Criza a început la sfârşitul lunii septembrie, când Olanda a invocat o lege din perioada Războiului Rece pentru a prelua efectiv controlul asupra Nexperia, a cărei companie-mamă Wingtech este susţinută de guvernul chinez.

China a reacţionat prompt, interzicând orice reexport de cipuri Nexperia către Europa şi acuzând Statele Unite că s-au amestecat în procedurile legale olandeze pentru a-l înlătura pe directorul general chinez al Nexperia.

Sâmbătă, autorităţile chineze au condamnat „intervenţia necorespunzătoare a guvernului olandez în afacerile interne ale întreprinderilor” pentru că a dus la „haosul actual din lanţul global de aprovizionare”.

„Vom analiza în mod cuprinzător situaţia reală a întreprinderilor şi vom acorda scutiri exporturilor care îndeplinesc criteriile”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului chinez al comerţului.

Companiile care se confruntă cu dificultăţi pot contacta ministerul sau autorităţile comerciale locale pentru a obţine scutiri.

Conform Wall Street Journal, care citează surse anonime, reluarea unor livrări Nexperia face parte dintr-un acord comercial convenit de preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său american Donald Trump după discuţiile purtate joi în Coreea de Sud.

De asemenea, oficialii chinezi şi ai Uniunii Europene urmau să discute despre Nexperia în cadrul unei reuniuni la Bruxelles în aceeaşi zi, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Olof Gill.

Nexperia produce tehnologii relativ simple – diode, regulatoare de tensiune şi tranzistoare – care sunt totuşi cruciale pentru vehiculele moderne ce se bazează din ce în ce mai mult pe electronice.

Nexperia furnizează 49% din componentele electronice utilizate în industria auto europeană. Cipurile se găsesc în principal în maşini, dar şi în componente industriale şi electronice de consum.

Compania le produce în Europa înainte de a le trimite în China pentru finisare şi apoi de a le reexporta către clienţii europeni.

Lobby-ul european al producătorilor de automobile ACEA a avertizat luna trecută că producţia va fi grav afectată: „Fără aceste cipuri, furnizorii europeni de piese auto nu pot produce piesele şi componentele necesare pentru a aproviziona producătorii de vehicule, ceea ce ameninţă cu întreruperea producţiei”, a declarat grupul.

Deşi producătorul francez de piese OPmobility a declarat că cipurile Nexperia nu sunt „unice” din punct de vedere tehnologic şi sunt „uşor de înlocuit”, procesul necesită timp.

Furnizorii trebuie să obţină aprobarea noilor produse de către producătorii de automobile, un proces care poate întârzia relansarea producţiei.

Jennifer Betz, director medical veterinar al programului Dogs of Chernobyl, parte a organizației non-profit Clean Futures Fund – care sprijină comunitățile afectate pe termen lung de dezastre nucleare – a declarat pentru Newsweek că echipa a întâlnit trei câini acoperiți aproape complet de o substanță albastră, probabil pentru că s-au tăvălit în ea, scrie Newsweek.

Echipa Dogs of Chernobyl a fost prezentă la locul dezastrului între 5 și 13 octombrie pentru a prinde, steriliza și elibera câinii care sunt descendenții celor rămași în urmă după evacuarea din 1986, în urma exploziei reactorului nuclear. Însă această vizită a lăsat echipa nedumerită în fața câinilor albaștri.

„Am încercat de mai multe ori să prindem acești câini; însă sunt extrem de temători față de oameni și trebuie tranchilizați cu săgeți pentru a fi capturați”, a spus Betz. „Din păcate, nu am reușit să-i prindem pe acești câini de această dată.”

Imaginile cu animalele au făcut rapid înconjurul lumii, deoarece blana lor albastră intensă a atras atenția publicului. Organizația Dogs of Chernobyl a distribuit videoclipuri pe rețelele sociale, stârnind îngrijorare printre spectatori.

Substanța albastră ar proveni de la toalete portabile

Unii au crezut că imaginile erau filtrate sau create cu ajutorul inteligenței artificiale, în timp ce alții s-au temut că este vorba de expunere la radiații. Totuși, organizația a precizat că nu există motive de alarmă.

„Bănuim că substanța provine de la o toaletă portabilă veche aflată în aceeași zonă cu câinii”, a explicat Betz. „Totuși, nu am reușit să confirmăm cu certitudine această suspiciune.”

Ea a subliniat că organizația „nu sugerează în niciun fel” că blana albastră ar fi legată de radiațiile din Cernobîl. În plus, câinii respectivi, precum și alții din zonă, par sănătoși, potrivit veterinarei.

„Aș presupune că, atâta timp cât nu ling cea mai mare parte a substanței de pe blană, aceasta este în mare parte inofensivă”, a spus Betz.

Veterinara a adăugat că, în cadrul campaniilor de sterilizare, echipa folosește markere colorate – verde, roșu, albastru sau mov – pentru a identifica animalele care au fost recent operate. Aceste semne, aplicate doar pe cap, dispar însă după câteva zile, fiind complet diferite de colorarea observată la câinii albaștri.

„Dogs of Chernobyl”

Programul non-profit oferă îngrijire câinilor și pisicilor care trăiesc în zona radioactivă, asigurând hrană, tratamente veterinare și monitorizarea populațiilor din zonă. Din 2017, Dogs of Chernobyl a sterilizat peste 1.000 de câini și pisici care trăiesc în zona de excludere a Cernobîlului, de aproape 50 de kilometri pătrați.

Clean Futures Fund estimează că în jur de 250 de câini fără stăpân trăiesc în apropierea centralei nucleare, alți 225 în orașul Cernobîl și câteva sute răspândiți în întreaga zonă de excludere.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat vineri că a finalizat renovarea băii din faimosul Dormitor Lincoln de la Casa Albă, continuând astfel seria de modificări majore aduse reşedinţei prezidenţiale.

Trump a publicat imagini cu noul decor pe platforma sa Truth Social, descriind baia drept „o capodoperă din marmură statuară, lustruită impecabil, în alb şi negru”.

„Baia Lincoln a fost renovată ultima dată în anii 1940, într-un stil art deco cu plăci verzi, total nepotrivit pentru epoca lui Abraham Lincoln. Am adus-o la forma ei originală, cu marmură autentică, exact cum ar fi trebuit să fie”, a scris Trump.

Casa Albă nu a confirmat dacă proiectul a trecut printr-un proces oficial de aprobare, însă renovarea are loc în contextul unor critici tot mai dure din partea istoricilor şi a opoziţiei democrate, care acuză administraţia că distruge patrimoniul istoric al clădirii, scrie Reuters.

Miniştrii energiei din ţările Grupului celor Şapte (G7) au condamnat vineri atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei şi au promis un sprijin mai puternic pentru Kiev, pe măsură ce se apropie iarna.

Într-o declaraţie comună după o reuniune de două zile la Toronto, miniştrii au afirmat că atacurile asupra sistemului de gaze naturale al Ucrainei creează „riscuri pentru comunităţi şi vieţi omeneşti, slăbesc infrastructura civilă şi subminează securitatea energetică a poporului ucrainean”.

Avertismentul a venit în contextul intensificării atacurilor aeriene ale Moscovei asupra instalaţiilor energetice ucrainene, pe care oficialii de la Kiev le-au descris ca „terorism energetic sistematic”.

Atacurile au perturbat în repetate rânduri alimentarea cu energie electrică şi au ameninţat liniile electrice externe care alimentează centralele nucleare ale Ucrainei. Miniştrii din SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie şi-au reafirmat „sprijinul neclintit pentru Ucraina în apărarea integrităţii sale teritoriale şi a dreptului său de a exista”.

Ei au condamnat acţiunile Rusiei pentru că au provocat „consecinţe sociale, ecologice şi economice devastatoare pentru poporul ucrainean” şi au declarat că vor contribui la consolidarea rezilienţei energetice a Ucrainei prin sprijinirea protecţiei şi reparării instalaţiilor energetice critice, diversificarea şi securizarea lanţurilor de aprovizionare şi susţinerea eforturilor AIEA de asigurare a siguranţei şi securităţii nucleare.

G7 a solicitat, de asemenea, investiţii private pentru reconstrucţia a ceea ce a descris ca fiind un „sistem energetic fiabil, rezilient, eficient, accesibil şi mai descentralizat” pentru Ucraina.

Vineri seara, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a emis o declaraţie în care acuză Rusia de „terorism nuclear” după atacurile cu rachete asupra substaţiilor care alimentează cu energie instalaţiile nucleare.

„Aceste atacuri deliberate asupra instalaţiilor energetice civile, care afectează în mod direct funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor nucleare, poartă semnele terorismului nuclear şi constituie o încălcare gravă a dreptului internaţional umanitar”, a declarat ministerul într-o postare pe reţelele de socializare.

Acesta a adăugat că experţii AIEA inspectează în mod regulat instalaţiile afectate şi că atacurile încalcă o rezoluţie a Consiliului Guvernatorilor care interzice atacurile asupra infrastructurii energetice externe.

Ministerul a afirmat că firma energetică de stat rusă Rosatom ar fi putut fi implicată în planificarea atacurilor, invocând cunoştinţele tehnice necesare pentru identificarea unor astfel de ţinte. Acesta a îndemnat partenerii să înăsprească sancţiunile, inclusiv restricţiile extinse asupra Rosatom.

Experţii în domeniul umanitar şi energetic afirmă că atacurile reprezintă o ameninţare crescândă la adresa siguranţei nucleare globale.

Yuriy Boyechko, directorul general al organizaţiei non-profit Hope for Ukraine, cu sediul în SUA, a declarat vineri seara pentru Kyiv Post că acţiunile Rusiei constituie „o strategie deliberată şi catastrofală care transformă riscul unui dezastru nuclear într-o armă”.

Instalaţiile nucleare, chiar şi atunci când sunt inactive, depind de o sursă externă stabilă de energie pentru a răci reactoarele şi a menţine sistemele de siguranţă, a spus el. Întreruperea acestor conexiuni riscă să ducă la pierderea alimentării cu energie electrică din exterior, ceea ce ar putea duce la supraîncălzire şi la posibile scurgeri radioactive.

„Această strategie transformă conflictul dintr-un război regional într-o criză globală de siguranţă nucleară”, a spus Boyechko. El a îndemnat partenerii internaţionali să trateze astfel de atacuri ca pe nişte încălcări ale normelor de securitate globală şi să desfăşoare sisteme de apărare aeriană pentru a proteja staţiile de distribuţie şi liniile de transmisie din apropierea instalaţiilor nucleare.

Musk promovează o nouă generaţie a modelului Roadster din 2017, bazându-se pe numele primului vehicul electric al Tesla din 2008. Deşi a fost anunţat cu mult entuziasm, vehiculul nu a intrat încă în producţie.

În conversaţia cu Rogan, Musk a refuzat să dezvăluie detalii tehnice sau de design actualizate, afirmând: „Nu pot face dezvăluirea înainte de dezvăluire”. El a repetat însă că noul Roadster „are şansa de a fi cel mai memorabil produs lansat vreodată”.

Declaraţiile lui Musk vin la o zi după ce Sam Altman, CEO-ul OpenAI şi fost prieten apropiat al lui Musk, a postat pe X că a încercat să anuleze rezervarea sa din 2018 pentru Roadster şi să-şi recupereze avansul. Altman a distribuit o captură de ecran arătând că e-mailul său către Tesla a fost respins.

„Eram foarte entuziasmat de maşină! Şi înţeleg întârzierile. Dar 7,5 ani mi se pare o perioadă lungă de aşteptare”, a scris Altman.

Musk şi Altman se află într-un conflict juridic acut, iar Musk conduce acum startup-ul concurent de inteligenţă artificială xAI.

Criticul popular de tehnologie Marques Brownlee a discutat la începutul acestui an despre procesul dificil de anulare a propriei rezervări pentru Roadster într-un interviu la Waveform Podcast.

Patrick George, redactor-şef la InsideEVs, a declarat pentru CNBC: „Roadster este dispărut de ani de zile. Singurul lucru care l-ar putea determina pe Musk să vorbească din nou despre acest subiect este faptul că Sam Altman a declarat recent că încearcă să anuleze rezervarea”.

Roadster este conceput ca un model de lux, cu volum redus de producţie, menit să concureze cu vehicule precum BYD YangWang U9 Xtreme, recent încununat drept cea mai rapidă maşină de serie din lume.

Anunţul vine în faţa unui vot important al acţionarilor Tesla săptămâna viitoare, în care Musk şi consiliul de administraţie solicită aprobarea unui pachet salarial substanţial. Planul de remunerare i-ar aduce lui Musk aproape 1 trilion de dolari în acţiuni Tesla şi i-ar creşte participaţia la aproximativ 25%, în funcţie de atingerea diverselor obiective de creştere şi evaluări de piaţă.

Decolările şi aterizările au fost suspendate între orele 20:08 şi 21:58, iar „o serie întreagă de zboruri” au fost redirecţionate către alte oraşe germane în timpul închiderii, a spus purtătorul de cuvânt.

Un zbor de la Londra la Berlin a fost deviat către Hamburg, potrivit Dpa, pilotul invocând activitatea dronelor ca motiv.

Zborurile de la Stockholm, Antalya şi Helsinki către Berlin au fost, de asemenea, deviate.

O purtătoare de cuvânt a poliţiei a declarat că un martor a raportat că a văzut o dronă în apropierea aeroportului Berlin-Brandenburg şi că ofiţerii de patrulă au văzut-o şi ei mai târziu.

„În acest moment, nu mai zboară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Brandenburg, la Potsdam, adăugând că dispozitivul nu a fost localizat.

Incidentele care implică drone au cauzat perturbări din ce în ce mai mari ale operaţiunilor aeroporturilor germane. La începutul lunii octombrie, activitatea unei drone de origine necunoscută a perturbat pentru scurt timp traficul la aeroportul din München, al doilea ca mărime din ţară.

Casa Albă a emis vineri o nouă regulă care restricţionează accesul jurnaliştilor acreditaţi la spaţiile din apropierea Biroului Oval, inclusiv la biroul secretarului de presă Karoline Leavitt.

Potrivit unui memorandum transmis de Consiliul Naţional de Securitate (NSC), reporterii nu mai pot intra în „Upper Press”, cunoscută ca Sala 140, fără o programare prealabilă cu un angajat autorizat al Casei Albe.

Decizia este justificată prin necesitatea de a proteja materiale considerate sensibile şi de a asigura o coordonare mai strânsă între personalul NSC şi cel al echipei de comunicare a preşedintelui.

Noua regulă a intrat în vigoare imediat.

Măsura vine după restricţii similare impuse la începutul lunii pentru presa care acoperă activitatea Departamentului Apărării, decizie ce a determinat mai mulţi jurnalişti să-şi părăsească birourile din Pentagon şi să returneze acreditările.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că instituţia a facilitat evacuarea a 19 copii palestinieni şi a unui adult din Gaza, pentru tratament medical urgent.

Patru dintre copii vor fi trataţi pentru cancer prin intermediul spitalului de cercetare St. Jude Children’s Research Hospital din Statele Unite, în timp ce ceilalţi pacienţi vor primi îngrijiri specializate în Iordania.

„Suntem profund recunoscători guvernului iordanian şi spitalului St. Jude pentru sprijinul continuu acordat pacienţilor din Gaza,” a transmis Tedros pe reţelele sociale.

OMS şi partenerii săi continuă să colaboreze pentru a facilita evacuările medicale din enclava afectată de conflict, unde infrastructura sanitară este grav deteriorată, iar accesul la tratamente pentru boli grave este extrem de limitat, scrie Al Jazeera.

Aceste solicitări reflectă îngrijorările crescânde ale Caracasului faţă de consolidarea forţelor americane în regiune, pe care SUA o justifică prin combaterea traficului de droguri, dar pe care Maduro o consideră o ameninţare directă la adresa suveranităţii Venezuelei.

Venezuela continuă să depindă de sprijinul militar şi economic al unor puteri care contestă influenţa americană:

Rusia – aliat cheie încă din epoca lui Hugo Chávez, joacă un rol vital în sectoarele de apărare şi petrol ale Venezuelei. Companiile ruseşti generează aproximativ 67 de milioane de dolari pe lună din producţia petrolieră venezueleană. Cu toate acestea, angajamentul Moscovei ar putea fi limitat de implicarea sa în Ucraina.

China – Sprijină de mult timp Venezuela prin investiţii comerciale şi în infrastructură, concentrându-se acum pe consolidarea capacităţilor de radar şi detectare.

Iran – Furnizează aprovizionări militare suplimentare, în special drone şi tehnologie de supraveghere.

Pe plan economic, aceste dinamici au implicaţii pentru pieţele energetice globale, mai ales în sectorul petrolier. Venezuela produce în prezent aproximativ 107.000 de barili de ţiţei pe zi, iar atât Rusia, cât şi Venezuela sunt actori majori într-un spaţiu din ce în ce mai disputat.

„Realitatea este că Rusia a fost relativ tăcută în privinţa Venezuelei… şi a cheltuit foarte puţin capital politic pentru a-l apăra pe Maduro”, a declarat Douglas Farah de la IBI Consultants.

Analiştii sugerează că, deşi Rusia ar putea oferi sprijin simbolic, capacitatea sa reală de intervenţie este limitată.

China ar putea intensifica implicarea în domeniul tehnologiei de supraveghere, în timp ce Iranul s-ar concentra pe furnizarea de drone.

SUA vor continua probabil să monitorizeze îndeaproape aceste evoluţii, cu implicaţii potenţiale pentru sancţiuni şi acţiuni diplomatice viitoare.

Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una

Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent.

„Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One.

Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare.

Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri.

G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear”

Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera.

Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”.

Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”.

„Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat.

Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”.

În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.