Președintele Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar.

El a menționat că cele mai consistente acorduri au fost încheiate cu Norvegia, iar discuțiile cu alte țări europene sunt în desfășurare.

„Ne bazăm pe sprijinul Uniunii Europene, iar negocierile sunt programate pentru săptămâna viitoare”, a precizat Zelenski.

Liderul ucrainean a spus că așteaptă un raport din partea ministrului Energiei, după întrevederile acestuia cu reprezentanții G7.

Grupul celor șapte mari economii a transmis recent o declarație importantă privind sprijinirea sectorului energetic ucrainean, grav afectat de atacurile rusești.

„Este esențial ca acest sprijin să aibă cel mai mare impact posibil”, a adăugat Zelenski.

Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate.

Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă.

Pe această listă extinsă a Federației Ruse se află personalul agențiilor de securitate, al organismelor de stat, dar și comerciale, precum și cetățeni ai statelor membre ale UE, dar și ai altor țări occidentale care sunt responsabili de sprijinul militar acordat Ucrainei, notează European Pravda. 

Recent, UE a adoptat în mod oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Măsurile vizate includ interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia, care va intra în vigoare la șase luni de la adoptare pentru contractele pe termen scurt și de la 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung.

Pachetul impune și sancțiuni împotriva altor 117 tancuri din flota fantomă, aducând numărul total al navelor sancționate la 558.

Următorul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 20-lea, ar urma să includă tarife suplimentare pentru mărfurile provenite din Rusia și Belarus, precum și restricții care vizează sectorul energetic și instituțiile financiare din Rusia.

Autoritățile franceze au inculpat o femeie de 38 de ani, suspectată că ar fi fost implicată în jaful de bijuterii comis la Muzeul Luvru pe 19 octombrie, potrivit presei franceze.

Ea este acuzată de complicitate la furt organizat și conspirație criminală.

Femeia, care nu a fost numită public, a fost audiată de un magistrat care urmează să decidă dacă va fi arestată preventiv.

Potrivit agenției AFP, aceasta a izbucnit în lacrimi în timpul audierii și a confirmat că locuiește în suburbia La Courneuve, din nordul Parisului.

În total, cinci persoane au fost arestate săptămâna aceasta în zona capitalei franceze, însă una dintre ele a fost eliberată fără acuzații.

Două persoane reținute anterior au recunoscut parțial implicarea în furt, în timp ce un alt suspect este încă căutat.

Bijuteriile furate, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, includeau piese de mare valoare istorică, precum diadema „Parure Marie-Amélie”, împodobită cu safire.

Conform Al Jazeera, Indonezia ar putea juca un rol cheie în viitoarea misiune internațională de menținere a păcii în Fâșia Gaza.

Anunțul a venit în contextul vizitei președintelui american Donald Trump în Asia, care a lăudat sprijinul liderului indonezian pentru acordul de pace din Orientul Mijlociu.

Ministrul indonezian de Externe, Sugiono, a declarat că țara sa este „angajată să trimită personal de menținere a păcii pentru a ajuta la rezolvarea situației din Gaza”, însă a precizat că detaliile și termenii misiunii nu au fost încă stabiliți.

„Trebuie să existe un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, pe care sperăm să îl primim. Deocamdată nu au existat discuții concrete”, a spus acesta.

Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei indoneziene, generalul-maior Freddy Ardianzah, planul privind numărul și structura trupelor este încă în fază de elaborare.

Indonezia, care are deja experiență în misiuni ONU în Liban și Republica Centrafricană, ar putea contribui cu mii de militari la o eventuală operațiune de stabilizare în Gaza, dacă va exista o decizie internațională în acest sens.

„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României.

„Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României.

Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan.

Alexandru Munteanu a depus jurământul

Ceremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”.

Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile.

Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.

Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă.

Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 223 de drone în timpul nopții, dintre care aproximativ 140 de tip Shahed, precum și alte tipuri, inclusiv Gerbera și drone de diversiune.

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 206 dintre ele, însă 17 și-au atins țintele în șapte locații diferite.

În regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a raportat 496 de atacuri asupra a 14 localități.

O persoană a fost ucisă și trei au fost rănite, iar peste 30 de locuințe, un imobil comercial și mai multe infrastructuri au fost avariate.

În Mikolaiv, un atac cu rachetă balistică Iskander-M, echipată cu focos cu dispersie, a ucis o persoană și a rănit 15, printre care un copil aflat în stare moderată, potrivit Kyiv Independent.

O benzinărie și mai multe vehicule au fost distruse, a declarat guvernatorul Vitalii Kim.

În regiunea Herson, atacurile cu drone, artilerie și aviație au vizat peste 20 de localități, inclusiv orașul Herson.

Două persoane au murit și 22 au fost rănite, potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin.

Opt blocuri de apartamente și 15 case au fost grav avariate.

În Sumî, forțele ruse au lansat 82 de atacuri asupra a 31 de localități, rănind șapte persoane.

Au fost folosite bombe ghidate, drone de atac FPV, lansări de grenade din UAV-uri și artilerie reactivă.

Opt locuitori au fost evacuați din zonele de frontieră, iar alerta aeriană a durat peste 15 ore.

În Cernihiv, guvernatorul Viaceslav Chaus a raportat 23 de atacuri care au rănit o persoană și au provocat pagube infrastructurii civile și critice.

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că a primit vizita ministrului de stat pentru Afaceri Europene al Germaniei, Gunther Krichbaum.

Întâlnirea a avut loc la Primăria Sectorului 6 și a durat aproximativ 40 de minute.

Cei doi au discutat despre rolul pe care trebuie să-l aibă primarii marilor orașe europene, despre atragerea fondurilor europene și modelele de bune practici aplicate la nivel local.

De asemenea, printre temele abordate s-au numărat războiul hibrid purtat de Rusia împotriva democrațiilor europene și ascensiunea curentelor extremiste.

„Primarii capitalelor nu trebuie să fie doar buni administratori, ci și diplomați, figuri reprezentative și interlocutori legitimi ai altor primari de capitale”, a declarat Ciucu.

Vizita oficialului german în România are loc după participarea sa la Forumul de Pace de la Paris, unde a fost lansată inițiativa „StrongerTogether”, un proiect european de consultare publică privind apărarea și reziliența, derulat în colaborare cu ministerele de externe din Franța, Germania, Polonia și think-tankul GLOBSEC

România s-a clasat din nou printre cele mai performante echipe din regiune, obținând patru medalii la ediția din acest an a Olimpiadei Balcanice de Informatică pentru Juniori.

Medalii de argint au fost câștigate de Rareș Hanganu, elev la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București (locul 4), și Andrei Nemțișor, de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași (locul 6).

Medaliile de bronz au revenit elevilor Horia-Andrei Boeriu, de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București (locul 10), și Mihnea Petru Apostol, de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (locul 15).

Competiția a reunit 33 de participanți oficiali din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, Moldova, Macedonia de Nord, România, Serbia și Slovenia, alături de o echipă neoficială a țării gazdă.

Echipa României a fost coordonată de prof. Emanuela Cerchez, de la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași, vicepreședinte al Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică, și de Alin Gabriel Răuleanu, student la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Ministerul Educației a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale, acoperind taxele de participare, costurile de deplasare și diurnele aferente.

Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026.

„Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook.

Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic.

„Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul.

Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație.

„Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor.

În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României.

„Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.

În nordul Fâșiei Gaza, martorii spun că focuri de armă au răsunat peste noapte, în ciuda armistițiului declarat între Israel și Hamas, scrie Al Jazeera.

Hisham al-Bardai, tată a cinci copii, care s-a întors în tabăra Jabalia, afirmă că a auzit „focuri de armă de mai multe ori din partea forțelor de ocupație”.

„Tru­ceul a început, dar războiul nu s-a încheiat, iar politica foametei continuă”, a declarat el, făcând referire la blocada strictă impusă de Israel asupra livrărilor de ajutoare în Gaza, relaxată doar parțial după încetarea focului.

La întoarcerea în Jabalia, bărbatul de 37 de ani a găsit doar ruinele casei sale, complet prăbușite.

În ciuda distrugerilor masive, locuitorii încep treptat să revină în cartierele devastate, chiar dacă situația rămâne periculoasă.

„În tabăra Jabalia e o distrugere generalizată, dar oamenii tot se întorc, deși riscurile sunt mari”, a spus Bardai.