Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a anunțat luni reluarea Comisiei Mixte Economice România-India, suspendată din 2016.

Evenimentul are loc la București, în prezența ministrului de stat pentru comerț și industrie al Indiei, Hotin Prasada, care conduce o delegație de afaceri din această țară.

„Ne asigurăm că oprim scăderea volumului din relațiile comerciale, anul trecut acestea au scăzut de la 1,7 miliarde de dolari în 2023 la doar 1 miliard în 2024”, a scris Țoiu pe Facebook, subliniind că România dorește o relansare rapidă a dialogului economic.

Comisia este coprezidată, din partea României, de ministrul economiei Radu Miruță.

Potrivit șefei diplomației române, obiectivul principal este creșterea investițiilor și stimularea cooperării în domenii precum energia regenerabilă, tehnologiile avansate, IT&C și conectivitatea.

Oana Țoiu a precizat că discuțiile cu oficialul indian continuă dialogul purtat anterior la New York cu ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, în marja Adunării Generale ONU.

De asemenea, ministrul a evidențiat rolul portului Constanța ca hub logistic la Marea Neagră și punct de tranzit pentru produsele indiene, în perspectiva semnării acordului de liber schimb UE-India.

Totodată, România și-a exprimat îngrijorarea față de finanțarea indirectă a Rusiei prin legături economice globale, mai ales în domeniul energiei.

„Nu sunt adepta așteptării unor decizii europene pentru a ne urmări propriile interese, aliniate cu cele comune. Nu ne permitem să așteptăm ca să creștem relațiile economice și investițiile comune”, a afirmat ministrul Oana Țoiu.

Decizia Statelor Unite cu privire la sancţiunile aplicate companiilor ruseşti din domeniul petrolului nu are legătură cu hotărârea Guvernului României, a afirmat, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Radu Miruţă.

Ministrul a declarat însă, cu privire la posibila plecare din România a acestor companii, că are cunoştinţă de nişte datorii ce trebuie recuperate de stat.

„Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României. Ştiu că există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că aceste datorii nu vor rămâne istorie şi vor rămâne din nou cu o pagubă. Sunt aspecte pe care Ministerul de Finanţe, cel care este responsabil de aceste datorii, din câte ştiu, le are foarte atent în vedere şi identifică cea mai bună metodă pentru a securiza lucrurile pe teritoriul României”, a declarat Radu Miruţă.

Ministrul Economiei, Radu Miruţă, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că România va primi 16 miliarde de euro prin programul SAFE al Comisiei Europene, fonduri destinate dezvoltării capacităţilor de producţie din industria de apărare şi modernizării infrastructurii strategice.

„Suma se împarte în două categorii: 11 miliarde de euro pentru producţia militară exclusiv şi aproximativ 5 miliarde pentru infrastructura de transport necesară armatei”, a precizat Miruţă.

Ministrul a explicat că investiţiile vor include proiecte pentru zona navală, maşina de luptă a infanteriei, arma de asalt şi dronele, fiind analizate în prezent mai multe oferte.

Miruţă a subliniat că statul român vrea să folosească acest mecanism de finanţare şi pentru a salva şantierul naval de la Mangalia.

„Ne uităm la preţul final al produselor, nu doar la dobânda mică a împrumutului. Vrem ca rezultatul să fie corect pentru statul român”, a spus ministrul, adăugând că există o colaborare permanentă între Ministerul Economiei, Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Apărării şi Administraţia Prezidenţială pentru coordonarea proiectelor.

Întrebat despre ordonanţa care ar trebui să faciliteze investiţiile în industria de apărare, Miruţă a explicat că actul normativ a primit deja toate avizele şi a fost transmis către CSAT, procedură necesară înainte de aprobarea finală în Guvern.

„Această ordonanţă nu are legătură cu decizia Statelor Unite privind trupele din Europa, ci cu accelerarea investiţiilor în apărare. Ea va debloca fonduri importante, inclusiv sumele blocate în conturile unor companii care nu puteau acoperi TVA-ul necesar pentru investiţii”, a precizat ministrul.

Radu Miruţă a mai spus că statul îşi va păstra dreptul de veto în companiile din industria de apărare, chiar dacă nu va deţine majoritatea acţiunilor, pentru a asigura controlul asupra deciziilor strategice.

„Vrem să creăm un cadru clar şi eficient, care să permită investiţii rapide şi sigure. Este absurd să ai bani şi să nu-i poţi folosi pentru că legislaţia te blochează”, a mai declarat ministrul.

Cu John Malkovich în rolul principal, Cravata Galbenă readuce în atenția publicului o poveste impresionantă despre curaj, autenticitate și forța pasiunii – valori pe care PENNY le promovează constant prin implicarea sa în proiecte culturale românești. Totodată, filmul reprezintă un prilej de mândrie națională, readucând în prim-plan moștenirea artistică a unui român care a inspirat generații întregi prin talent, disciplină și integritate.

Concursul PENNY dedicat iubitorilor de film și muzică

Odată cu lansarea filmului Cravata Galbenă în cinematografe, PENNY dă startul unui nou concurs dedicat tuturor pasionaților de muzică și film. În perioada 14 noiembrie – 7 decembrie, PENNY îi invită pe cei care merg la cinema să vadă filmul să intre în competiție pentru șansa de a câștiga un premiu unic: o baghetă dirijorală folosită în timpul filmărilor – un obiect cu valoare artistică și emoțională, simbol al pasiunii și moștenirii lăsate de Sergiu Celibidache.

Citeşte comunicatul integral AICI

Paris Saint-Germain domină echipa masculină, cu cinci jucători incluși, după un sezon de excepție în care clubul a câștigat Liga Campionilor, Supercupa UEFA, dar și campionatul și Cupa din Franța.

Echipa ideală este formată din următorii jucători:

Portar: Gianluigi Donnarumma (Paris Saint-Germain / Manchester City, Italia)

Fundași: Virgil van Dijk (Liverpool, Țările de Jos), Achraf Hakimi (PSG, Maroc), Nuno Mendes (PSG, Portugalia)

Mijlocași: Jude Bellingham (Real Madrid, Anglia), Cole Palmer (Chelsea, Anglia), Pedri (Barcelona, Spania), Vitinha (PSG, Portugalia)

Atacanți: Ousmane Dembélé (PSG, Franța), Kylian Mbappé (Real Madrid, Franța), Lamine Yamal (Barcelona, Spania)

Lamine Yamal, în vârstă de doar 18 ani, devine cel mai tânăr jucător din istorie inclus în echipa ideală, depășind recordul lui Kylian Mbappé (19 ani în 2018).

Echipa ideală la feminin

Anglia conduce în echipa ideală feminină, cu șase jucătoare selectate, inclusiv debutantele Hannah Hampton și Chloe Kelly.

Echipa este alcătuită din următoarele jucătoare:

Portar: Hannah Hampton (Chelsea, Anglia)

Fundași: Ona Batlle (Barcelona, Spania), Millie Bright (Chelsea, Anglia), Lucy Bronze (Chelsea, Anglia), Leah Williamson (Arsenal, Anglia)

Mijlocași: Aitana Bonmatí (Barcelona, Spania), Ghizlane Chebbak (Badalona / Al Hilal, Maroc), Alexia Putellas (Barcelona, Spania)

Atacanți: Barbra Banda (Orlando Pride, Zambia), Chloe Kelly (Manchester City / Arsenal, Anglia), Alessia Russo (Arsenal, Anglia)

Lucy Bronze stabilește un record prin a opta selecție în echipa ideală, depășind-o pe franceza Wendie Renard (7). Totodată, ediția din 2025 marchează un moment istoric pentru fotbalul african, cu primele două jucătoare africane incluse în echipa feminină: Barbra Banda (a doua apariție) și Ghizlane Chebbak (debut).

Jucătorii au votat pentru performanțele din perioada:

Masculin: 15 iulie 2024 – 3 august 2025 (minimum 30 meciuri oficiale)

Feminin: 11 august 2024 – 3 august 2025 (minimum 20 meciuri oficiale)

Fiecare participant a selectat trei jucători pe patru poziții: portar, fundaș, mijlocaș și atacant. Primele trei poziții pentru fiecare categorie, plus cel mai bine clasat jucător de câmp suplimentar, au intrat în echipa ideală.

Candidatul la alegerile pentru Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, a declarat luni, într-un interviu acordat pentru Antena 3 CNN, că își propune să realizeze schimbări majore pentru București, inclusiv extinderea rețelei de metrou și reabilitarea marilor bulevarde.

În viziunea lui, extinderea rețelei de metrou este o prioritate pentru dezvoltarea orașului și pentru reducerea traficului din Capitală.

„Eu îmi doresc să luăm metroul la capitală și să-l integrăm cu STB-ul și să facem linia de metrou M5 de la Eroilor la Universitate la Iancului. Avem un referendum care spune că și poporul este suveran pe decizie, da? Am depus legea de implementare a acestui referendum în Parlament, care spune că avem un buget unic metropolitan la acel sistem care a fost în aplicare în România până în 2001, când, mă rog, Adrian Năstase l-a schimbat”, a explicat Drulă.

Cătălin Drulă a mai precizat că, dincolo de proiectele pentru transportul subteran, își propune reabilitarea marilor bulevarde din oraș și îmbunătățirea liniilor de tramvai, care în multe zone se află într-o stare deosebit de gravă.

„Pe locul doi, reabilitări de bulevardele mari ale capitalei. Vă dau un singur exemplu. Bulevardul Ion Mihalache e într-o stare dezastruoasă. Pachetul de proiecte de linii de tramvai. Spre exemplu, linia 23 pe Calea Dudești sare tramvaiul de pe șine. Continuarea între tramvaiul din Rahova și cel care merge pe zona Colentina, deci o diagonală a Capitalei.”, a menționat Drulă.

Drulă a vorbit și despre planurile de refacere a piețelor și spațiilor publice centrale, despre care a spus că trebuie transformate în locuri vii, accesibile și prietenoase cu locuitorii orașului.

„Regenerarea unor zone urbane ample, cum ar fi piețele mari, Piața Victoriei, Piața Revoluției, care acum sunt parcări. Regenerarea urbană înseamnă să împărțim acel spațiu mai echitabil, să aibă și spațiu verde, să aibă o zonă pietonală, să fie terase, să putem trăi și să ieșim în oraș. Evident, toate aceste lucruri costă bani.”, a explicat Cătălin Drulă.

Pe lângă aceste subiecte discutate, el a explicat și că aplicarea referendumurilor votate de bucureșteni reprezintă fundamentul pentru punerea în practică a tuturor planurilor enumerate.

De asemenea, candidatul la Primăria Bucureștiului a declarat că fără implementarea lor, orice strategie de dezvoltare urbană rămâne doar la nivel de intenție.

„Fără implementarea referendumului, eu o să fiu onest și o să vă spun, pe drumul onest că e menționat acolo, că nu se pot face prea multe lucruri. Și asta o spune și Nicușor Dan.”, a spus Drulă.

„Munca pe care a făcut-o Nicușor Dan mie îmi permite acum să discut pe baza unor referendumuri deja adoptate de bucureșteni. Și principalul aspect în această campanie mi se pare să discutăm despre un buget unic metropolitan al Capitalei, despre implementarea referendumului pe urbanism, să nu mai avem ghetouri urbane aprobate de primarii de sector, ci să avem un urbanism unic. Adică cele două referendumuri la care bucureștenii au spus da în proporție de aproape 70%.”, a mai adăugat Cătălin Drulă.

Ludovic Orban a declarat la Digi 24 că lui personal i se pare incorect ca PNL să-şi asume măsurile dure şi impopulare ale guvernării, iar PSD să preia mandatul de premier în an electoral.

„Protocolul coaliţiei prevede asumarea mandatului de premier de către PNL în perioada grea, în perioada în care trebuie luate măsuri impopulare de corectarea gravelor deficite lăsate de guvernarea anterioară PSD-PNL urmând ca PSD să preia madatul de premier în an electoral. Ce nu le convine? Mie personal nu mi s-a părut deloc o înţelegere corectă ca să vină premierul PNL şi să-şi asume răspunderea personală pentru măsuri extrem de grele, care afectează negativ, măsuri care duc la pierdere de popularitate şi de încredere. Ce nu le convine? Şi aşa e un avantajul PSD, modul în care a fost făcută această coaliţie”, a declarat Ludovic Orban.

Acest avantaj pare că nu-i suficient pentru social-democraţi, mai spune Orban.

„Dar ei parcă nu se mulţumesc nici măcar cu acest avantaj strategic pe care şi l-au creat la negociarea formării coaliţiei. Dacă-şi doreşte să-l dea jos pe Bolojan, trebuie să-şi pună foarte limpede. În momentul în care mai vrem să stăm la guvernare cu Ilie Bolojan premier, să-şi facă frumuşel bagajele, să plece din guvernare”, a mai spus Orban.

Premierul Ilie Bolojan a fost transformat în ţintă vie, crede Ludovic Orban.

„Să practice acest stil de opoziţie în interiorul guvernării, să blocheze orice decizie… Multe decizii care sunt extrem de importante şi chiar indispensabile pentru a putea reechilibra bugetul, să facă jocul ăsta în care practic l-au transformat Ilie Bolojan în ţintă vie, este profund dăunător şi nu duce la niciun rezultat, ba nu, duce la rezultate negative pentru societatea românească şi pentru percepţia României în plan extern”, a concluzionat Ludovic Orban.

Consilierul prezidenţial, Ludovic Orban, a declarat luni la Digi24 că decizia de a plăti despăgubirile către fraţii Micula, în perioada în care conducea Guvernul, a fost una impusă de o hotărâre arbitrală internaţională pe care România era obligată să o respecte.

„În 2019, când am preluat guvernul, am fost confruntat cu o situaţie extrem de gravă, existau popriri pe conturile unor companii de stat şi riscul de blocare a finanţării ROMATSA. Statul român era obligat să plătească acea despăgubire, câştigată de fraţii Micula la Curtea de Arbitraj ICSID. Am negociat şi am plătit cea mai mică sumă posibilă”, a spus Orban.

El a adăugat că, dacă nu s-ar fi făcut plata, „statul român risca să fie prejudiciat şi mai grav”, subliniind că hotărârea era definitivă şi trebuia pusă în aplicare.

Orban a respins categoric speculaţiile potrivit cărora Ilie Bolojan ar fi intermediat întâlniri între el şi fraţii Micula.

„Numai minciuni. N-a avut nicio legătură Bolojan cu fraţii Micula. Este o minciună gogonată”, a spus fostul premier.

Declaraţiile sale vin în contextul percheziţiilor derulate în dosarul despăgubirilor acordate fraţilor Micula, anchetă care vizează suspiciuni de delapidare şi evaziune fiscală.

Potrivit autorităţilor, despăgubirea plătită de statul român nu mai poate fi recuperată.

Poliţiştii fac percheziţii la mai multe sedii de firme din judeţul Bihor, într-un dosar complex de evaziune fiscală şi delapidare. Prejudiciul este legat de un ajutor de stat declarat ilegal, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. În dosar este vizat grupul European Food and Drinks, controlat de fraţii Ioan şi Viorel Micula. Cei doi fraţi nu sunt, însă, în ţară luni, în timpul desfăşurării percheziţiilor, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din anchetă.

Potrivit consilierului prezidenţial, chemarea premierului în Parlament este o procedură normală, însă decizia privind militarii americani din România aparţine oficialilor SUA.

„Decizia de retragere a soldaţilor americani este o decizie care nu are a face cu premierul Ilie Bolojan, are a face cu contextul general. Nu ne-o dorim, dar trebuie să luăm toate măsurile ca să asigurăm siguranţa cetăţenilor români şi a Flancului estic”, a declarat Ludovic Orban, luni, la Digi24.

„Să pui în cârca lui Bolojan mi se pare prea mult. (…) Personal nu înţeleg”, a spus Orban referindu-se la atacurile PSD asupra lui Bolojan.

„Este posibil să se dorească schimbarea premierului, dar acest lucru nu este posibil (…) dacă îşi doresc să-l dea jos pe Bolojan să o spună foarte limpede”, a adăugat Ludovic Orban avertizând că „transformarea lui Bolojan în ţintă vie duce la rezultate negative pentru România” inclusiv în ceea ce priveşte imaginea ţării în străinătate.

Premierul Ilie Bolojan nu a mers luni să dea explicaţii în Parlament despre retragerea militarilor americani din SUA. PSD şi AUR l-au chemat pe premier la „Ora Prim-ministrului”. Bolojan va cere Birourilor permanente ale Parlamentului reprogramarea „Orei Premierului”.

În cadrul operaţiunii Jupiter 4, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, în urma acţiunilor derulate, având ca obiectiv identificarea şi tragerea la răspundere a persoanelor implicate în activităţi ilegale, precum şi prevenirea impactului acestor activităţi asupra comunităţii, prejudiciul identificat este de 175 milioane de lei şi 1,6 milioane de euro.

Parchetul precizează că dosarele instrumentate vizează infracţiuni de contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, înşelăciune, contrafacere, furt, ameninţare, hărţuire, inducerea în eroare a organelor judiciare, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă fără drept, braconaj, contrabandă calificată şi infracţiuni silvice.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.R. – D.I.C.E. au pus în executare 6 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Bihor, într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave cu un prejudiciu aproximativ de 163 milioane lei.

Anchetatorii au descoperit un mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale.

„În cauză s-a reţinut că, în perioada 2018-2024, activitatea a 5 persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea şi aplicarea de către persoanele fizice cu rol decizional a unui mecanism contractual complex ce a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcţii, echipamente de producţie, instalaţii tehnice) deţinute de acestea către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General.

Conform procurorilor, mecanismul ar fi fost conceput şi implementat în contextul unor decizii pronunţate de Comisia Europeană/Tribunalul Uniunii Europene/Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, decizii prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la cele 5 persoane juridice sumele achitate către acestea în perioada 2014 – 2015, plata acestor sume fiind calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.

„Pentru a limita posibilităţile statului român de a recupera de la aceste persoane juridice sumele de bani datorate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura continuarea activităţii comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat mecanismul infracţional prin care s-a realizat transferul ilicit al unei părţi semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 persoane juridice (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei) către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice”, se precizează în comunicat.

Principalele modalităţi frauduloase utilizate pentru a asigura transferul activelor din patrimoniul celor 5 persoane juridice, identificate de anchetatori ar fi constat în vânzarea directă sau compensarea unor creanţe invocate împotriva acestora de celelalte persoane juridice implicate în operaţiunile analizate.

„Probatoriul administrat până la acest moment a relevat îndoieli cu privire la caracterul real al operaţiunilor invocate pentru susţinerea existenţei creanţelor invocate împotriva celor 5 persoane juridice şi, în consecinţă, cu privire la legalitatea mecanismului de compensare/vânzare directă prin care active de valori semnificative au fost scoase din patrimoniul acestora”, transmite Parchetul.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR – SICE Bihor au pus în executare 5 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Bihor, într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare, cu un prejudiciu estimativ de 9.900.000 lei.

„Din probele administrate rezultă că, în perioada 2022-2025, două firme ar fi efectuat numeroase transferuri bancare sub diverse justificări precum diurnă, avans deplasare, salarii etc., fiind ordonate către administratorii societătii şi anumiţi angajaţi, dar şi retrageri de numerar, operaţiuni susceptibile de a avea scopuri economice reale, scopul final fiind însuşirea sumelor de aproximativ 6.717.217 lei de către un administrator şi aproximativ 1.693.950 lei de către un alt administrator. Activitatile intreprinse de aceştia au diminuat profitul şi implicit impozitul pe profit datorat de societaţile respective bugetului consolidat al statului”, precizează procurorii.

Şi în judeţul Alba au fost desfăşuratenpercheziţii domiciliare şi a fost emis şi 1 mandat de aducere, într-un dosar penal privind infracţiunea de evaziune fiscală, cu un prejudiciu pentru bugetul consolidat al statului în cuantum 96.406 lei.

„În fapt, se reţine că, în perioada ianuarie 2024 – iulie 2025, reprezentanţii unei firme au omis în tot sau în parte să evidenţieze în actele contabile ale societăţii veniturile realizate ca urmare a operaţiunilor comerciale efectuate. În luna septembrie 2025, în urma efectuării unui control fizic la depozitul societăţii, au fost identificate cantităţi de materiale lemnoase din specii răşinoase în plus faţă de stocul scriptic, în volum de 218,5 mc (+220% faţă de stocul scriptic)”, se menţionează în comunicat.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR – SICE Dâmboviţa au pus în executare 4 mandate de percheziţie domiciliară (Dâmboviţa – 3, Argeş – 1) şi 1 mandat de aducere, într-un dosar penal privind infracţiunea de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 1.269.618 lei, compus din TVA în sumă de 689.221 lei şi impozit pe profit în sumă de 580.397 lei..

„Din probele administrate rezultă că, în perioada 01.11.2024 – 31.03.2025, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale ale unei societăţi au fost evidenţiate cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, constând în achiziţionarea de servicii în construcţii în baza unui număr de 44 de facturi fiscale în valoare totală de 4.316.700 lei emise în numele a două societăţi, scopul urmărit fiind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. De asemenea, în vederea creării aparenţei de legalitate a operaţiunilor fictive, s-a folosit cu rea-credinţă sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, prin introducerea în acesta a celor 44 de facturi fiscale false în conţinut”, au transmis procurorii.

Patru percheziţii domiciliare au fost şi în judeţul Timiş, într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi delapidare.

”Din actele dosarului rezultă că o persoană, în calitate de preşedinte al unei asociaţii, şi-a însuşit banii primiţi ca donaţii, dar şi alte beneficii băneşti atribuite copiilor instituţionalizaţi. Banii ar fi fost folosiţi pentru edificarea unor imobile închiriate apoi contra unor sume de bani, iar veniturile astfel obţinute din chirii nu ar fi fost declarate către organul fiscal”, potrivit comunicatului.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR – SICE Dâmboviţa au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Dâmboviţa şi 1 mandat de aducere, într-un dosar penal privind infracţiunea de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 42.141 lei. Conform Parchetului, în cauză s-a reţinut că, în calitate de administrator al unei societăţi, în perioada noiembrie 2021 – decembrie 2024, o persoană nu a întocmit documentele de evidenţă financiar-contabilă, neînregistrând în actele contabile operaţiunile comerciale efectuate, nedeclarând veniturile aferente activităţii desfăşurate cu intenţia de a sustrage de la calcul, înregistrarea, declararea şi plata obligaţiilor fiscale, constând în impozitul pe venitul microîntreprinderilor şi impozitul pe profit.În aceleaşi condiţii, administratorul nu a reconstituit integral documentele justificative (facturi de livrare şi chitanţe de încasare) pe care nu le deţinea la momentul iniţierii controlului. Totodată, au fost constatate operaţiuni de creditare, având drept scop efectuarea unor plăţi cu sume de bani pentru care există indicii că au provenit din omisiunea evidenţierii în actele contabile a unor operaţiuni comerciale efectuate şi/sau a unor venituri realizate.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul S.I.C.E.Prahova au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în (Prahova – 2, Ilfov – 1), într-un dosar privind infracţiunea de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 97.520 lei. Se reţine că o persoană a vândut autoturisme second hand fără a fi înregistrate pentru a se sustrage de la plata TVA, ascunzând bunul şi sursa impozabilă.

Procurorii şi poliţiştii din Bucureşti au pus în executare 1 mandat de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală, cu prejudiciul de 22.000 lei. În acest caz s-a reţinut că, în perioada 2021- 2022, reprezentantul unei societăţi comerciale cu obiect de activitate comerţul cu obiecte de uz casnic s-a sustras de la plata taxelor şi impozitelor prin omisiunea de a evidenţia în actele contabile toate operaţiunile comerciale efectuate.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul S.I.C.E. Alba au pus în executare 1 mandat de percheziţie domiciliară în judeţul Alba şi 2 mandate de aducere într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi infracţiuni silvice, cu un prejudiciu estimativ de 142.390 lei. Anchetatorii precizează că din materialul probator rezultă că, reprezentanţii, în perioada 22.09.2021-02.12.2024, reprezentanţii unei societăţi au omis în tot sau în parte să evidenţieze în actele contabile ale societăţii veniturile realizate ca urmare a operaţiunilor comerciale efectuate constând în vânzarea de cherestele din specia răşinoase către diverse persoane fizice, în baza a 103 avize de însoţire material lemnos.

În judeţul Neamţ a avut loc o percheziţie într-un dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 119.000 lei, vizaţi fiind angajaţi ai Finanţelor Publice: „Din cercetările efectuate rezultă că, funcţionari publici din cadrul A.J.F.P. Neamţ au sesizat faptul că reprezentanţii unei societăţi comerciale din judeţul Neamţ, în perioada iulie 2022 – iunie 2023, au reţinut şi nu au vărsat, în termen de 60 de zile de la scadenţă, taxe şi impozite cu reţinere la sursă, în sumă de 119.399 lei”

Procurorii din Timiş au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal privind infracţiuni de delapidare şi înşelăciune cu un prejudiciu de 1.600.000 euro. Din cercetări a rezultat că, la data de 13.12.2024, în calitate de administrator al unei societăţi, o persoană a încheiat un contract de schimb având ca obiect terenul deţinut de societate în municipiul Timişoara, primind în schimb un teren din localitatea Săcălaz, cu o valoare mult mai mică decât cel deţinut de societate.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR SICE Mehedinţi au pus în executare 13 mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţului Mehedinţi, într-un dosar penal privind comiterea unor infracţiuni de contrabandă.

„Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că începând cu luna martie 2025, persoanele cercetate ar fi colectat, deţinut şi comercializat cantităţi mari de produse din tutun provenite din contrabandă pe care le-ar fi depozitat în mai multe locaţii de pe raza comunelor Brezniţa Ocol, Izvoru Bârzii şi Şimian”, se arată în comunicat.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR – SICE Suceava au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Suceava, într-un dosar penal privind infracţiunea de contrabandă cu ţigări.

Tot procurorii din Suceava au pus în executare 2 mandate de percheziţie domiciliară pe raza judeţului Neamţ, într-un dosar penal privind comiterea unor

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul S.I.C.E. Bihor au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară în judeţul Bihor şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal privind infracţiunea de contrabandă.În actul de sesizare se arată faptul că două persoane au desfăşurat în perioada august – septembrie 2025 activităţi de deţinere şi tranzacţionare peste limita de 10.000 ţigarete, provenite din contrabandă.

La Arad a avut loc o percheziţie într-un dosar penal privind infracţiuni de contrafacere. Din cercetări a reieşit că o persoană a comercializat produse de îmbrăcăminte şi accesorii contrafăcute, care sunt purtătoare a semnelor distinctive ale mai multor mărci.

La Tulcea a fost pus în executare un mandat de aducere pentru un inculpat, într-un dosar penal privind infracţiunea de ameninţare şi hărţuire.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul IGPR – SICE Bistriţa-Năsăud au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Bistriţa Năsăud şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal privind infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că, în perioada 2022-2025, făptuitorul a formulat un număr mare de plângeri penale şi petiţii către poliţie şi alte instituţii, atât în nume propriu, cât şi în numele unor persoane decedate ori prin atribuirea unor nume fictive ori ale unor instituţii de presă fictive.

Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul S.I.C.E.Bihor au pus în executare 1 mandat de percheziţie domiciliară în judeţul Bihor şi 1 mandat de aducere, într-un dosar penal privind infracţiuni de înşelăciune şi contrafacere, cu un prejudiciu estimativ 3.000 de lei. La, data de 08.01.2025, o persoană. a fost identificată de către organele de constatare din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Bihor în faţa unui magazin situat în municipiul Oradea, în timp ce oferea spre comercializare unei persoane necunoscute un telefon mobil sigilat, fără a deţine documente de provenienţă, existând indicii că acesta este susceptibil de a fi contrafăcut.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş şi ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul I.P.J. Mureş – Secţia nr. 3 Poliţie Rurală Râciu au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în judeţul Mureş şi 2 mandate de aducere, într-un dosar penal privind infracţiuni de furt de cereale, cu un prejudiciu în cuantum de 1.890 lei.În perioada 8 – 26.10.2025, două persoane din localitatea Şincai, la diferite intervalele de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au sustras cereale (porumb) de pe parcela persoanei vătămate din localitatea Râciu.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean şi ofiţeri de poliţie din cadrul I.P.J. Bistriţa Năsăud – Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au pus în executare 15 mandate de percheziţie domiciliară într-un dosar penal având ca obiect infracţiuni de contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, uz de armă fără drept şi braconaj.

Reprezentanţii Parchetului General anunţă că vor continua să ofere detalii pe parcursul desfăşurării operaţiunii.