„CFR – iști, suntem bucuroși să vă anunțăm că Daniel Pancu este noul nostru antrenor. În ultimii doi ani, fostul internațional a fost selecționerul Naționalei de Tineret a României, alături de care a participat la Campionatul European U21 din Slovenia”, anunță CFR Cluj.

Înainte, Daniel Pancu a mai pregătit România U20, dar și formațiile Rapid București și Poli Iași.

„Noul nostru antrenor își va intra în atribuții începând de sâmbătă, după partida cu Dinamo. Îi urăm, pe această cale, mult succes, cât mai multe reușite și amintiri frumoase alături de noi”, adaugă sursa citată.

În cariera de fotbalist a evolut la cluburi precum Rapid București, Beșiktaș, Cesena sau ȚSKA Sofia. A cucerit 8 trofee: titlul în Liga 1, de trei ori Cupa României, două Supercupe ale României, titlul în Turcia și Cupa Turciei.

„Sunt zece ani astăzi de la tragedia din Clubul Colectiv, care a marcat profund România, curmând vieți și schimbând destine. Gândurile noastre se îndreaptă către tinerii care și-au pierdut viața, către supraviețuitorii care au trecut prin momente de cumpănă și către toți cei care au pierdut pe cineva drag în acea noapte”, reiese din mesajul premierului.

Potrivit lui Bolojan, Colectiv nu este doar o amintire dureroasă pe care „avem datoria să nu o uităm, ci și un simbol al nevoii de a crește nivelul de responsabilitate, empatie și solidaritate din întreaga societate”.

„Responsabilizarea clasei politice este esențială”

„Este o lecție despre cât de mult contează pentru siguranța cetățenilor ca statul să facă legi corecte și să vegheze la respectarea lor. Este o dovadă că fiecare instituție trebuie să fie pregătită să intervină eficient în situații de urgență. Capacitatea de reacție a instituțiilor nu este doar o chestiune administrativă, ci una care ține direct de protejarea vieții și siguranței cetățenilor. Din păcate, recenta tragedie din Rahova a reconfirmat aceste lucruri.

Modificările legislative privind siguranța la incendii și acțiunile de intervenție făcute după incendiul din Clubul Colectiv, noile proceduri introduse în sistemul medical sunt insuficiente.

Sunt încă multe lucruri de schimbat în felul în care statul român se raportează la cetățean și la societate.

Este vital ca acest drum să înceapă cu recâștigarea încrederii, proces pe care trebuie să îl parcurgem împreună, stat și societate. Implicarea societății civile și a oamenilor cu expertiză și credibilitate în acest proces este foarte importantă. Atitudinea politică responsabilă, de asemenea.

Soluția nu este să stai pe margine și să arunci cu pietre de frica sondajelor, ci să îți asumi abordări și răspunsuri corecte la problemele reale și grave.

Responsabilizarea clasei politice și a tuturor celor care lucrează în serviciul public este esențială pentru a evita greșelile din trecut și pentru a consolida respectul față de lege în viața de zi cu zi”, se arată în mesaj.

Novo Nordisk, compania care produce medicamentul de succes pentru slăbit Wegovy și medicamentul pentru diabet Ozempic, a oferit până la 8,5 miliarde de dolari, inclusiv 6 miliarde de dolari în avans și plăți ulterioare pe baza unor obiective. Oferta Pfizer era în valoare de 7,3 miliarde de dolari, inclusiv plățile pe baza obiectivelor, potrivit Reuters.

Metsera a declarat într-un comunicat că oferta Novo era „superioară” și că a notificat Pfizer, care are acum patru zile lucrătoare pentru a negocia. Aceasta a afirmat că oferta Novo a evaluat Metsera la până la 77,75 dolari pe acțiune, pentru un total de aproximativ 9 miliarde de dolari.

Acțiunile Metsera, care deja crescuseră cu aproape 100% din ianuarie, au urcat, joi, cu aproximativ 22%.

Pfizer a declarat că Novo a făcut o ofertă anterioară respinsă pentru Metsera. A calificat oferta revizuită a Novo ca fiind „imprudentă” și dăunătoare pentru concurența pe piața medicamentelor pentru obezitate, adăugând că va „urmări toate căile legale” pentru a-și apăra drepturile în cadrul tranzacției.

Novo Nordisk a refuzat să comenteze oferta anterioară

Novo Nordisk a refuzat să comenteze oferta sa anterioară, care a fost confirmată de mai multe alte surse.

Compania a declarat pentru Reuters că oferta sa actuală „depășește cu mult” cea a Pfizer și a subliniat angajamentul său de a investi în Statele Unite.

„Am respectat cu strictețe toate restricțiile prevăzute în acordul de fuziune cu Pfizer și suntem încrezători că faptele și legea sunt de partea noastră”, a declarat compania.

Această mișcare semnalează o schimbare agresivă a strategiei Novo Nordisk la o săptămână după demiterea majorității membrilor consiliului de administrație al companiei, din cauza îngrijorărilor că aceasta nu avansa suficient de repede pe piața produselor pentru obezitate, unde concurează cu principalul său rival, Eli Lilly.

Printre cei anchetați se numără șefi din Direcția Generală Antifraudă Fiscală, responsabili din cadrul Direcției Regionale Antifraudă București și inspectori antifraudă.

Potrivit surselor Gândul, în atenția anchetei DNA sunt Bogdan Istrati, șef serviciu în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, și Marius Marin, inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, ambii vizați de ancheta anticorupție și audiați la această oră.

Ca să prindă întreaga rețea, procurorii DNA – alături de denunțătorii și colaboratorii picați rând pe rând în acest caz – au simulat că administratorii firmelor care dăduseră inițial șpăgile funcționarilor își cer banii înapoi: „Au venit procurorii peste noi/ Dă-ne banii înapoi”.

Astfel, DNA a reușit în mai multe luni să prindă mai mulți capi din structura antifraudă iar întregul eșafodaj s-a prăbușit.

Dosarul este în ancheta operativă a DNA de 4 luni, iar procurorii au mers pe fir.

Este vorba despre:

Bogdan Istrati – șef serviciu în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București – suspectat de trafic de influență (pentru că ar fi pretins suma 9.000 de euro) și de dare de mită ( suma 20.000 de lei).

Costică Aurică – inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, suspectat de luare de mită în valoare de 10.000 de lei.

Marius Marin – inspector antifraudă în cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, suspect de luare de mită, care ar fi primit suma de 10.000 de lei.

George Valentin Ionescu – inspector antifraudă în cadrul ANAF – D.R.A.F. București – suspect de complicitate la dare de mită (suma de 5.000 de euro).

De unde a plecat ancheta DNA?

Dosarul întocmit de DNA ar fi pornit în luna iunie a acestui an, de la un denunț al unei persoane – Mihai Goagă – care era prieten cu cei care făceau activități de ride sharing și nu voiau să fie controlați de autoritățile fiscale.

Mihai Goagă ar fi mărturisit în fața procurorilor DNA că – în 2023 și 2024 – ar fi protejat alte 2 societăți comerciale ca să nu fie controlate de ANAF și să nu fie vizate de plângeri penale care să ajungă în fața anchetatorilor.

În schimbul acestor „favoruri”, administratorii firmelor ar fi dat mită unor oameni din ANAF: 10.000 de euro în 2023 – pentru 2 firme – și 15.000 de euro în 2024 pentru alte 2 firme.

O parte din bani – potrivit denunțurilor ajunse pe masa DNA – ar fi ajuns la 2 șefi ai echipelor de control din ANAF. Bogdan Istrati, șef serviciu din cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, ar fi primit 9.000 de euro, iar un alt cap din ANAF ar fi încasat 6.000 de euro.

Anchetă în cascadă, mită în cascadă

După ce DNA a mers pe fir, o parte dintre oamenii-cheie din structurile de control ale ANAF au început să colaboreze cu procurorii și fiecare la rândul său să dea pe altcineva în „primire”. Astfel că DNA a mers și mai departe în anchetă.

Ofițeri sub acoperire ai DNA ar fi ajuns inițial cu denunțătorul la primul șef din ANAF, care ar fi picat în „lanțul șpăgilor” înghițind gălușca: „Au venit procurorii peste noi/ Dă-ne banii înapoi”.

Șeful din ANAF a dus anchetatorii la al doilea cap din instituție și a spus aceeași poveste: „Ne trebuie banii înapoi/ Dați banii înapoi” la firme că „protecția” n-a “ținut”.

Situația s-a repetat de mai multe ori, astfel încât DNA a ajuns să probeze 5 spețe de acest gen, iar mai mulți șefi din ANAF au picat în plasa anchetatorilor.

Astfel, șeful serviciului de control din ANAF – Direcția Antifraudă București – Bogdan Istrati a intrat în „plasa” DNA. Lângă el sunt și Costică Aurică – inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, Marius Marin – inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București și George Valentin Ionescu –  inspector antifraudă în cadrul A.N.A.F. – D.R.A.F. București.

Cazul merge mai departe: Inspectorii ANAF prinși au dus procurorii DNA la chinezii din Dragonul Roșu. Astfel, DNA a ajuns la cazul „Shanghai”

În paralel, unul dintre șefii din ANAF care a fost prins de procurori a pus pe masa celor din Știrbei Vodă un alt caz de corupție.

„Capul” ANAF ar fi relatat că este căutat de un alt om din instituția antifraudă – George Valentin Ionescu –  inspector antifraudă în cadrul ANAF – D.R.A.F. București – în legătură cu o „marfă în plus” a unor cetățeni chinezi, în valoare 160.000  de lei, aflată în complexul Dragonul Roșu.

DNA a mers și pe acest fir, i-a luat în vizor pe cetățenii Zheng Tingting și Li Danhui, de origine chineză, și a aflat că sunt nepoții lui Zhang Jianjun, zis „Mihai”, patronul bordelului „Shanghai” din celebrul caz relatat pe larg în presă.

Potrivit unor surse, George Valentin Ionescu,  unul dintre inspectorii antifraudă din ANAF ar fi direcționat procurorii spre povestea cu cetățenii chinezi, după ce chiar el a căzut în capcana DNA. Ulterior, și chinezii ar fi pățit același lucru. Și ei au picat pe flagrant, înghițind aceeași poveste:  „Dă-ne banii înapoi”.

Povestea nu se termină aici. Unchiul chinezilor – Zhang Jianjun, celebrul personaj din dosarul Shanghai – ar fi recunoscut că nepoții săi dădeau șpagă autorităților fiscale, dar a ținut să precizeze că mita nu era din   banii lui.

În finalul acestui dosar „epopee”- șpagă prin ANAF –  DNA s-a ales cu 3 acțiuni în flagrant, mai multe acorduri de recunoaștere a vinovației, mai mulți colaboratori în caz, 5 șefi din ANAF prinși în ancheta anticorupție și, în total, 10 suspecți și inculpați.

Topul șpăgilor primite de funcționarii ANAF în acest dosar: 10.000 euro (2023), 22.000 euro (2024)

„Lanțul slăbiciunilor” de la ANAF a avut ca punct de pornire perioada 2022-2025, atunci când mai multe persoane s-ar fi implicat, potrivit DNA, în activități de transport alternativ, prin intermediul unor societăți comerciale înființate pe numele unor apropiați.

În urma anchetei s-a stabilit că aceștia nu ar fi declarat o parte veniturile obținute.

Mai mult, nu ar fi fost încheiate nici contracte de muncă cu angajații (șoferii).

Veniturile obținute de șoferi

Totodată, nu ar fi fost declarate veniturile obținute de șoferi și nu s-ar fi plătit nici contribuțiile salariale la bugetul de stat, prejudiciul fiind unul semnificativ.

În anul 2023, administratorii firmelor controlate de ANAF ar fi dat o șpagă de 10.000 euro. În luna decembrie a anului 2024, după ce – inițial – Bogdan Istrati ar fi cerut o șpagă de 9.000 de euro, ar fi plusat și ar fi pretins o șpagă de 15.000 de euro.

Potrivit surselor judiciare, această sumă – 75.000 lei, echivalentul a 15.000 euro – a fost „predată” de administratorii firmelor controlate de inspectorii antifraudă la începutul lunii decembrie a anului 2024.

Suma din luna decembrie 2024 a fost defalcată astfel:

O parte din bani – 45.000 lei (15.000 euro)– ar fi ajuns chiar la Bogdan Istrati, șef serviciu în cadrul Direcției Regionale Antifraudă București.

Acesta ar fi dat mai departe, către inspectorii antifraudă care au efectuat controlul – Costică Aurică și Marius Marin – suma de 20.000 lei, câte 10.000 lei pentru fiecare.

În cazul mitei date de cetățenii chinezi de la Dragonul Roșu, în luna octombrie a acestui an, inspectorul antifraudă care a efectuat „controlul” ar fi primit 35.000 lei (7.000 euro).

O primă tranșă de 25.000 lei (5.000 euro).

Tranșa a doua – 10.000 lei (2.000) – pentru ca inspectorul antifraudă să urgenteze finalizarea controlului.

Încadrările DNA în această speță vizează presupuse fapte de trafic de influență, cumpărare de influență, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită – majoritatea în legătură cu diverse controale care NU trebuiau făcute la unele firme sau activitățile de control să se soluționeze favorabil, astfel încât să nu se facă sesizări penale cu privire la neregulile găsite.

„Având în vedere apropierea sezonului rece, vă informăm că, începând cu data de 1 noiembrie 2025, vizitarea spațiilor exterioare din cadrul Complexului «Palatul Cotroceni» va fi temporar suspendată”, transmite Administrația Prezidențială.

Evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” va reveni în format complet începând cu luna aprilie 2026, după Paști, în funcție de condițiile meteorologice.

Pe durata sezonului rece, vizitatorii sunt în continuare bineveniți pentru tururile interioare, însă traseul de vizitare va suferi ajustări. Muzeul Național Cotroceni va anunța din timp toate detaliile legate de noul traseu.

Programul de vizitare rămâne neschimbat, inclusiv în zilele de weekend, respectiv între orele 09:00 și 17:00.

Accesul se face prin Punctul de Control – Pavilion acces vizitatori muzeu, situat pe Șoseaua Cotroceni.

O2 Satellite va fi un serviciu opțional care urmează să fie lansat în prima jumătate a anului 2026, în urma unui parteneriat cu compania de sateliți Starlink a lui Elon Musk pentru a oferi acest serviciu.

Compania nu a dezvăluit încă cât va costa acest serviciu, dar va fi o taxă suplimentară care va trebui plătită lunar, potrivit BBC.

Smartphone-urile compatibile vor comuta automat la acoperirea prin satelit în zonele din Marea Britanie unde nu este disponibil semnal terestru, cum ar fi zonele rurale, dar cei care se vor abona nu vor putea efectua apeluri telefonice prin satelit la început.

Serviciul va funcționa doar cu aplicații de mesagerie, hărți și localizare. O2 afirmă că acest lucru se datorează faptului că sateliții actuali ai Starlink nu acceptă apeluri, deși generația următoare o va face.

Cu toate acestea, apelurile efectuate prin WhatsApp, care utilizează date în loc de semnal telefonic, ar putea funcționa. O2 intenționează să testeze acest lucru înainte de lansarea serviciului către public.

Sateliții vor funcționa efectiv ca „antene de telefonie în cer”, a declarat Luke Pearce, analist la CCS Insight.

„În lumea de astăzi, conectivitatea nu mai este opțională”, a spus el.

„Fie că este vorba de un SOS de urgență în situații de salvare a vieții sau de menținerea online a unui vehicul definit de software, oamenii se așteaptă acum la acces constant”.

Vehiculele definite de software pot primi actualizări over-the-air pentru a-și îmbunătăți performanța și caracteristicile, dar au nevoie de conexiuni la internet pentru a putea face acest lucru.

„Satelitul este singura tehnologie care poate acoperi cu adevărat golurile de acoperire din munți, oceane și zone rurale”, a adăugat domnul Pearce.

Bătălia sateliților începe

Demersul O2 vine la câteva luni după ce rivalul Vodafone a efectuat cu succes un apel video live prin satelit de pe un munte din Țara Galilor, unde nu exista niciun alt semnal.

Compania a afirmat că aceasta a fost o premieră în Marea Britanie, dar nu a dezvăluit încă niciun plan de lansare a serviciilor de la satelit la dispozitiv pentru clienți.

Tehnologia Vodafone a colaborat cu firma de sateliți AST, care are în prezent șase sateliți pe orbită și își propune să aibă până la 60 până la sfârșitul anului 2026.

Starlink, între timp, are peste 650 de sateliți și a lansat deja servicii similare cu rețele de telefonie în alte țări, inclusiv Australia, Noua Zeelandă, SUA, Canada și Japonia.

În Marea Britanie, Ofcom și-a modificat reglementările în septembrie pentru a permite conectarea directă prin satelit la dispozitivele smartphone.

În prezent, este posibilă utilizarea acesteia numai pentru a trimite mesaje text serviciilor de urgență de pe telefoanele iPhone și Android mai noi.

Însă utilizarea sateliților pe orbită joasă pentru comunicații mobile a fost criticată de astronomi, care spun că aceștia poluează cerul nocturn și îngreunează detectarea potențialelor pericole, cum ar fi asteroizii.

Diviziunile profunde din societatea israeliană cu privire la actuala scutire de la recrutare acordată ultraortodocșilor s-au dovedit a fi cea mai serioasă amenințare la adresa guvernului prim-ministrului Benjamin Netanyahu, scrie AP.

Liderul aflat în dificultate se bazează pe partidele ultraortodoxe pentru a-și menține guvernul în funcțiune, dar încercările acestora de a adopta o lege care să scutească definitiv israelienii ultraortodocși de serviciul militar ar putea duce la căderea guvernului și la declanșarea unor alegeri anticipate.

Israelul a închis autostrada principală de la intrarea în Ierusalim și a mobilizat peste 2.000 de polițiști, în timp ce zeci de mii de ultraortodocși, cunoscuți sub numele de haredim, au invadat străzile. Un adolescent a fost ucis în timpul protestului, în mare parte pașnic, după ce a căzut de pe o clădire în construcție situată lângă locul protestului, a declarat poliția.

Protestul a paralizat Ierusalimul

Protestul a paralizat în mare parte orașul, drumurile fiind închise și transportul public oprit.

Aproximativ 1,3 milioane de evrei ultraortodocși reprezintă aproximativ 13% din populația Israelului și se opun înrolării, deoarece consideră că studiul cu normă întreagă în seminariile religioase este datoria lor cea mai importantă.

Scutirea de la recrutare pentru ultraortodocși datează de la fondarea Israelului în 1948, când un număr mic de cărturari talentați au fost scutiți de la recrutare.

Dar, sub presiunea partidelor religioase puternice din punct de vedere politic, acest număr a crescut de-a lungul deceniilor. Curtea a declarat că scutirile erau ilegale în 2017, dar prelungirile repetate și tacticile de amânare ale guvernului au împiedicat adoptarea unei legi de înlocuire.

Tens of thousands of Ultra-Orthodox Jews are marching on and gathering today in Jerusalem for a rally, dubbed “Cry of the Torah” protesting against the arrest of draft-dodging Haredi who consistently refuse to serve their mandatory service in the Israel Defense Force. pic.twitter.com/hi8XwpCjUF

— OSINTdefender (@sentdefender) October 30, 2025

Scutirile de la serviciul militar obligatoriu au înfuriat opinia publică

Scutirile largi de la serviciul militar obligatoriu au redeschis o diviziune profundă în țară și au înfuriat o mare parte a opiniei publice în timpul războiului din Gaza. Peste 900 de soldați au fost uciși de la începutul războiului. Mulți soldați din rezervă au servit sute de zile în mai multe misiuni, iar armata a tras în repetate rânduri semnalul de alarmă că este nevoie disperată de mai mulți soldați pentru a satisface nevoile de apărare ale Israelului.

Zeci de mii de haredim s-au adunat joi la intrarea în Ierusalim pentru o adunare de rugăciune animată, în timp ce muzica spirituală răsuna puternic din difuzoare, deși numărul participanților a fost mai mic decât cele câteva sute de mii prevăzute de mass-media israeliană.

Un atac cu o dronă rusească asupra orașului Sumî, aflat pe linia frontului în nordul Ucrainei, a rănit cel puțin patru persoane, între care și directorul unei televiziuni locale, au declarat, joi, autoritățile locale.

Rușii au efectuat atacul cu o dronă Italmas cu rază lungă de acțiune, joi, lovind o benzinărie, a scris primarul Artem Kobzar pe Telegram.

„Echipele de salvare s-au deplasat la fața locului, au inspectat zona, au demontat structurile avariate și au asigurat siguranța împotriva incendiilor”, a declarat Serviciul de Urgență din Sumî.

Atacurile asupra benzinăriilor sunt tot mai dese

Patru civili au fost răniți, printre care și directorul canalului Sumî, Maksim Tkachov.

Potrivit Institutului de Informare în Masă (IMI), în momentul atacului, Tkachov își alimentase deja mașina, scrie The Kyiv Independent.

„Maxim Tkachov se află în prezent în spital cu răni la picioare. Are și o comoție cerebrală”, a declarat IMI.

‌În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra benzinăriilor din zonele de pe linia frontului. Ultimul atac din Sumî a avut loc pe 18 octombrie, rănind 2 persoane, a raportat guvernatorul Oleh Hryhorov.

Atac masiv cu drone și rachete în noaptea de miercuri spre joi

În noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, ucigând trei persoane și rănind cel puțin alte 27.

Forțele ruse au lovit mai multe centrale termice din diferite regiuni ale Ucrainei, a declarat DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina.

Rusia atacă în mod regulat orașele ucrainene și infrastructura critică cu drone și rachete, în timp ce Moscova continuă să ducă războiul împotriva Ucrainei.

Trotinetele electrice au fost interzise în centrul municipiului Buzău, în parcuri, locuri de joacă și în curțile școlilor.

Decizia a fost luată, joi, în ședința Consiliului Local Municipal, care a votat un regulament care prevede și sancțiuni.

Trotinetele electrice au fost interzise în centrul municipiului Buzău, în parcuri, locuri de joacă și în curțile școlilor.

Decizia a fost luată, joi, în ședința Consiliului Local Municipal, care a votat un regulament care prevede și sancțiuni.

Regulamentul privind interzicerea utilizării trotinetelor electrice în parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, curțile unităţilor de învăţământ și în zona pietonală Cuza Vodă-Piața Daciei–Aleea Trandafirilor, din Municipiul Buzău, a fost aprobat, joi prin votul consilierilor municipali buzoieni.

Nu ai voie să mergi cu trotineta la școală

Proiectul, care s-a aflat în dezbatere publică, înainte de a fi aprobat, prevede că: „Accesul în perimetrul parcurilor, terenurilor de sport, locurilor de joacă şi curţilor unităţilor de învăţământ cu trotinete electrice este strict interzis, indiferent de vârsta conducătorului trotinetei.

Accesul în zona pietonală Cuza Vodă – Piața Daciei – Aleea Trandafirilor cu trotinete electrice este strict interzis, indiferent de vârsta conducătorului trotinetei”, se precizează în proiect.

Prin excepţie, pot fi autorizate, prin dispoziţie a autorităților publice locale, evenimente sau trasee temporare destinate trotinetelor electrice, în condiții controlate şi semnalizate corespunzător.

Riscuri majore

„În ultimii ani, utilizarea trotinetelor electrice a crescut semnificativ și în Municipiul Buzău, fiind un mijloc de transport modern şi rapid.

Cu toate acestea, circulația acestora în zone destinate recreării şi promenadelor, parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, curțile unităților de învăţământ și în zona pietonală Cuza Vodă – Piața Daciei – Aleea Trandafirilor, generează riscuri majore pentru siguranța pietonilor, în special a copiilor şi persoanelor vârstnicе”.

Peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice

Potrivit statisticilor analizate la nivelul Primăriei Buzău, în anul 2025, s-au înregistrat peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice în România, în primele şapte luni depăşind numărul total de 1.320 de cazuri din întregul an 2024, cu 7 decese şi peste 1.600 de răniți în primele şapte luni ale lui 2025. Peste 80% dintre aceste accidente din 2025 au fost din vina conducătorilor de trotinete.

Reprezentanții primăriei mai explică și că au fost înregistrate numeroase sesizări din partea cetățenilor care reclamă incidente, accidente evitate la limită și disconfort în utilizarea acestor spații publice.

În plus, trotinetelor electrice li se imprimă adesea viteze mari, incompatibile cu spațiile pietonale aglomerate.

Cei care nu respectă regulamentul riscă amenzi de la 500 până la 1 500 de lei.

Erdogan a afirmat că Israelul deține arme nucleare și de alt tip pe care le folosește și cu care amenință Gaza, adăugând că gruparea militantă palestiniană Hamas nu deține astfel de arme.

El a spus că Israelul a atacat din nou Gaza în ultimele zile, în ciuda încetării focului în enclavă, potrivit Reuters.

„Germania nu vede aceste lucruri?”, a spus el, adăugând că Turcia, Germania și alte țări au datoria umanitară de a pune capăt foametei și masacrelor din Gaza.