de 19 ani care a murit din cauza infecțiilor nosocomiale contractate în spitalele românești.

Real Madrid și A22 Sports Management, compania care a promovat proiectul controversatei Superligi Europene, vor cere peste 4 miliarde de euro despăgubiri de la UEFA, potrivit unei surse apropiate cazului, citate de AFP.

Cei doi reclamanți susțin că UEFA a abuzat de poziția sa dominantă în fotbalul european și a împiedicat în mod ilegal lansarea competiției private, concepută ca o alternativă la actualele competiții continentale.

Proiectul Superligii, anunțat în 2021 de 12 cluburi de top, printre care Real Madrid, FC Barcelona și Juventus, s-a prăbușit la scurt timp după lansare, în urma presiunilor uriașe din partea UEFA, a federațiilor naționale, guvernelor și suporterilor.

Deși majoritatea cluburilor s-au retras, Real Madrid și Barcelona au continuat să susțină inițiativa, considerând că UEFA acționează ca un monopol.

În decembrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că UEFA și FIFA nu pot bloca proiecte concurente fără un cadru transparent și obiectiv de autorizare.

Compania Distrigaz Sud Rețele anunță, joi, că a fost informată de Înalta Curte de Casație și Justiție că deține calitatea de suspect în ancheta privind explozia din cartierul Rahova produsă în urmă cu două săptămâni.

În acest sens, compania subliniază că până în acest moment nu a fost emisă vreo concluzie tehnică definitivă privind cauzele incidentului și că experții desemnați în cadrul anchetei analizează cauzele exacte ale exploziei, care nu au fost încă stabilite.

În plus, Distrigaz Sud Rețele mai menționează că a acționat în conformitate cu normele legale și cu obligațiile de siguranță care reglementează activitatea companiei și că își exprimă solidaritatea cu toți angajații Distrigaz care sunt implicați în această anchetă.

„În cadrul procedurilor judiciare, vom prezenta toate elementele și apărările care demonstrează cu tărie conformitatea acțiunilor noastre. Dacă vor fi identificate și demonstrate deficiențe, ne vom asuma întreaga responsabilitate”, se mai arată în comunicatul emis de companie.

În data de 17 octombrie 2025, o explozie produsă la un bloc situat în cartierul Rahova a cauzat moartea a trei persoane și rănirea altor 15.

Miercuri, trei persoane au fost reţinute în urma percheziţiilor făcute la persoane fizice şi juridice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că este vorba despre un angajat de la Distrigaz care s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineaţa fatidică şi a făcut din nou măsurători, fără a lua vreo decizie.