Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Cluj au surprins în flagrant, pe 30 octombrie, un bărbat de 28 de ani din Turda, în timp ce vindea un pistol calibrul 9 mm, fără serie și supus autorizării, unui alt bărbat.

Tranzacția urma să se facă pe strada Iazurilor din municipiu, pentru suma de 1.200 de euro.

Arma neletală a fost ridicată de polițiști pentru continuarea cercetărilor.

În urma administrării probatoriului, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore.

A doua zi, pe 31 octombrie, după prezentarea în fața procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

O amplă acțiune de căutare și salvare a avut loc sâmbătă în Munții Maramureșului, după ce un apel la 112 a semnalat că un tânăr ucrainean se află în dificultate, fără hrană, fără echipament adecvat și cu bateria telefonului aproape descărcată.

Salvatorii montani din cadrul Salvamont Maramureș, sprijiniți de Poliția de Frontieră Poienile de sub Munte și coordonați de STS, au pornit spre zona indicată de semnalul telefonului.

Legătura cu bărbatul s-a pierdut înainte ca echipele să ajungă la el, însă acesta a fost găsit după câteva ore de căutări.

„Din spusele lui se afla de 21 zile pe drum prin munți iar de mai bine de 4 zile nu a mai mâncat nimic fiindcă i s-au terminat proviziile”, a scris Salvamont Maramureș pe Facebook.

Sursa foto: Facebook/Salvamont Maramureș

Era epuizat fizic și acuza o stare generală de rău.

Salvatorii i-au oferit sandvișuri, batoane proteice și ceai cald, iar starea lui s-a îmbunătățit treptat.

După ce a fost coborât în siguranță din munte, bărbatul a fost predat autorităților competente pentru efectuarea procedurilor legale.

Acțiunea de salvare s-a încheiat după mai bine de șase ore, iar echipele Salvamont s-au retras la bază.

Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal și candidat în alegerile locale, a reacționat ferm la informațiile apărute „pe surse”, potrivit cărora s-ar retrage din competiția electorală.

„Nu, nu mă retrag!”, a transmis Ciucu într-o postare pe Facebook, adăugând că astfel de știri false fac parte dintr-o strategie de manipulare menită să-i afecteze campania.

„În loc să-mi văd de campania mea și de programul pentru dumneavoastră, sunt nevoit să ies să contracarez știrile pe surse, cea mai perversă formă de manipulare de astăzi. Nu sunt genul care doar stă să încaseze. Odată cu răspunsul meu, îi și expun”, a scris liberalul.

Ciucu a explicat că scopul acestor dezinformări ar fi să-l plaseze artificial „pe locul trei în percepția electoratului”, pentru a fi presat să se retragă „în favoarea lui Cătălin”.

El a respins și speculațiile potrivit cărora USR s-ar afla în spatele acestor zvonuri, precizând că „nu din acel laborator vin știrile false”.

„Polymarket le stătea în gât, pentru că era o măsurătoare obiectivă, greu de manipulat. Cum nu au putut veni rapid cu sondaje care să-l pună pe Cătălin pe primul loc, au inventat știrea că Ciucu s-a înțeles cu Drulă și se va retrage. Dezmint!”, a adăugat prim-vicepreședintele PNL.

În final, Ciucu a făcut apel la o campanie „decentă”, bazată pe „viziuni, soluții realiste și dezbateri între candidați”, exprimându-și speranța că „faza de haiducie” din campania electorală va fi depășită.

Florile de gălbenele, lumânările aprinse și craniile din zahăr, numite calaveritas, sunt nelipsite de pe altarele dedicate celor dragi în Ziua Morților, una dintre cele mai importante tradiții mexicane.

Asemenea pâinii rituale pan de muerto, aceste mici cranii decorate viu colorat reflectă modul în care mexicanii aleg să-și amintească morții cu bucurie, nu cu durere.

„Foarte puțini le cumpără ca să le mănânce,” spune Adrian Chavarría, al cărui atelier de familie produce calaveritas încă din anii 1940 într-o piață din Ciudad de Mexico.

„Majoritatea le folosesc pentru a-și împodobi altarele”, spune el.

O tradiție cu rădăcini prehispanice

Tradiția are rădăcini prehispanice și se leagă de credințele agricole potrivit cărora sufletele celor plecați se întorc acasă în noaptea de 2 noiembrie, scrie Associated Press.

Pentru a-i primi, familiile pregătesc altare acasă, aprind lumânări care să le lumineze drumul și gătesc mâncărurile preferate ale celor dispăruți.

„Pun o bere, o Coca-Cola, o țigară, câte puțin din toate, ca să aibă de unde alege” povestește Margarita Sanchez, care își face cumpărăturile de Ziua Morților împreună cu fiicele sale.

„Așa ne amintim de cei care au plecat prea devreme”, a continuat ea.

Craniile din zahăr, realizate cu o combinație de ingrediente dulci

„Calaveritas de azúcar” sunt realizate în principal din zahăr, ciocolată sau amarant, însă fiecare regiune mexicană are propria rețetă.

Se pot adăuga migdale, semințe de dovleac, arahide sau miere.

Potrivit Departamentului de Agricultură din Mexic, originea acestor dulciuri datează din perioada mesoamericană, când aztecii modelau figurine din amarant și miere ca ofrande pentru zei.

Zahărul a fost introdus în secolul al XVI-lea de spanioli, care au adus și tehnica de turnare a figurilor, o tradiție care a dus la nașterea craniilor din zahăr de astăzi.

Lukoil nu a transmis nici la CEISD, nici la Consiliul Concurenței, nicio notificare cu privire la vânzarea activelor din România, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, sâmbătă, într-o discuție cu jurnaliștii de specialitate cu ocazia unui seminar organizat alături de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), la Sinaia.

„Nu, n-am primit până în momentul de față. Zvonul ăsta e de cel puțin de doi ani, tot aud că este de vânzare, tot primesc întrebări, n-am primit în toată perioada asta nimic, nicio notificare, nimic”, a declarat Bogdan Chirițoiu, în calitate de președinte al autorității care asigură secretariatul CEISD.

Membrii CEISD sunt obligați, conform legislației actuale, să verifice și să avizeze, favorabil sau nefavorabil, orice acord privind tranzacțiile agreate care depășesc valoarea de 2 milioane de euro, fie că sunt străine sau între companii autohtone.

În plus, statul, prin Consiliul Concurenței, este obligat prin lege să verifice impactul asupra pieței, în cazul în care și cumpărătorul deține active în România.

„Pragurile nu sunt aliniate: dacă la CEISD, tranzacția este peste 2 milioane de euro – e o discuție să se mărească pragul acum, deci una dintre propunerile venite din paertea mediului de afaceri este să creștem la 4 milioane, asta e valoare de tranzacție – la Consiliul Concurenței nu ne uităm la valoarea tranzacției, ne uităm la cifra de afaceri a părților implicate și regula este ca fiecare să aibă mai mult de 4 milioane de euro pe anul anterior și împreună să aibă mai mult de 10 milioane de euro. Noi, Consiliul Concurenței, la asta ne uităm, când compania A – dacă are vânzări, legătură cu România, cumpără compania B. CeiSD se uită la mai multm , se uită și când o companie cumpără pe alta, dar se uită și când o companie investește, când ea se extinde, zona care noi nu ne uităm pe concurență. De asta sunt și mult mai multe tranzacții la CEISD. La consuliu avem 100, pe an, la CEISD am avut 500 anul trecut”, a detaliat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea jurnaliștilor.

Termenul de avizare a tranzacțiilor depinde în mod evident de complexitatea ei.

„Noi avem proceduri, deci la lucrurile simple, avem un proces simplificat, acolo suntem undeva la o lună, o lună și jumătate, avem formularul home, și 80% le facem pe procedură simplificată. Deci unde nu sunt suprapuneri de activitate, cote mici de piață, pe alea le procesăm foarte repede, poate repede, mai repede. Formularul normal complet ține două luni, două luni jumătate, iar cele problematice, alea țin. Da, de exemplu, Mega Image a ținut vreo șase luni, avem acuma Regina Maria a ajuns la noi în iunie, dar sper că o terminăm în curând”, a conchis președintele Consiliului Concurenței.

Traseul tranzacție

Ministerul Energiei a transmis că va analiza chestiunea sancțiunilor impuse de SUA, iar în cazul în care se oficializează intenția Lukoil de a vinde activele din România, autoritățile vor analiza și vor decide dacă vor aviza tranzacția.

Oficialii Ministerului Energiei au transmis, la solicitarea jurnaliștilor, că analizează ultimele anunțuri cu posibil impact asupra companiilor din sectorul energetic care operează în România.

n ceea ce privește posibila ieșire a companiilor controlate de Lukoil din România, oficialii au comunicat de asemenea că analizează contextul posibilei tranzacții.

„De asemenea, am luat act de comunicatul public al companiei Lukoil referitor la intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Ca urmare a acestui anunț, va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Vom putea exprima o poziție ulterioară doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a provenienței capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.

Ce ofertă a primit Lukoil

Compania rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul petrolier.

La începutul acestei săptămâni, compania a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters.

„Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor.

Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează.

Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției.

Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014.

Lukoil este activă și în România

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii. Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro

• Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană șui română. Compania are un administrator bulgar.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Trebuie precizat că informațiile de la nivel global nu indică cu certitudine care este relația dintre Lukoil International GmbH și Litasco, care deține în România PETROTEL LUKOIL SA (rafinăria Petrotel Ploiești) și LUKOIL ROMÂNIA SRL (cele peste 300 de benzinării din România) și Sustainable Energy Supply North SRL, iar dacă sunt controlate de aceasta ar urma să fie de asemenea vândute.

Halterofilele românce Anca Grosu și Andreea Cotruța au adus două noi medalii pentru România la Campionatele Europene de Haltere pentru Juniori și Tineret U23, competiție care se desfășoară la Durres, în Albania.

Anca Grosu a obținut medalia de argint la stilul aruncat, ridicând 119 kilograme, și s-a clasat pe locul 6 la smuls (90 kg) și la total (209 kg).

La rândul ei, Andreea Cotruța a cucerit bronzul la smuls, cu o încercare reușită de 97 de kilograme, terminând pe locul 5 la aruncat (114 kg) și pe locul 4 la total (211 kg).

Rezultatele celor două sportive completează o zi excelentă pentru echipa României, care continuă să obțină performanțe remarcabile la competiția continentală.

Agenția Națională pentru Sport a transmis felicitări sportivelor pentru determinarea și curajul cu care au reprezentat România, subliniind că performanțele lor inspiră o nouă generație de tineri sportivi.

În discursul său, acesta a amintit de activistul conservator american Charlie Kirk, care a fost asasinat recent. După moartea acestuia, liderul AUR spune că a primit peste 90 de amenințări, „contabilizate” și că, deși a făcut plângere la Poliție, nu a fost nimeni audiat, scrie Gândul.

Liderul AUR transmite un mesaj prin care condamnă violența. „Nu trebuie să dați o palmă!” spune Simion spre finalul discursului său, având în vedere amenințările pe care acesta le-a primit după moartea activistului american.

„După moartea lui Charlie Kirk, după asasinarea lui de către aceleași minți bolnave de sorginte satanică, am primit peste 90 de amenințări, pe care le-am contabilizat eu: „să pățească și Simion așa”. De 45 de zile am făcut plângere la poliție, n-a fost audiat nimeni. Dacă se dă o palmă aici în parcare, gata, 20 de zile arest, o să vă spună și cu cine v-ați întâlnit, nu le scăpa nimic… Dar nu trebuie sa dați nicio palmă, Isus ne învață să întoarcem si celălalt obraz. Nu mai putem accepta ca România sa fie dezbinată. (…) Dacă un consilier local, de exemplu, din Roșia Montană face ceva, imediat ajunge la posturi de televiziune care sunt alimentate cu zeci sute de milioane veniți de peste hotare (…) Nu voi accepta să fiu împușcat, nici eu, nici cineva din familia mea, și nici voi. Eu prefer să lupt. Am solicitat azi, având în vedere amenințările la adresa mea, pază, care e obligatorie, conform legii. Poliția nu și-a făcut datoria, n-a cercetat amenințările. Dacă era vorba de oricine altcineva, era dramă…”

Liderul AUR a revenit la sentimente mai bune după ce, de-a lungul timpului, s-a remarcat în spațiul public prin mai multe episoade violente, atât în plenul camerei Deputaților, cât și în calitate de activist politic.

Sunt deja de notorietate episoadele cu fostul ministru al Energiei, din plenul Parlamentului, Virgil Popescu sau când a încercat să forțeze intrarea în sediul unei televiziuni private.

În noaptea de miercuri spre joi, sediul central al partidului AUR a fost vandalizat de tineri, care au scris cu graffiti mesaje agresive pe gard.

Zeci de mii de oameni veniți din toată Serbia s-au adunat sâmbătă la Novi Sad pentru a marca un an de la dezastrul feroviar care a zguduit țara, potrivit AP.

Prăbușirea acoperișului din beton al gării din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024, a ucis 16 persoane și a declanșat o mișcare civică de proporții, condusă în special de tineri, care cere schimbări politice profunde.

Protestatarii acuză autoritățile de corupție și nepotism în contractele cu firme chineze pentru lucrările de infrastructură, susținând că nerespectarea normelor de siguranță a dus la tragedie.

Deși 13 persoane au fost inculpate, nimeni nu a fost tras la răspundere până acum.

„A fost o crimă, nu un accident. Dacă s-ar fi respectat legea, nu ar fi curs sânge”, a declarat studenta Nadja Solaja în fața mulțimii, în aplauzele celor prezenți.

Participanții au ținut 16 minute de reculegere la ora exactă a prăbușirii și au depus coroane de flori la gară.

O mamă a anunțat că va intra în greva foamei

Dijana Hrka, mama unuia dintre tinerii morți, a anunțat că va intra în greva foamei la Belgrad: „Trebuie să știu cine mi-a ucis copilul. Cineva trebuie să răspundă pentru asta.”

Deși președintele Aleksandar Vučić a cerut iertare protestatarilor într-un discurs televizat, după luni în care i-a numit „teroriști manipulați de Occident”, studenții au respins scuzele sale și au cerut alegeri anticipate.

Autoritățile au anulat serviciile feroviare către Novi Sad în ziua mitingului, încercând să limiteze participarea, însă mii de oameni au venit pe jos, cu mașinile sau pe biciclete.

Uniunea Europeană a reacționat prin comisarul pentru extindere, Marta Kos, care a transmis pe platforma X că tragedia „a schimbat Serbia”, aducând oamenii în stradă pentru „responsabilitate, libertate de exprimare și democrație incluzivă”, valori esențiale pentru aderarea la UE.

Potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene.

Comparativ cu anul 2025, când nivelul aprobat a fost de 100.000 de permise, se înregistrează o scădere de 10.000.

Prin această măsură, autorităţile îşi propun să acorde prioritate cetăţenilor români pentru anul următor, ținând cont de estimările privind evoluția pieței muncii și posibilele restructurări din sectorul bugetar.

„Având în vedere că în calcul pentru salariu minim ne-a spus, printre altele, Institutul Național de Statistică, faptul că există posibilitatea de a avea un anumit număr de disponibilizări în anul viitor, eu am considerat de cuviință ca în anticiparea acestor probleme sociale să avem cât mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, pentru Digi 24.

Patronatele au solicitat o creștere numărului de muncitori străini

Mediul de afaceri solicitase o creştere a contingentului până la 150.000 pentru 2026, dar propunerea a fost respinsă.

Blocul Național Sindical (BNS) a criticat poziția patronatelor la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

„Deși patronatele au insistat pe nevoia de a îngheța salariul minim susținând că situația economică este una defavorabilă și că este foarte greu să-și păstreze actualele locuri de muncă, 5 minute mai târziu la dezbaterea celui de-al doilea punct pe ordinea de zi, este vorba de reducerea contingentului de lucrători străini aduși din state terțe, patronatele au solicitat creșterea numărului de la 100 mii la 150 mii, deși propunerea Ministerului Muncii era de reducere la 75 mii. Argumentele patronatelor au fost că au o nevoie de forță de muncă ce nu poate fi acoperită de resursa de muncă existentă în România”, a transmis BNS într-un comunicat.

Ce decizii s-au luat la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social

Ciprian Nicolae Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, a anunțat pe pagina sa de Facebook ce decizii s-au luat la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

• Valoarea bonurilor de masă va crește de la 40 la 50 de lei, o măsură care vine în sprijinul celor care muncesc zi de zi.
• Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului vor primi 320 de milioane de lei din Fondul de Rezervă Bugetară, pentru a-și continua activitatea în condiții de stabilitate.
• S-a decis și stabilirea contingentului de lucrători non-UE pentru 2026 la 90.000 de persoane, cu 10.000 mai puțin decât anul acesta.
• Extinderea Contractului colectiv de muncă la nivelul sectorului de negociere colectivă – „Activități de Asigurare și Reasigurare”

Discuții privind salariul minim

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că este „foarte probabil” ca salariul minim brut pe țară să rămână la nivelul actual și anul viitor.

„Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creștere a salariului minim va antrena automat o creștere a mai multor salarii din sectorul public, creștere pe care România nu și-o permite anul viitor”, a transmis Guvernul într-un comunicat.

Consultările privind salariul minim vor continua până la sfârșitul lunii noiembrie.

Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați palestinieni (UNRWA) a avertizat că violențele comise de coloniștii israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată au atins un nivel alarmant, în special în timpul sezonului de recoltare a măslinelor.

„Octombrie 2025 este pe cale să fie cea mai violentă lună de când UNRWA monitorizează atacurile coloniștilor, din 2013”, a transmis instituția într-un comunicat.

Atacurile afectează grav viața palestinienilor din Cisiordania

Directorul UNRWA pentru Cisiordania, Roland Friedrich, a declarat că aceste atacuri afectează grav viața comunităților palestiniene, întrucât agricultura, în special cultivarea măslinilor, reprezintă principala sursă de venit pentru mii de familii.

Organizațiile umanitare au atras în repetate rânduri atenția că tensiunile cresc în timpul sezonului de recoltare, când coloniștii atacă fermieri palestinieni sau le distrug culturile, scrie Al Jazeera.

ONU cere autorităților israeliene să ia măsuri pentru a opri violențele și pentru a proteja civilii din teritoriile ocupate.