Poliția slovacă arată că noua modificare a legii traficului rutier, care stabilește viteza maximă permisă pe trotuarele din zonele urbane, nu se aplică pietonilor.

Presa scrisese că legea — care stabilește o limită de 6 kilometri pe oră — se va aplica și pietonilor.

„Trebuie să clarific că acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele poliției, Rastislav Polakovič, pentru mass-media slovacă, citată de Politico.

Cine e vizat, de fapt. Copiii sub 10 ani sunt forțați să circule pe carosabil

„Regula este destinată persoanelor care folosesc role, trotinete, skateboarduri sau echipamente sportive similare, precum și cicliștilor cu vârsta de până la 10 ani, inclusiv însoțitorii acestora. Măsurile ar trebui să se concentreze asupra acestor grupuri”.

Anunțul inițial a stârnit o undă de amuzament și confuzie pe rețelele de socializare, unii utilizatori de internet întrebându-se dacă alergarea pentru a prinde autobuzul le-ar putea aduce o amendă.

Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost introdusă pentru a evita coliziunile pe trotuare.

O neînțelegere virală

„Obiectivul principal este de a spori siguranța pe trotuare, având în vedere numărul tot mai mare de coliziuni cu utilizatorii de trotinete”, a declarat autorul amendamentului, Ľubomír Vážny, din partidul populist de stânga Smer al prim-ministrului Robert Fico, care face parte din coaliția de guvernare.

Modificarea a stârnit reacții negative din partea opoziției, a organizațiilor neguvernamentale și a politologilor.

Cum gestionează alte țări trotinetele și bicicletele electrice

„În Cehia, această problemă este abordată prin interzicerea trotinetelor și a bicicletelor electrice pe trotuare, în timp ce abordarea slovacă a dus la o legislație destul de bizară”, a declarat pentru Politico politologul Lubomír Kopeček de la Universitatea Masaryk din Brno.

Grupul de susținere a cicliștilor Cyklokoalícia (Coaliția pentru ciclism) a declarat că legislația este problematică, deoarece îi obligă pe copiii cu vârsta sub 10 ani – care acum au voie să circule cu bicicleta pe trotuare – să circule pe carosabil.

Aproximativ 2.000 de camioane au rămas blocate vineri în Belarus după ce Lituania a închis granița ca răspuns la incidentul cu baloane încărcate cu țigări ilegale care au perturbat spațiul aerian lituanian.

Criza a fost declanșată săptămâna trecută când zeci de baloane încărcate cu țigări ilegale au intrat în spațiul aerian al Lituaniei, forțând închiderea temporară a aeroporturilor din capitala Vilnius și Kaunas. Incidentul a afectat numeroase zboruri și mii de pasageri.

„Atacuri – hibrid”

Vilnius și Uniunea Europeană au denunțat aceste incidente drept un „atac hibrid” – o tactică care utilizează mijloace non-militare pentru a destabiliza și perturba un stat.

Astfel de atacuri hibride au devenit din ce în ce mai frecvente în tensiunile dintre statele membre NATO și vecinii lor ostili.

„Aproximativ 2.000 de camioane sunt blocate în Belarus”, a declarat vineri pentru AFP Oleg Tarasov, vicepreședinte al Linava, asociația transportatorilor rutieri din Lituania.

Active de 60 de milioane de euro sunt blocate în Belarus

Situația s-a agravat după ce autoritățile belaruse au reacționat la închiderea graniței de către Lituania printr-o măsură de retorsiune:

„Belarușii au confiscat toate vehiculele lituaniene și nu le permit să părăsească (zona de frontieră). Suntem ținuți ostatici, mărfurile noastre sunt ținute ostatice”, a explicat Tarasov.

Conform estimărilor Linava, active în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro (69 de milioane de dolari) sunt blocate în prezent în Belarus.

Guvernul nu a consultat transportatorii rutieri înainte de închidere

Tarasov a avertizat că astfel de întârzieri ar putea cauza pierderi lunare de aproximativ 18 milioane de euro pentru sectorul de transport lituanian.

Oficialul Linava a criticat guvernul lituanian pentru lipsa de comunicare:

„Guvernul nu a consultat și nu a informat transportatorii rutieri înainte de închidere”, care afectează grav transportul transfrontalier de marfă.

Lipsa de coordonare a lăsat mii de șoferi și companii de transport nepregătite pentru consecințele închiderii bruște a graniței.

Informații de context

Sectorul logistic din Lituania este unul semnificativ pentru economia țării, angajând aproximativ 54.000 de șoferi care operează aproximativ 56.000 de camioane, potrivit datelor furnizate de asociația Linava.

Blocarea a 2.000 de camioane reprezintă aproximativ 3,5% din întreaga flotă lituaniană de transport rutier, o proporție considerabilă care poate avea repercusiuni majore asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra economiei în general.

Lituania, membră a NATO și a Uniunii Europene, a închis ultimele două puncte de trecere a frontierei cu Belarus până la 30 noiembrie 2025, ca răspuns direct la incidentul de săptămâna trecută cu baloanele.

Din verificările preliminare făcute de poliţiştii din cadrul Serviciului Rutier Argeş s-a stabilit că un cadru ISU Olt, şofer al autospecialei, care circula în regim prioritar către locul producerii unui eveniment rutier de pe raza judeţului Olt, având sensul de deplasare Piteşti spre Slatina, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, răsturnându-se pe partea carosabilă.

În urma evenimentului au suferit leziuni atât conducătorul autospecialei, cât şi ceilalţi patru ocupanţi, cu vârste între 20 şi 48 de ani, toţi din cadrul ISU Olt.

Cei cinci ocupanţi ai autospecialei au fost transportaţi la o unitate medicală din judeţul Argeş pentru investigaţii medicale.

Şoferul autospecialei a fost testat cu aparatul etilotest la faţa locului, rezultând că nu a consumat alcool.

Va fi întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Sinner a oferit o demonstraţie de tenis solid şi consistent, dominând meciul din primul până în ultimul punct. Sinner a controlat ritmul jocului cu serviciul său puternic şi cu lovituri de fond precise, nedându-i lui Shelton şanse reale de revenire.

Primul set s-a încheiat rapid în favoarea italianului, 6-3. Setul secund a urmat acelaşi scenariu, Sinner impunându-se din nou cu 6-3 şi închizând meciul fără să cedeze vreun set.

Calificarea în semifinale confirmă forma excelentă a lui Sinner în acest final de sezon. Italianul îşi consolidează poziţia de număr 2 mondial şi visează la al doilea titlu Masters 1000 din carieră, după ce a câştigat deja două turnee de Grand Slam în acest sezon.

Între timp, Alexander Bublik a creat surpriza turneului, calificându-se în semifinale după ce l-a învins pe australianul Alex de Minaur cu 6-7 (5/7), 6-4, 7-5.

Bublik, cunoscut pentru stilul său spectaculos şi imprevizibil de joc, a reuşit să se impună după aproape trei ore de luptă, revenind după ce pierduse primul set la tiebreak.

În cealaltă semifinală, canadianul Felix Auger-Aliassime, numărul 10 mondial, l-a învins pe francezul Valentin Vacherot (numărul 40 mondial), revelaţia turneului, cu scorul categoric de 6-2, 6-2.

Cele două hotărâri ale judecătorilor din Massachusetts şi Rhode Island, emise la câteva minute distanţă una de cealaltă, au fost pronunţate în cadrul a două procese separate care urmăreau să împiedice Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) să suspende beneficiile Programului de asistenţă nutriţională suplimentară, cunoscut sub numele de SNAP sau cupoane alimentare, începând de sâmbătă, 1 noiembrie 2025, conform Reuters.

USDA a declarat că nu există fonduri suficiente pentru a plăti integral prestaţiile către 42 de milioane de americani cu venituri mici, deoarece acestea costă între 8,5 şi 9 miliarde de dolari pe lună. Administraţia Trump a susţinut că agenţia nu are autoritatea de a le plăti până când Congresul nu va adopta un proiect de lege privind cheltuielile care să pună capăt închiderii guvernului, începută la 1 octombrie.

Judecătorul districtual american John McConnell din Providence, la finalul unei audieri virtuale, a susţinut într-un proces intentat de oraşe, organizaţii non-profit şi un sindicat că decizia administraţiei de a nu utiliza 5,25 miliarde de dolari din fondurile de urgenţă pentru a finanţa prestaţiile din noiembrie a fost arbitrară.

McConnell a subliniat că beneficiile SNAP nu au mai fost suspendate niciodată până acum în istoria programului: „Nu există nicio îndoială şi este incontestabil că vor începe să apară prejudicii ireparabile, dacă nu au apărut deja, în teroarea pe care a provocat-o unor oameni cu privire la disponibilitatea fondurilor pentru hrană, pentru familiile lor”.

Cu câteva minute mai devreme, judecătorul districtual american Indira Talwani din Boston a decis că administraţia a greşit când a afirmat că îi era interzisă legal utilizarea fondurilor de urgenţă pentru a plăti beneficiile SNAP în timpul închiderii. Acest proces a fost intentat de 25 de state conduse de democraţi şi de Districtul Columbia.

Reclamanţii au susţinut că USDA dispunea în continuare de fonduri pentru a-şi îndeplini obligaţia de a plăti beneficiile SNAP, chiar şi în timpul închiderii guvernului.

Aceste fonduri disponibile includ 5,25 miliarde de dolari din fondurile de urgenţă pe care Congresul le-a alocat anterior USDA pentru a fi utilizate atunci când „este necesar pentru desfăşurarea operaţiunilor programului”, au afirmat reclamanţii.

În afară de fondurile de urgenţă, reclamanţii au susţinut că un fond separat, în valoare de aproximativ 23 de miliarde de dolari, ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a evita ceea ce ar fi o suspendare fără precedent a prestaţiilor SNAP.

Suspendarea beneficiilor SNAP ar fi afectat 42 de milioane de americani cu venituri mici care depind de acest program pentru a-şi asigura hrana de bază. Programul reprezintă adesea diferenţa dintre a mânca sau a înfometa pentru familiile cele mai vulnerabile din Statele Unite.

Organizaţiile de ajutorare şi băncile alimentare au avertizat că suspendarea cupoanelor alimentare ar fi provocat o criză umanitară fără precedent, cu cozi imense la distribuţiile de alimente şi o creştere dramatică a foametei şi malnutriţiei în rândul copiilor şi adulţilor vulnerabili.

Ambele hotărâri judecătoreşti creează un precedent important, stabilind că administraţia nu poate utiliza închiderea guvernului ca pretext pentru a suspenda programele de asistenţă socială esenţiale atunci când există fonduri de urgenţă disponibile.

Declarația liderului de la Casa Albă a venit în timpul unei discuții cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial Air Force One, unde a răspuns ferm: „Nu”, întrebat fiind dacă Washingtonul plănuiește atacuri pe teritoriul venezuelean.

Donald Trump neagă atacuri asupra Venezuelei în timp ce SUA își sporesc prezența militară

În ultimele luni, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în regiunea Caraibelor, incluzând avioane de vânătoare, nave ale marinei militare și mii de soldați. Prezența americană urmează să crească odată cu sosirea grupului de luptă al portavionului USS Gerald Ford, cea mai nouă și modernă navă de acest tip din flota SUA.

Oficial, Washingtonul susține că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie amplă de combatere a traficului de droguri provenit din America Latină, în special din Venezuela.

Maduro acuză SUA de provocare

În ultimele săptămâni, forțele americane au distrus cel puțin 15 vase în apele din Caraibe și estul Pacificului, acțiuni în urma cărora au murit 62 de persoane — cetățeni venezueleni, columbieni și ecuadorieni. Potrivit autorităților de la Washington, aceștia erau implicați în traficul de droguri.

Ca reacție, președintele venezuelean Nicolas Maduro a acuzat Statele Unite că „inventează un război” și a condamnat prezența militară americană în Caraibe, pe care o consideră o amenințare directă la adresa suveranității Venezuelei.

Parlamentul Republicii Moldova a ales vineri un nou prim-ministru, care va depune eforturile necesare pentru a conduce țara spre Uniunea Europeană.

Alexandru Munteanu, un economist în vârstă de 61 de ani, a fost numit în funcție după alegerile parlamentare din septembrie. Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), aflat la guvernare și condus de președinta Maia Sandu, a câștigat atunci o victorie în fața rivalului său pro-rus.

„Avem o oportunitate unică de a deveni guvernul care va aduce Moldova în Uniunea Europeană”, a spus Alexandru Munteanu înaintea votului din Parlament, unde a primit sprijinul a 55 de deputați din totalul de 101.

Munteanu, care a trăit și lucrat aproximativ două decenii în afara țării, inclusiv la Banca Mondială, nu a ocupat până acum nicio funcție politică. El a prezentat prioritățile noului guvern ca fiind „UE, pace, creștere”.

Prim-ministrul are trei cetățenii, mai exact, moldovenească, românească și americană.

Dosarul Transnistria, unul delicat

Rezultatul alegerilor parlamentare de luna trecută a fost văzut ca o alertă împotriva Moscovei.

Autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia de ingerințe politice, acuzații pe care Rusia le respinge.

Alexandru Munteanu a spus că guvernul său vrea să înceapă iarăși discuțiile cu regiunea separatistă Transnistria, controlată de grupări pro-ruse și desprinsă de Chișinău după conflictul armat de la începutul anilor ’90.

Acesta a precizat că, teoretic, Moldova ar putea adera la Uniune fără reintegrarea Transnistriei, dar există în prezent o șansă reală de a soluționa disputa.

Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni.

Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”.

Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia.

Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor.

Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina.

Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk.

Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza.

Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN.

Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul.

Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.

O cafeneau oferă o ceaşcă din boabe panameze rare la preţul de aproape 1.000 de dolari, stabilind un nou record mondial şi consolidând imaginea oraşului ca destinaţie a luxului extrem, conform AFP.

La un preţ de 3.600 de dirhami (aproximativ 980 de dolari), cafeneaua serveşte o cafea preparată din boabe „Nido 7 Geisha” cultivate în apropierea vulcanului Baru din Panama. Cafeneaua intenţionează să servească „aproximativ 400 de ceşti” din preţioasa băutură începând de sâmbătă, a declarat Serkan Sagsoz, cofondatorul Julith, pentru AFP.

„Am considerat că Dubaiul este locul perfect pentru investiţia noastră”, a explicat Sagsoz, care anterior a condus o cafenea în Turcia, ţara sa natală. Cafeneaua este situată într-un cartier industrial care a devenit un punct de atracţie pentru iubitorii de cafea din emirat.

Cafeaua oferă o experienţă de arome florale şi fructate care amintesc mai degrabă de ceai decât de cafeaua tradiţională. „Are note florale albe, precum iasomie, arome citrice, precum portocala şi bergamota, şi o notă de caise şi piersici”, a descris Sagsoz. „Este ca mierea, delicată şi dulce”, a adăugat el.

Cafeneaua a cumpărat boabele la o licitaţie în Panama, după „o luptă acerbă care a durat multe ore şi a atras sute de oferte”. Compania a susţinut că a plătit cel mai mare preţ din istorie pentru cafea: aproximativ 2,2 milioane de dirhami, sau 600.000 de dolari, pentru doar 20 de kilograme de boabe.

Suma astronomică înseamnă aproximativ 30.000 de dolari pe kilogram, un preţ fără precedent în industria cafelei şi care explică costul final al unei ceşti.

După anunţul achiziţiei, „cumpărătorii asiatici, pasionaţii de cafea din Emiratele Arabe Unite şi colecţionarii de boabe de cafea au contactat cafeneaua în speranţa de a obţine o parte din boabele” rare.

Luna trecută, Dubai a înregistrat deja un record Guinness pentru cea mai scumpă ceaşcă de cafea din lume, când Roasters a oferit una la preţul de 2.500 de dirhami (aproximativ 680 de dolari).

Parlamentul Bulgariei a decis vineri să interzică temporar exporturile unor tipuri de combustibili, mai ales motorină și carburant pentru aviație, către statele membre ale Uniunii Europene.

Măsura are ca scop protejarea pieței interne după sancțiunile impuse de Statele Unite companiei rusești Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din Bulgaria.

Săptămâna trecută, autoritățile bulgare au anunțat măsuri care ar trebui să garanteze aprovizionarea cu petrol și produse petroliere, după ce Statele Unite au impus sancțiuni Lukoil și Rosneft (ROSN.MM).

Decizia parlamentului a fost aprobată cu 135 de voturi pentru, patru împotrivă și 42 de abțineri.

Interdicția nu se aplică realimentării navelor și aeronavelor interne sau străine, precum și livrărilor către forțele armate ale statelor membre UE și NATO, conform agenției de știri BTA.

Lukoil (LKOH.MM) deține rafinăria din Burgas, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, operează peste 200 de benzinării și gestionează o rețea de transport și depozitare a combustibilului.

Joi, Lukoil a anunțat că a acceptat o ofertă din partea comerciantului global Gunvor pentru vânzarea activelor sale externe, pe care compania rusă dorea să le cedeze după sancțiunile impuse de Washington.