Conform declaraţiei lui Stubb, chiar dacă în prezent nu există semne clare ale unui armistiţiu sau ale unei încetări rapide a focului, „munca din culise va continua”.

Stubb a precizat că săptămâna trecută a discutat situaţia din Ucraina cu preşedinţii Kassym‑Jomart Tokayev din Kazahstan şi Shavkat Mirziyoyev din Uzbekistan, şi că liderii acestor ţări se află în relaţii active cu Washingtonul, fiind aşteptaţi să se întâlnească cu Donald Trump. Ulterior, preşedintele kazah va avea întrevedere la Moscova cu Vladimir Putin.

Potrivit lui Stubb, poziţia Finlandei faţă de războiul din Ucraina rămâne neclintită: presiunea militară şi economică asupra Rusiei trebuie intensificată pentru a-l aduce pe Putin la masa negocierilor. El consideră că summitul G20 de la Johannesburg „ar putea deveni locul de întâlnire între Putin şi Zelenski” dacă în următoarele două-trei săptămâni situaţia evoluează conform aşteptărilor.

Pe de altă parte, Stubb a menţionat că nu vede posibilitatea unei întâlniri între Trump şi Putin înainte de summit, întrucât întrevederea lor programată la Budapesta a fost anulată.

Zelenski şi-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea pentru o întâlnire trilaterală cu Trump şi Putin, dar a subliniat clar că Ucraina nu va accepta condiţiile impuse de Kremlin. La începutul lunii septembrie, Putin şi-a confirmat disponibilitatea pentru negocieri, însă a insistat ca Zelenski să vină la Moscova şi să fie „dispus să discute”. Ulterior, Zelenski a clarificat că rămâne deschis la dialog, dar respinge categoric ca discuţiile să se desfăşoare pe teritoriul Rusiei sau Belarusului.

De partea rusă, vice-ministrul rus de externe Mihail Galuzin a transmis că Rusia este pregătită să continue negocierile cu Ucraina pentru încheierea războiului doar dacă acestea se vor desfăşura în formatul de la Istanbul. „Reprezentanţii turci au confirmat în repetate rânduri disponibilitatea lor de a pune la dispoziţie un loc pentru negocieri la Istanbul. Toate condiţiile pentru dezvoltarea procesului de negociere de la Istanbul sunt îndeplinite”, a afirmat Galuzin, adăugând că principala problemă este „lipsa voinţei politice la Kiev”, pe care o acuză că evită dialogul în speranţa obţinerii păcii prin forţă.

Potrivit documentului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauzǎ ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura cã statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula. Astfel, instanţa supremã a confirmat cã mãsurile luate de ANAF – prin care au fost puse sub sechestru bunuri ale acestor firme – sunt legale şi justificate.

Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană, mai susţine ANAF.

„ANAF a instituit mãsuri asigurãtorii, în cursul anului 2024, pentru recuperarea ajutorului de stat în cazul Micula, în baza Deciziei Comisiei Europene C (2015)2112 final din 30 martie 2015, având în vedere cã, în urma analizãrii stãrii de fapt fiscale a debitorilor persoane fizice şi juridice, care rãspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat, au fost identificate elemente privind înstrãinarea unor bunuri mobile si imobile. În baza probelor prezentate şi a argumentelor invocate în faţa instanţelor de judecatã ANAF a menţinut deciziile de instituire a mãsurilor asigurãtorii în vederea recuperãrii ajutorului de stat ilegal stabilit prin Decizia Comisiei Europene din anul 2015, ca urmare a unor hotãrâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, precizează ANAF.

Partidul AUR a anunțat oficial că o va sprijini pe jurnalista Anca Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei. Decizia a fost luată luni seara, în cadrul unei ședințe a conducerii desfășurate la Parlament, care a început la ora 19:00.

Partidul AUR nu va avea, așadar, un candidat propriu la alegerile din 7 decembrie pentru Primăria Bucureștiului.

Membrii conducerii au votat în unanimitate pentru susținerea acesteia, astfel că Anca Alexandrescu este candidatul oficial al formațiunii pentru București.

„Eu sunt Anca și voi pune Bucureștiul pe primul loc, acolo unde merită. Vă mulțumesc pentru votul în unanimitate.”, a spus Anca Alexandrescu în cadrul ședinței alături de partidul AUR.

„Voi avea o campanie modestă, nu voi da bani la presă. Din punct de vedere politic poate Consiliul nu va fi de acord cu ce vom propune, dar îi vom avea alături pe bucureșteni. Cetățenii orașului trebuie să aibă același grad de confort, indiferent de sector. Vom aduce bani Bucureștiului și nu vom folosi banii publici așa cum fac ei astăzi. Voi fi în stradă din această săptămână și vom învinge.”, a mai adăugat jurnalista Anca Alexandrescu.

George Simion a explicat că alegerea Ancăi Alexandrescu a fost făcută după o analiză amănunțită.

„Aveam în partid oameni capabili, dar am ales cel mai bine plasat candidat din zona suveranistă”, a spus George Simion.

„M-am consultat cu toți cei care ne simpatizează și din zeci de mii de comentarii care au venit pe rețelele de socializare, 99% răspunsuri au fost Anca Alexandrescu.”, a mai declarat Simion.

Senatorul AUR Petrișor Peiu și prim-vicepreședintele Marius Lulea au precizat că partidul a evaluat mai multe variante de candidaturi, însă în final s-a decis ca Anca Alexandrescu să fie susținută de AUR pentru Primăria Capitalei.

Declaraţia a fost făcută luni seara. Liderul USR a comparat situaţia din coaliţie cu atitudinea fiicei sale care dimineaţa refuză să se îmbrace.

„Dacă PSD crede că deficitul şi problemele o să dispară doar dacă nu mai e Bolojan, se înşală, hai să fim adulţi”, a spus Dominic Fritz la B1 TV.

El le-a cerut partenerilor din coaliţie să accelereze reformele.

„Unii nu au înţeles gravitatea situaţiei, unii nu au înţeles ca avem nevoie să facem schimbări structurale”, a precizat Dominic Fritz.

„În momentul în care americanii au transmis această informație, cred că acum o săptămână (…) ideea era că va fi comunicată public de către americani, că e decizia lor. Nu suntem noi cei care anunțăm deciziile americanilor. Eu am aflat la fel din presă și cred că este corect așa. Nu cred că este o informație cumva care trebuie comunicată pe linie de partid politic”, a spus Fritz, la B1 TV.

Întrebat dacă România nu ar fi aflat despre decizia SUA, Fritz a comentat: „În ziua respectivă, (…) Departamentul de Stat a dat un comunicat oficial de presă. Asta a fost comunicatul care a fost pregătit împreună și cu colegii de aici din România și, în urma acestui comunicat, bineînțeles că ar fi comunicat și miniștrii noștri și, iată, pentru că altundeva – și încă o dată este un semn al profesionalismului nostru – că nu de la noi s-a aflat, noi ne-am respectat angajamentul, de altundeva s-a aflat. Și atunci Ionuț Moșteanu, să zicem, într-o mișcare destul de riscantă din punct de vedere diplomatic, a ieșit în conferința de presă, chiar înainte să apară informarea oficială din partea americanilor. Deci, încă o dată, mie mi se pare că s-au comportat ca la carte și ar fi fost grav, ar fi fost extrem de grav, dacă noi am fi desconsiderat partenerii americani și ne-am fi erijat în purtători de cuvânt ai Departamentului de Stat”.

Fritz a explicat că existase o înțelegere privind modul coordonat în care urma să fie făcut anunțul public și că se știa dinainte despre decizia retragerii trupelor americane din țară.

„Era clar că există o armonizare în comunicare: ‘Asta se va întâmpla, vom comunica în următoarele zile, hai să vedem cum ne coordonăm pe partea de comunicare. Tratați această informație cu discreție până când clarificăm cum se va comunica’. Apoi s-a aflat de altundeva. Dar, încă o dată, pentru mine abordarea a fost una profesionistă și faptul că s-a dezbătut, discutat, spune mult mai mult despre lipsa de cunoaștere a uzoanțelor diplomatice la noi”, a completat Fritz.

Conform IPJ Neamţ „la data de 3 noiembrie a.c., în jurul orei 16:30, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Roman au fost sesizaţi de un bărbat, din judeţul Galaţi, cu privire la faptul că a văzut în cadrul unui live, pe o platformă de socializare un bărbat, care s-ar fi împuşcat cu o armă”.

La faţa locului au fost trimise patrule din cadrul Biroului Ordine Publică Roman şi echipaje medicale.

În curtea imobilului a fost identificat un bărbat, de 74 de ani, din Roman, care avea o plagă împuşcată la nivelul capului.

Bărbatul prezenta semne vitale, fiind transportat la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale, a mai transmis IPJ.

Bărbatul figurează ca deţinător de arme letale. Acestuia i-a fost anulat permisul de armă, însă se afla în interiorul termenului legal de depunere a acestora la un armurier autorizat, potrivit IPJ.

Anchetatorii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Pompierii încearcă luni să salveze un muncitor român prins de ore întregi sub dărâmături în urma prăbușirii parțiale a unui turn medieval din centrul Romei, lângă Colosseum.

„Încercăm să-l scoatem cu viață, dar situația este complexă din cauza riscului unor alte prăbușiri”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului național de pompieri, Luca Cari, pentru Reuters.

Părți din Torre dei Conti, de 29 de metri s-au prăbușit luni de cel puțin două ori într-un interval de 90 de minute. Al doilea incident a avut loc în timp ce pompierii se aflau la fața locului.

Muncitorul blocat a supraviețuit celei de-a doua prăbușiri, dar operațiunile de salvare „vor fi foarte lungi și dificile din cauza riscului foarte mare”, a explicat șeful poliției din Roma, Lamberto Giannini.

„Situația rămâne critică. Avem colegi prezenți pentru a oferi asistență consulară și a comunica cu autoritățile italiene. Munca pompierilor este vitală în acest moment”, a declarat ministrul român de externe, Oana-Silva Țoiu, pe X.

Un al doilea muncitor, tot român, a fost scos aproape imediat și spitalizat cu răni grave la cap, dar care nu-i pun viața în pericol. Alți doi muncitori au suferit răni minore și au refuzat transportul la spital.

Ucraina va înființa birouri pentru exportul de arme și producția comună de arme la Berlin și Copenhaga în acest an, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski.

Kievul vrea să își dezvolte industria internă de apărare cu sprijinul partenerilor occidentali.

Vorbind cu reporterii la Kiev, Zelenski a declarat că dronele navale și sistemele de artilerie se numără printre armele pe care Kievul le-ar putea exporta.

„Este vorba despre coproducția și exportul… armelor pe care ne putem permite să le vindem, pentru a avea mai mulți bani pentru producția noastră internă de articole deficitare pentru care nu avem bani”, a spus el.

Ucraina depinde încă de aliații săi pentru arme precum avioane de vânătoare și sisteme de apărare aeriană, dar a înregistrat progrese în programele sale de drone și rachete.

Zelenski a mai declarat că Ucraina intenționează să lanseze producția în masă a rachetelor sale produse pe plan intern, Flamingo și Ruta, până la sfârșitul acestui an, scrie Reuters.

El a mai spus că o delegație ucraineană va vizita Washingtonul săptămâna viitoare pentru discuții privind un acord legat de dronele dintre Statele Unite și Ucraina.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a spus luni că lucrările pentru noua fabrică de pulberi propulsive de la Victoria (Brașov), în parteneriat cu grupul german Rheinmetall, vor începe pe 1 ianuarie 2026. Investiția este estimată la 500 de milioane de euro și va crea aproximativ 700 de locuri de muncă.

„Începând de la 1 ianuarie 2026, statul român va construi platforma în care vor veni liniile de producție pentru această fabrică. Va dura 2 ani de zile. Este un termen foarte bine definit, cu obligații din partea fiecărui partener, care sunt cuantificabile în fiecare lună”, a declarat Radu Miruță, la Antena 3 CNN.

„Suntem, practic, cei care facem benzina, pulberea propulsivă. Din toate punctele de vedere, România obține avantaje. Unul strategic pentru că vom produce aici ceva ce nu există în regiune și pentru care până acum trebuia să facem misiuni diplomatice să obținem pulbere pentru industria de muniții”, a mai spus ministrul.

Miruță a subliniat că investiția nu se oprește la locurile de muncă: „Sunt 700 de locuri de muncă directe, însă indirect va fi un număr suplimentar de locuri de muncă din partea firmelor care vor fi furnizoare pentru această societate”.

„Pe teritoriul Uniunii Europene sunt mult mai multe comenzi decât capacitatea totală de a produce aceste pulberi. Pe mine mă interesează nu doar să folosim pentru 3-4-5 ani, ci să avem un plan de activitate pe termen lung”, a adăugat ministrul.

Miruță a evidențiat și aspectele legale și de control românesc în contract: „Chiar dacă România are 49% participație și Rheinmetall 51%, am introdus clauze prin care România are drept de veto asupra anumitor decizii. De asemenea, lanțul de furnizori va include producție locală, firmele românești urmând să fie integrate”.

Guvernul României a anunțat luni semnarea unui contract cu compania germană Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulberi la Victoria, județul Brașov.

Deputata PNL avertizează că această decizie ar putea duce la blocaje economice și la relocarea unor companii românești în alte state.

Declarația vine după ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în care s-a stabilit că executivul va elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini în 2026 – cu 10.000 mai puțin decât în 2025.

Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, reducerea contingentului este necesară deoarece urmează un val de disponibilizări, iar Guvernul dorește să creeze oportunități pentru românii care vor rămâne fără locuri de muncă.

Raluca Turcan a reacționat pe Facebook, criticând argumentul: „Reducerea contingentului de muncitori străini cu justificarea că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera, la început, amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja în ferme de animale, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie.”

Deputata liberală a subliniat că mediul de afaceri are nevoie urgentă de forță de muncă și că patronatele au cerut majorarea contingentului la 150.000 de muncitori străini pentru anul 2026.

„În loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”, a mai spus Turcan.

Aceasta a adăugat că România are nevoie de „o strategie deșteaptă a muncii”, care să susțină firmele și economia reală, nu de „gesturi de imagine care nu vor produce rezultatele așteptate”.