Publicația The Times scrie un articol amplu în care realizează o paralelă istorică și geostrategică între două catedrale de o importanță majoră pentru această porțiune de Europă – Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg și Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul Înălțării Domnului din București.

Până la construirea Catedralei Naționale din București, impunătorul lăcaș de cult din Sankt Petersburg întruchipa „imperiul cu față europeană, cu inimă ortodoxă și cu apariție occidentală” a țarului Petru cel Mare, însă Catedrala Națională a României detronează acum magnificul monument rusesc.

Comentarii cinice dinspre Kremlin despre Catedrală

Timp de trei secole, catedrala rusă a fost cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume, dar iată că, în 2025, 15 ani și 300 de milioane de euro mai târziu, Catedrala Națională vine să detroneze minunea arhitecturală a țarului Petru, cu cei 127 de metri în cel mai înalt punct al său, într-un triunghi metaforic și strategic: lângă Ministerul Apărării și Casa Poporului.

„Analiștii spun că această catedrală reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să își exercite influența spirituală în regiune. (…)

Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, însă noua catedrală a fost întâmpinată cu cinism în Rusia, iar unele canale pro-Kremlin de pe Telegram au pus sub semnul întrebării legitimitatea României ca națiune ortodoxă”, scrie The Times, care apoi citează agenția rusă oficială de presă, TASS, potrivit căreia „oficiali români, printre care și Ilie Bolojan, prim-ministrul, au fost huiduiți la ceremonia de deschidere și numiți „hoți” de către o parte dintre cei prezenți”.

„O competiție a puterii soft”

Indiferent de înduioșătoarele accese de mândrie ortodoxă ale rușilor, catedrala noastră „s-a bucurat de o popularitate enormă în rândul publicului”, după cum reține The Times.

Dar de ce este această catedrală atât de importantă în spațiul acesta și cum să ne explicăm aceste accese de cinism ale Rusiei față de ea?

Simbolismul Catedralei transcende ortodoxia și se duce înspre geopolitică.

N-o spunem noi, o spune Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, care a declarat pentru The Times:

„Aceasta este o competiție a puterii soft. Tot mai multe țări nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusească promovată prin intermediul acestor biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume, și cred că este un simbol extrem de vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”.

Când patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse justifică războiul

Laurențiu Pleșca subliniază pentru publicația citată că „de la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol tot mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a Patriarhului Kiril, un apropiat al lui Vladimir Putin, aceasta a fuzionat ortodoxia cu naționalismul.

Kirill a descris regimul lui Putin drept un miracol al lui Dumnezeu și a găsit și justificări pentru război – „o luptă împotriva forțelor răului”.

În viziunea cercetătorului, deschiderea Catedralei Naționale oferă o alternativă viabilă tuturor celor dezamăgiți de apropierea bisericii ruse de Kremlin.

Biserică rusă care își pierde influența în Moldova.

Ce nu face omul pentru bani?

Potrivit unei investigații Reuters, preluate de The Times, înainte de alegerile pentru parlamentare din Moldova din septembrie, Rusia a plătit pentru ca preoți ortodocși moldoveni să participe, în septembrie anul trecut, la un tur gratuit al unora dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse și le-a oferit carduri bancare pe care erau puse sume de 1.200 de dolari, cu aproximație.

În schimbul acestora, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin canale de Telegram, unde își avertizau credincioșii cu privire la pericolele integrării în Uniunea Europeană.

Este, deci, evidentă dorința de delimitare a credincioșilor ortodocși din Moldova de Biserica Rusă.

„Un triunghi simbolic”

Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox răsăritean și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că inaugurarea Catedralei Naționale nu-și propune rivalizarea cu Moscova, ci pur și simplu afirmarea identității naționale românești.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: iată ce am reușit să facem. Mă refer și la locația foarte interesantă — aproape de Ministerul Apărării și în imediata vecinătate a Casei Poporului, adică a Parlamentului. Avem, practic, acest triunghi simbolic”, a spus Leuștean, citat de The Times.

În opinia acestuia, există o simbolistică, dar aceasta se duce înspre propria noastră istorie:

„Cred că locația și faptul că acum Catedrala este mai mare, mai înaltă decât Parlamentul, transmit un mesaj clar — că, dacă în comunism, Casa Poporului era simbolul viitorului țării, acum religia este deasupra comunismului, deasupra trecutului”.

Potrivit directorului general Armin Papperger, negocierile pentru acest acord se află în faza finală, iar valoarea sa ar putea atinge „zeci de miliarde de euro”. Declarația a fost făcută marți, pentru Reuters, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a unei noi fabrici de muniții în Lituania.

Propriul sistem de sateliți militari

Papperger a mai precizat că Rheinmetall poartă discuții cu guvernul german privind livrarea unui sistem de sateliți, parte a planurilor Berlinului de a-și consolida capacitățile de apărare și de a majora cheltuielile militare până la 3,5% din PIB până în 2029.

Creșterea este semnificativă față de pragul de 2% stabilit de NATO, atins pentru prima dată în 2024.

Fabrică de drone și creștere accelerată în 2026

Compania se așteaptă la o creștere puternică în 2026 pentru că cererea de armament este solidă. „În prezent discutăm posibilitatea de a deschide o fabrică de drone în statele baltice”, a dezvăluit șeful producătorului german, menționând că aceasta ar putea fi un parteneriat mixt cu firme locale.

De asemenea, Rheinmetall își extinde cooperarea internațională: parteneriatul din 2024 cu compania italiană Leonardo, pentru dezvoltarea și producția de vehicule blindate de luptă, „câștigă tot mai mult avânt”. Primul contract, în valoare de câteva sute de milioane de euro, a fost deja semnat, iar în următoarele 12 luni sunt așteptate comenzi suplimentare de aproximativ 5 miliarde de euro.

România și Bulgaria, părți cheie în strategia europeană Rheinmetall

Expansiunea companiei germane nu se limitează la nordul Europei. Rheinmetall a lansat un amplu program de investiții de peste 1,5 miliarde de euro în România și Bulgaria, menit să modernizeze producția de muniție și să reducă dependența Uniunii Europene de importurile din afara blocului comunitar.

În Bulgaria, Rheinmetall a semnat un parteneriat cu Vazovski Mashinostroitelni Zavodi, cel mai mare producător de armament al țării, pentru construcția unei fabrici de muniție și a unei unități de producție de pulbere în valoare de 1 miliard de euro.

Proiectul, sprijinit financiar de Bruxelles, are în vedere conversia producției de la standardele sovietice la cele ale NATO. Noua fabrică va produce anual 150.000 de încărcături modulare și 100.000 de proiectile de 155 mm, compatibile cu armamentele NATO, iar construcția ar urma să fie finalizată în 14 luni.

În România, Rheinmetall a semnat recent un acord de 500 de milioane de euro cu Ministerul Economiei pentru construirea celei mai moderne fabrici de pulbere din Uniunea Europeană, la Victoria, în județul Brașov, pe amplasamentul fostei uzine Pirochim. Compania germană deține 51% din proiect, care va fi implementat în trei ani și va genera aproximativ 700 de locuri de muncă.

Investițiile, susținute de Uniunea Europeană

Uzina va asigura independența României în producția de pulbere necesară industriei de apărare și va putea exporta pe piața regională, reducând dependența de importurile din Bulgaria și Serbia. Potrivit premierului român, Ilie Bolojan, „România începe să se profileze ca un jucător cu potențial în industria europeană de apărare”.

Proiectele din România și Bulgaria sunt parțial finanțate prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, care oferă împrumuturi preferențiale de peste 20 de miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de apărare.

„Acesta este doar începutul. Rheinmetall va investi mai mult și sunt sigur că alți parteneri europeni vor veni să investească în regiune”, a precizat CEO-ul companiei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus marți că noul raport al Comisiei Europene privind reformele din Ucraina arată că țara „se îndreaptă cu încredere” către aderarea la Uniunea Europeană.

El a mai declarat că Ucraina este pregătită să înceapă primele trei capitole de negocieri.

„Ne așteptăm ca acțiunea decisivă a Uniunii Europene să depășească toate obstacolele artificiale pentru o Europă puternică și unită”, a transmis președintele ucrainean într-un mesaj publicat pe platforma X.

Suntem de acord cu ideea consolidării apărării spațiului aerian al întregii Uniuni Europene și suntem dispuși să luăm în considerare propuneri sau soluții externe. Însă acordăm prioritate proiectelor naționale”, a declarat Cezary Tomczyk, ministrul adjunct al Apărării din Polonia, pentru Bloomberg.

Oficialul a precizat că, în noiembrie, ministerul polon va anunța investiții în tehnologii de detectare, bruiaj și neutralizare a dronelor ostile, ca parte a unui program mai amplu demarat în domeniul Apărării aeriene.

El nu a specificat valoarea investiției, dar a afirmat că obiectivul este ca firmele polone să primească cel puțin jumătate din contracte.

Sistemul va completa proiectul UE

Oficialul polon a precizat și că sistemul comun care va fi construit de UE în viitor îl va completa pe cel particular al Poloniei.

De asemenea, ministrul Apărării din Polonia intenționează să utilizeze noul program de creditare pentru apărare SAFE al UE pentru a finanța scutul anti-drone al țării, însă a refuzat să ofere detalii suplimentare.

Potrivit Bloomberg, Polonia a primit 43,7 miliarde de euro prin SAFE, reprezentând cea mai mare valoare alocată, pe fondul poziționării geografice – învecinându-se cu Rusia și Belarus.

Potrivit strategiei Guvernului Polonez, noile elemente ale sistemului anti-drone ar trebui să devină operaționale în termen de trei luni de la anunț, iar întregul sistem să fie pe deplin funcțional în termen de doi ani.

În luna octombrie, diferențele de preț între marile orașe au rămas semnificative. Cluj-Napoca continuă să fie cel mai scump oraș pentru chirii, cu o medie de 420 euro pentru garsoniere, 600 euro pentru apartamentele cu două camere și 749 euro pentru cele cu trei camere. La polul opus, Arad rămâne cel mai accesibil oraș dintre cele analizate, cu 230 euro pentru o garsonieră, 359 euro pentru două camere și 435 euro pentru trei camere. Între aceste extreme, orașe precum Brașov, Constanța, Iași și Timișoara se mențin în zona mediană a clasamentului, cu prețuri cuprinse între 300 și 700 de euro, în funcție de tipul locuinței.

Citeşte comunicatul integral AICI

Este vorba despre rețeaua internațională Creative Tourism Network®, o organizație non-profit dedicată dezvoltării turismului la nivel global. Prin aderarea la această rețea, județul Timiș se alătură unui grup select de destinații, fiind, alături de orașul Gabrovo din Bulgaria, singurele destinații incluse din zona centrală și de sud-est a Europei.

Ca membru al Creative Tourism Network®, și în contextul candidaturii Banatului la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, proiect al cărui lider este Consiliul Județean Timiș,

Citeşte comunicatul integral AICI

Hanceariuc va conduce partide în Slovenia, fiind unul dintre cei 16 arbitri desemnați pentru meciurile din această țară.

În 2025, Hanceariuc a fost prezent și la Campionatul European de futsal U19 din Republica Moldova, acumulând experiență la nivel internațional.

Componența grupelor la UEFA Futsal EURO 2026:

Grupa A: Letonia, Croația, Georgia, Franța

Grupa B: Lituania, Armenia, Cehia, Ucraina

Grupa C: Slovenia, Belarus, Spania, Belgia

Grupa D: Polonia, Italia, Ungaria, Portugalia

Echipa națională a României a ratat calificarea la turneul final, pierzând în disputa din barajul de calificare cu Ungaria, scor general 4-5.

„Moartea lui Richard B. Cheney este o pierdere pentru națiune și o durere pentru prietenii săi. Laura și cu mine ne vom aminti de Dick Cheney pentru omul decent și onorabil care a fost. Istoria îl va aminti ca fiind unul dintre cei mai buni funcționari publici ai generației sale – un patriot care a adus integritate, inteligență deosebită și seriozitate în fiecare funcție pe care a deținut-o”, se arată în declarația emisă de fostul președinte.

Acesta a rememorat momentul când i-a cerut lui Cheney să îi fie vicepreședinte: „În lungile noastre discuții despre calitățile pe care ar trebui să le aibă un vicepreședinte – experiență vastă, judecată matură, caracter, loialitate – mi-am dat seama că Dick Cheney era cel de care aveam nevoie. Încă sunt recunoscător că a fost alături de mine”.

Dick Cheney, unul dintre cei mai puternici și controversați vicepreședinți din istoria SUA, a murit în noaptea de luni spre marți din cauza complicațiilor cauzate de pneumonie, boli cardiace și vasculare, la vârsta de 84 de ani.

Acesta a fost vicepreședinte al lui George W. Bush în ambele mandate (2001-2009), fiind unul dintre cei mai puternici vicepreședinți, dar și un aprig susținător al Războiului din Irak.

Potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), standul României, amplasat în zona dedicată Europei, are o suprafață de 304 metri pătrați și este deschis pe toate cele patru laturi, oferind vizitatorilor acces facil și o perspectivă completă asupra ofertei turistice naționale.

Alături de reprezentanții ministerului, vor participa 35 de co-expozanți: turoperatori, hoteluri, asociații de profil, organizații de management al destinației și autorități locale.

Programul de activități este structurat tematic, în acord cu interesul crescut al pieței internaționale pentru turismul cultural, city break-uri și segmentul MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions). Astfel, în cele trei zile, standul României va găzdui prezentări susținute de specialiști și reprezentanți ai industriei.

România va fi prezentă și pe scena TrendFest – amplasată în zona imersivă dedicată experimentării trendurilor de călătorie prin experiente interactive – cu un spectacol de dansuri populare oltenești, susținut de ansamblul Maria Tănase – Centrul județean de Cultură și Artă Dolj, menit să ofere publicului o incursiune autentică în tradițiile românești.

Pe întreaga durată a târgului, pe ecranele din stand vor rula videoclipurile de promovare aflate în patrimoniul MEDAT, create de jurnalistul britanic Charlie Ottley, dar și producția „România Atractivă”, un proiect al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, finanțat prin PNRR, care aduce în prim-plan o serie de obiective și experiențe gastronomice din 23 de județe ale țării. Fiecare co-expozant beneficiază, de asemenea, de un ecran propriu pentru materiale video de promovare.

WTM Londra este o platformă de întâlnire a cererii cu oferta de pe piața de turism, precum și un trend setter al dezvoltării și inovației tehnologice în domeniu. Ediția din 2025 înregistrează o creștere fără precedent, organizatorii anunțând o extindere a spațiului expozițional cu 25.000 mp și lansarea propriului canal de televiziune – WTM TV, dedicat promovării participanților.

Campania de calificare va începe la începutul anului 2026, cu meciuri în faza grupelor programate între martie și iunie, iar play-off-ul se va disputa în toamna aceluiași an.

UEFA are alocate 11 locuri pentru echipele europene la turneul final mondial din Brazilia, care va avea loc între 24 iunie și 25 iulie 2027. O a 12-a echipă ar putea accede printr-un baraj intercontinental.

Turneul final va avea loc pe 8 stadioane din Brazilia: Belo Horizonte, Brasilia, Fortaleza, Porto Alegre, Recife, Rio de Janeiro, Salvador și Sao Paulo, cu participarea a 32 de echipe naționale.

Spania este actuala campioană mondială, învingând Anglia cu 1-0 în finala din 2023, iar recordul de titluri mondiale este deținut de SUA (4), urmată de Germania (2), Japonia (1), Norvegia (1) și Spania (1).