Comisia Europeană a lansat joi o nouă rundă a inițiativei DiscoverEU, punând la dispoziția tinerilor născuți în 2007 patruzeci de mii de bilete gratuite de tren pentru a descoperi continentul.

Pentru că ediția din toamna anului 2025 are o semnificație specială, marcând 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, momentul care a deschis calea liberei circulații în Europa, Uniunea Europeană a extins programul către tinerii din toate statele membre și din țările asociate Erasmus+: Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Cei selectați vor putea porni în călătorie începând din martie 2026, pentru o perioadă de până la 30 de zile, în interiorul Uniunii Europene și al țărilor partenere.

Ce este DiscoverEU

Proiectul, inclus în programul Erasmus+ (2021-2027), le permite tinerilor de 18 ani să descopere Europa prin călătorii gratuite, în special cu trenul, mijlocul de transport considerat cel mai prietenos cu mediul. Inițiativa nu este doar o aventură turistică, ci o experiență educațională și culturală: participanții pot descoperi patrimoniul Europei, istoria comună și diversitatea regională, pot interacționa cu alți tineri din întreaga Europă și pot învăța să se descurce independent într-un mediu internațional.

Pe durata programului, fiecare participant primește un card DiscoverEU, care oferă reduceri la cazare, activități culturale, transport local, gastronomie, sport și alte servicii din rețeaua parteneră.

Pe șine, prin Europa

Regulamentul oficial prevede că tinerii vor călători în principal cu trenul, pentru a încuraja transportul ecologic. În cazuri speciale, precum locuri izolate, regiuni ultraperiferice sau insulele, pot fi folosite și alte mijloace de transport, inclusiv zboruri.

Participanții cu dizabilități sau probleme de sănătate beneficiază de sprijin personalizat, asistență sau acoperirea unor costuri suplimentare, necesare pentru a participa la program.

Cine poate participa

La ediția din toamna 2025 pot participa tinerii care s-au născut între 1 ianuarie și 31 decembrie 2007, sunt cetățeni sau rezidenți legali ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai uneia dintre țările asociate programului Erasmus+ și doresc să descopere cel puțin o altă țară europeană.

Perioada de înscriere este cuprinsă între 30 octombrie și 13 noiembrie 2025, iar înscrierile se pot face individual sau în grupuri de până la cinci persoane, cu condiția ca toți membrii grupului să îndeplinească cerințele de vârstă și eligibilitate prevăzute în program.

Cum începe aventura DiscoverEU

Înscrierile sunt evaluate online, printr-un scurt chestionar cu cinci întrebări despre Uniunea Europeană și inițiativele pentru tineri, urmat de o întrebare suplimentară de departajare. Candidații care răspund corect sunt selectați în funcție de scor și de distribuția geografică stabilită pentru fiecare țară. În cazul înscrierilor de grup, doar liderul echipei completează testul, iar rezultatul se aplică întregului grup.

După încheierea selecției, toți aplicanții vor fi anunțați prin e-mail dacă au fost admiși, plasați pe lista de rezervă sau respinși. Participanții nu trebuie să își cumpere singuri transportul pentru căă biletele sunt rezervate exclusiv de compania desemnată de Comisia Europeană. Cei selectați vor putea călători timp de o lună, folosind permisul DiscoverEU, valabil în toate țările participante.

O generație în mișcare

De la lansarea programului, în 2018, peste 370.000 de tineri europeni au primit permise de călătorie DiscoverEU. Inițiativa este considerată un simbol al generației Erasmus, promovând libertatea de circulație, învățarea interculturală și sentimentul de unitate europeană.

„DiscoverEU nu este doar o călătorie, ci o experiență care te ajută să te descoperi pe tine și să înțelegi Europa din care faci parte”, le-a transmis tinerilor Comisia Europeană.

Întrebat, la Antena 1, despre un sondaj potrivit căruia neîncrederea românilor a crescut la cote alarmante, Ilie Bolojan a spus: „Această percepție negativă este de ceva timp și trebuie să le dau dreptate românilor pentru că trebuie să recunoaștem că, dacă ne-am fi comportat altfel, cei din lumea politică, în toți acești ani, dacă nu le-am fi promis lucruri pe care știam poate că nu le putem respecta, dacă nu ne-am fi luat niște angajamente pe care știam că nu le putem îndeplini, dacă n-am fi încercat de multe ori să-i păcălim pe oameni, dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită. Dar trebuie să recunoaștem că aceste lucruri s-au întâmplat și pentru această percepție este responsabilitatea în cea mai mare parte a lumii politice, din care fac și eu parte”.

Bolojan: „n-ai cum să schimbi percepții de pe-o zi pe alta”

Premierul a adăugat că percepțiile nu se formează într-o lună, două, se formează în timp: „Când vii și îți asumi anumite responsabilități, n-ai cum să schimbi percepții de pe-o zi pe alta. Și aici sunt două aspecte. V-am spus, partea de percepție de nedreptăți pe care trebuie să o corectăm este o condiție de bază pentru ca românii să perceapă lucrurile altfel, că guvernele lucrează în favoarea lor, că e dreptate în țară, că atunci când este un concurs nu câștigă cel care are pile, ci cel care știe cel mai bine, deci cel competent, că meritocrația este respectată, asta este o problemă de fond. Iar în ceea ce privește strict situația în care mă regăsesc eu, gândiți-vă că am venit premier într-o situație în care țara noastră avea nevoie de niște măsuri care nu sună bine nicăieri, care țin și au ținut, din păcate, de componenta de creșteri de taxe, care au ținut de scăteri de cheltuieli și acest pachet de măsuri înseamnă totuși o afectare a puterii de cumpărare”.

Despre salariile din companiile de stat și consiliile de administrație

Legat de supărarea oamenilor din cauza salariilor din companiile de stat, consiliile de administrație, Bolojan spune că nedreptățile se corectează în două feluri: „În primul rând, ai nevoie de legi care să creeze un cadru necesar ca să le poți îndrepta. Și foarte important să ai oameni care chiar fac asta. Gândiți-vă, de exemplu, că s-au dat niște legi care au creat posibilitatea să se facă corecții la autoritățile de reglementare care au salarii mari. Problema este că cei care pun în practică aceste legi pot să o facă, într-adevăr, respectând spiritul legii sau respectând litera legii, de fapt își bat joc de legi. Și atunci gândiți-vă că dacă vrei să reduci posturi, ai două posibilități. Să mimezi asta. Din păcate, asta s-a întâmplat în mare parte pentru că au redus posturi vacante. S-a încercat asta și în administrație”.

În loc să fie reduse posturile efective, s-au redus în mare parte posturi vacante, adaugă Bolojan.

Cu o suprafață de 500.000 de metri pătrați, Marele Muzeu Egiptean (GEM) va fi inaugurat sâmbătă la poalele Piramidelor din Giza și va găzdui zeci de mii de artefacte, inclusiv colecția completă a comorilor faraonului Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului.

Comori ale Egiptului antic expuse pentru prima oară

Oficialii estimează că noul muzeu ar putea atrage până la 7 milioane de vizitatori în plus anual, contribuind la obiectivul stabilit de autoritățile egiptene de 30 de milioane de turiști până în 2030.

„Muzeul găzduiește o colecție uriașă care anterior era depozitată, din lipsă de spațiu de expunere”, a declarat pentru Reuters Ghada Abdelmoaty, profesor asociat la Institutul Superior de Turism și Hoteluri din Alexandria, care crede că țintele stabilite sunt realiste.

Drumuri și aeroport nou pentru turiști

În contrast cu stilul clasic și aglomerat al vechiului Muzeu Egiptean din centrul Cairo, noul muzeu urmează să ofere o experiență modernă, cu expoziții interactive și realitate virtuală.

Potrivit datelor oficiale, turismul – o sursă crucială de valută pentru o economie aflată în dificultate, a adus anul trecut 15 miliarde de dolari, însă rămâne încă sub nivelul atins de rivalii din regiune, precum Turcia.

Pentru a înlesni accesul vizitatorilor, autoritățile au modernizat drumurile, au construit un aeroport la 25 km de muzeu și au mutat intrarea la Piramidele din Giza pentru a reduce aglomerația și interacțiunile cu vânzătorii ambulanți. Succesul proiectului depinde însă de „existența unei infrastructuri turistice de înaltă calitate – hoteluri, transport și servicii”, a atras atenția Ragui Assaad, profesor de politici economice la Universitatea din Minnesota.

Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene

Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor: „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib.

Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor.

Oregon și Virginia au emis, de asemenea, declarații de urgență pentru a elibera fonduri pentru asistență alimentară de urgență, întrucât închiderea guvernului federal pune în pericol beneficiile Programului de asistență nutrițională suplimentară pentru aproape 42 de milioane de americani.

Banii vor fi direcționați către băncile alimentare și depozitele care se află deja într-o situație dificilă, potrivit USNews.

New York primește aproape 650 de milioane de dolari în fonduri federale pentru beneficiile SNAP în fiecare lună, potrivit datelor Departamentului Agriculturii al SUA.

Guvernatoarea statului Oregon, Tina Kotek, a promis miercuri 5 milioane de dolari băncilor alimentare și a declarat o stare de urgență alimentară de 60 de zile. Guvernatorul statului Virginia, Glenn Youngkin, a declarat că statul va utiliza fondurile excedentare pentru a plăti până la o lună de beneficii SNAP.

Nici Congresul, nici administrația președintelui Donald Trump nu au luat măsuri pentru a finanța beneficiile SNAP din noiembrie, care costă aproximativ 8 miliarde de dolari pe lună.

Cei doi medici sunt acuzați că nu au îngrijit corespunzător un pacient. Bolnavul a murit, iar familia cere să se facă dreptate.

„În perioada 26 – 31 august 2025, ca urmare a transferului unui pacient în Unitatea Funcțională de Arși – Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni», suspecta (o femeie în vârstă de 62 de ani), în calitate de medic aflat în serviciul de gardă, nu a evaluat corespunzător leziunile traumatice extinse de pe suprafața corporală a pacientului ars, omițând să constate că acesta prezenta arsuri profunde, localizate la nivelul toracelui posterior, pe aproximativ 20% din suprafața corporală. Ulterior, pacientul a fost preluat de suspect, un bărbat în vârstă de 56 de ani, în calitate de medic curant, care, la rândul său, nu a efectuat o evaluare proprie a tegumentelor pacientului și, pe parcursul internării, nu a schimbat zilnic pansamentele și nici nu a dispus ca acestea să fie schimbate zilnic de alte cadre medicale”, arăta miercuri Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Omisiunile celor doi medici suspecți în acordarea îngrijirilor medicale corespunzătoare stării reale a pacientului au avut ca efect neidentificarea și netratarea chimică și chirurgicală a arsurilor profunde localizate la nivelul toracelui posterior, ceea ce a condus la deteriorarea rapidă a stării clinice și, în final, la decesul pacientului, survenit la data de 31 august 2025.

Fals în acte medicale

În cauză s-a mai stabilit că, în exercitarea atribuțiilor de medic curant, suspectul, urmărind să creeze o aparență de conformitate între situația clinică reală și documentele medicale întocmite, precum și de respectare a standardelor impuse în tratamentul pacienților arși, a inserat date nereale în cuprinsul a două acte oficiale.

„Astfel, acesta a parafat și semnat foaia de ieșire din spital, consemnând în mod nereal că pacientul a fost pansat zilnic în sala de operații, deși avea cunoștință că, pe întreaga perioadă a internării, pansamentele au fost schimbate doar în trei zile. Ulterior, suspectul a modificat foaia de observație clinică generală a pacientului, înscriind olograf procentul de 72% arsuri din suprafața corporală peste procentul anterior, nereal, de 53%, pentru a ascunde omisiunea propriei evaluări a pacientului pe parcursul internării”, mai arătau procurorii.

Cei doi suspecți au fost reținuți, miercuri, pentru o durată de 24 de ore.

În cartierele predominant democrate din capitala Statelor Unite ale Americii Halloween-ul din acest an s-a transformat într-o veritabilă demonstrație politică. Curțile caselor sunt decorate cu „cimitire” simbolice și schelete care ironizează politicile administrației Trump.

Cimitirul măsurilor luate de Trump

„Am instalat 16 pietre funerare, fiecare reprezentând o măsură luată de Trump care, după părerea mea, ucide democrația americană”, a declarat pentru Reuters Donna Breslin, în vârstă de 79 de ani, care locuiește aproape de Capitoliul SUA. Printre inscripții se află „USAID” și „Cercetare pentru sănătate și știință”, o aluzie la tăierile bugetare impuse de administrația Trump instituțiilor publice.

Casa Albă a reacționat ironic. Purtătorul de cuvânt Kush Desai a spus că „democrații doar pozează în moraliști prin aceste decorații anti-Trump”, în timp ce biroul prezidențial a postat pe Instagram costume tematice cu lideri democrați și o imagine cu Trump însuși însoțită de mesajul: „Coroana nu este inclusă” – o ironie la adresa protestelor „No Kings”, prin care criticii săi îl acuză de tendințe autoritare”.

Vaccinurile, noul front al Halloween-ului

Un alt personaj țintit de decorațiile de Halloween este secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., criticat pentru reducerea personalului din Departamentul pentru Sănătate și pentru promovarea teoriilor nefondate despre pericolele vaccinurilor. În cartierul Georgetown, unde locuiește Kennedy, au apărut schelete uriașe și pancarte pro-vaccinare. Pe una dintre ele scrie: „Salut, sunt Wally! Vaccinurile salvează vieți – credeți-mă, știu!”

Kennedy a restricționat accesul la vaccinurile anti-COVID-19 și a slăbit procedurile de control. Purtătorul de cuvânt al Departamentului Sănătății a răspuns într-un comunicat că oficialul „nu este anti-vaccin, ci pro-siguranță, pro-transparență și pro-responsabilitate”.

Ferestre-protest

În apropiere, o altă localnică a expus în fereastră un schelet de copil cu mesajul: „Mi-aș fi dorit să-mi fi făcut vaccinul!” Ea a explicat pentru sursa citată: „Cred că trebuie să vorbim despre ceea ce se întâmplă în țară, mai ales aici, la Washington. Suntem foarte implicați politic”.

Exemple ca acesta se repetă în tot Washingtonul – un oraș în care 9 din 10 alegători sunt democrați și unde curțile s-au transformat în manifeste politice: pancarte, schelete cu mesaje, toate devenite forme de protest vizual față de direcția Americii sub Donald Trump.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au ocupat patru insule aflate în apropierea insulei japoneze Hokkaido. Acestea sunt cunoscute în Rusia sub numele de Insulele Kurile de Sud, iar în Japonia sub numele de Teritoriile de Nord, relatează Reuters.

Prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, a criticat săptămâna trecută „agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, dar a subliniat totodată că Japonia își menține „politica de rezolvare a disputei teritoriale și de semnare a unui tratat de pace”.

Zaharova: Japonia ar trebui să-și schimbe tonul

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că nu a observat nimic nou în afirmațiile lui Takaichi și că, pentru a exista vreun progres, Tokyo ar trebui să-și schimbe tonul.

„Am afirmat de mai multe ori că drumul către reluarea dialogului cu Japonia se va deschide doar după ce Tokyo va renunța activ la cursul său anti-rus, care urmărește să dăuneze țării noastre și cetățenilor noștri”, a declarat Zaharova reporterilor, răspunzând la o întrebare a agenției Reuters privind perspectivele unui tratat de pace.

Zaharova a mai spus că politica „neprietenosă” a Japoniei a dus relațiile bilaterale într-un impas. „Această abordare neprietenoasă, care duce la un blocaj, a fost aleasă de partea japoneză, nu de noi”, a adăugat ea.

Relații tensionate de peste un secol

Rusia și Japonia au avut relații tumultuoase în secolul XX. Japonia a învins Imperiul Rus în războiul din 1904–1905, iar câțiva ani mai târziu, în timpul războiului civil rus (1918–1922), a trimis trupe care au ocupat părți din Extremul Orient al Rusiei.

După înfrângerea Germaniei naziste, Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și a trimis trupe pentru a prelua controlul asupra insulelor Kurile.

Tokyo și Moscova au semnat o declarație în 1956 prin care au pus capăt stării de război, însă nu au semnat un tratat de pace.

În discursul său de săptămâna trecută, Takaichi a declarat că dezvoltările militare și alte activități ale Chinei, Coreei de Nord și Rusiei reprezintă o preocupare gravă.

Aproximativ 9% din totalul importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) ale Japoniei provin din Rusia.

Takaichi i-a spus președintelui american Donald Trump, în timpul întâlnirii lor de la Tokyo, că interzicerea importurilor de LNG din Rusia ar fi dificilă, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali japonezi, miercuri.

Schimbul de replici – descris de CBC News drept „o tiradă plină de înjurături” – a avut loc între trimisul SUA, Pete Hoekstra, și reprezentantul comercial din Ontario, David Paterson, pe marginea unei reclame TV care critica tarifele impuse de Trump.

Calificând remarcile drept „absolut inacceptabile” și „nepotrivite pentru un ambasador”, Ford l-a îndemnat pe Hoekstra să se împace. „Pete, trebuie să-l suni pe Dave și să-ți ceri scuze. E simplu”, a spus Ford.

Săptămâna trecută, președintele Trump a suspendat discuțiile comerciale cu Canada din cauza reclamei și a amenințat că va impune un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor canadiene.

„România își consolidează rolul activ în rețeaua globală a donatorilor de celule stem hematopoietice – o legătură esențială care le oferă pacienților șansa de a identifica mai rapid un donator compatibil, oriunde în lume. Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, hotărârea privind interconectarea Registrului Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice cu rețelele internaționale similare și pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică și histocompatibilitate”, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Finanțarea aprobatǎ joi permite României să fie conectatǎ la baza internațională de date „Search & Match Service” și să asigure recunoașterea europeană a laboratoarelor de profil.

Transplantul de celule stem hematopoietice reprezintă o șansă reală la viață pentru pacienții diagnosticați cu boli grave precum leucemia sau anemia aplastică severă.

„Ministerul Sănătății va continua să susțină dezvoltarea Registrului Național și colaborarea internațională, pentru ca fiecare pacient care are nevoie de un transplant să poată primi tratamentul necesar”, adaugă Rogobete.

Tribunalul București a judecat, joi contestația lui Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar. Magistrații au respins contestația, astfel că fostul candidat nu va fi complet liber așa cum ceruse.

Instanța a decis joi: „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul-contestator Georgescu Călin, împotriva încheierii din data de 21.10.2025, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București – Secția Penală, în dosarul nr. 24185/299/2025/a1.3.”

Decizia judecătorilor este definitivă.