Potrivit unui comunicat al USR, Roxana Rizoiu este un jurist cu experiență internațională în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), formator al generațiilor de magistrați și o voce respectată în domeniul drepturilor omului.

„Avocatul Poporului trebuie să fie vocea celor care nu au putere, nu o anexă a politicului. România are nevoie de un om integru, curajos și competent, care să apere cu adevărat drepturile cetățenilor în fața abuzurilor. Roxana Rizoiu are experiența, echilibrul și autoritatea morală necesare pentru a clădi încrederea în această instituție”, a declarat Dominic Fritz, președintele USR.

Conform documentului citat, după absolvirea Facultății de Drept a Universității din București (1997), Roxana Rizoiu a intrat prin concurs la Ministerul Justiției, unde a activat în cadrul Direcției Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„A avut două mandate de Agent Guvernamental al României la CEDO, în cadrul Ministerului Justiției (2000–2002) și al Ministerului Afacerilor Externe (2004–2005). În această calitate, a coordonat apărarea statului român în fața Curții Europene, participând inclusiv la audieri publice. A colaborat cu instituțiile naționale pentru a promova modificările legislative și administrative necesare prevenirii repetării încălcărilor drepturilor omului, o experiență care i-a oferit o perspectivă profundă asupra importanței reformei și a responsabilității statului față de cetățeni. Între 2007 și 2022, Roxana Rizoiu a fost formator la Institutul Național al Magistraturii (INM), unde a deținut funcția de titular al catedrei de Drepturile Omului și a fost aleasă pentru cinci mandate în Consiliul Științific al INM. În această perioadă, a contribuit decisiv la consolidarea formării judiciare în spiritul valorilor europene, promovând standardele CEDO în rândul judecătorilor și procurorilor români. Din 2023, Roxana Rizoiu este director responsabil cu managementul cunoașterii și dezvoltare profesională într-o societate de avocatură multipremiată și participă, în paralel, într-o echipă multidisciplinară care dezvoltă o soluție de inteligență artificială dedicată profesioniștilor din domeniul juridic”, se arată în comunicat.

Potrivit declarației transmise de Hamas, trupul soldatului a fost găsit în cartierul Shejaia din orașul Gaza.

Întrucât zona se află sub control israelian, atât gruparea Hamas, cât și Crucea Roșie a trebuit să primească permisiune din parte autorităților pentru a facilita recuperarea corpului.

În baza armistițiului din 10 octombrie, Hamas a eliberat toți cei 20 de ostatici aflați încă în viață în schimbul a aproape 2.000 de prizonieri și deținuți palestinieni din Israel.

De asemenea, gruparea s-a angajat să predea și rămășițele celor decedați, însă a susținut că distrugerile masive provocate de război au îngreunat procesul de localizare a trupurilor.

Până luni, Hamas a predat trupurile a 20 de ostatici din totalul de 28.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat marți că Uniunea Europeană ar trebui să deschidă toate grupurile de negocieri cu țara sa până la sfârșitul acestui an.

Afirmația a fost făcută la summitul Uniunii Europene desfășurat la Bruxelles, la care Maia Sandu a fost prezentă marți, alături de mulți alți lideri europeni.

În cadrul discuțiilor, Maia Sandu a vorbit despre faptul că autoritățile de la Chișinău vor continua reformele importante, în special cele legate de justiție și de sectorul energetic.

Marți, la Bruxelles, a fost prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială a Republicii Moldova, luni.

„Uniunea Europeană ar trebui să deschidă toate grupurile de negocieri cu Republica Moldova până la sfârșitul anului”, a spus Maia Sandu.

Potrivit lui Victor Negrescu, la Health EU Summit participă decidenți europeni, experți, reprezentanți ai sistemului medical, ai industriei și ai societății civile. Printre aceștia s-a aflat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, Adam Jarubas.

„Europa se confruntă cu provocări majore: un deficit de 1,2 milioane de profesioniști în sănătate, o diferență de 8 ani în speranța de viață între Vest și Est, 54% dintre decese cauzate de boli cardiovasculare și cancer, o criză de echitate în accesul la servicii medicale”, susține Negrescu într-o postare pe Facebook.

El spune că insistă ca sănătatea să devină o prioritate politică și bugetară reală în Uniunea Europeană.

„Prin amendamentele pe care le-am propus în bugetul UE 2026: creștem finanțarea pentru EU4Health, sprijinim inovația medicală și digitală, investim în sănătatea mintală și în accesul la servicii medicale în zonele rurale”, adaugă vicepreședintele PE.

El arată că România trece prin cea mai ambițioasă transformare din ultimele decenii: bugetul CNAS aproape s-a dublat, peste 100 de molecule noi au fost introduse și 21 de spitale sunt în construcție, dintre care 17 finanțate integral din fonduri europene.

Potrivit lui Daniel Băluţă, Ciolacu l-a nominalizat anul trecut pentru a fi candidatul PSD la Primăria Capitalei înainte de a-l anunţa pe medicul Cătălin Cârstoiu, dar „şi-a schimbat brusc şi inexplicabil opţiunea”.

„Marcel Ciolacu nu a fost corect faţă de mine. Marcel Ciolacu m-a nominalizat înainte de profesorul Cârstoiu, după care s-a schimbat brusc şi inexplicabil opţiunea”, a spus Băluţă.

Întrebat dacă are o explicaţie, el a spus că nu.

Candidatul PSD a declarat că Sorin Grindeanu este un preşedinte care îl susţine: „Nu aţi simţit acelaşi sprijin din partea lui Marcel Ciolacu”.

Întrebat dacă nu are semnale că partidul sau unii lideri importanţi nu vor trage pentru el în campanie, Daniel Băluţă a spus: „„M-aţi întrebat mai devreme un lucru. Calităţile pe care le am pentru unele tipuri de poziţii reprezintă nişte dezavantaje. Sunt un om corect. V-am spus exact de ce, de exemplu, nu pot, nu e profilul meu să îmi doresc un alt tip de poziţie. Deci sunt un om corect. Tot la fel de corect vă fac această diferenţă, dacă vreţi, între modul în care Sorin Grindeanu a judecat şi judecă această candidatură pentru partidul pe care îl reprezint, cât şi relaţia constructivă şi corectă pe care o are faţă de mine versus o altă relaţie. Am folosit preşedinţia lui Marcel Ciolacu special pentru a vă pune în evidenţă faptul că domnul Sorin Grindeanu nu simte un astfel de pericol”.

• Noul CB1000GT combină confortul pentru touring cu performanța motorului derivat din Fireblade, oferind un pachet complet pentru pasionații de drumuri lungi.
• Honda WN7, prima motocicletă electrică Honda, debutează la nivel global, cu o autonomie de peste 140 km, dinamică specifică mărcii și compatibilitate cu infrastructura de încărcare auto (CCS2).
• Tehnologia Honda E-Clutch devine disponibilă ca opțiune pe cinci noi modele: XL750 Transalp, CB750 Hornet, NX500, CBR500R și CB500 Hornet.
• Prototipul V3R 900 E-Compressor ilustrează progresul Honda în dezvoltarea motorului V3 cu compresor electronic, integrat într-un design spectaculos și asimetric.
• CB1000F, un naked evocativ și relaxant, își face debutul european.
• Noua identitate vizuală pentru modelele electrice, cu un logo Honda actualizat, este prezentată pentru prima dată.
• V3R E-Compressor Prototype introduce în premieră publică noul „Honda Flagship Wing” – emblemă ce va fi utilizată pe modelele de top începând din 2026.
• Sunt anunțate, de asemenea, noi culori pentru Gold Wing, NC750X, precum și o nouă colecție de articole vestimentare Honda.
• Standul Honda include o colaborare unică cu personajul „Kuromi” (Sanrio Co., Ltd.).

Citeşte comunicatul integral AICI

Referindu-se la dezvoltarea bazei de la Kogălniceanu, Moșteanu a precizat: „Bază de la Kogălniceanu se va dezvolta în continuare, pentru că este o bază românească. Acolo este investiția, în principal, este investiția noastră și va fi o bază care va rivaliza ca dimensiune și ca dotări cu Rammstein în 2040. Avem un plan de investiții agreat cu aliații noștri, pentru că aliații noștri din NATO au înțeles și înțeleg cât de importantă este Marea Neagră și rolul nostru strategic”, marți, la Digi24.

„Investim în acea bază care va fi o bază a României, pe care o vom opera împreună cu aliații, în funcție de realitățile și de provocările din anumite momente. Facem niște lucruri pentru viitorul apropiat și mai îndepărtat”, a continuat oficialul român.

Declarațiile despre evoluția de la Kogălniceanu a fost făcute după ce a precizat anumite aspecte privind retragerea unui contingent de soldați americani. „Prezența militară a Statelor Unite în România rămâne la nivelul la care era înainte, sau un pic pe nivelul la care era înainte de izbucnirea războiului (n.r. din Ucraina) Rămân pe teritoriul României aproximativ 900-1000 de soldați americani la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina în toate punctele esențiale pentru operarea capabilităților esențiale pe care le avem împreună ca aliați”.

Deshumarea va avea loc pe vineri, într-o ceremonie religioasă la care vor participa membrii familiei Ghyka, Ioana Bivolaru, ambasador al României la Paris, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Sicriul va ajunge în România în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă Tarom din Paris, și va fi depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, sediul IJJ București. Ceremoniile oficiale și comemorative se vor desfășura între 8 și 12 noiembrie, în București, Focșani și Iași, unde Domnitorul va fi reînhumat.

Grigore Alexandru Ghyka a domnit între 1849 și 1856 și este recunoscut pentru reformele sale sociale și administrative, printre care fondarea Jandarmeriei Române, dezrobirea romilor, abolirea cenzurii, înființarea primei maternități publice și reducerea taxelor comerciale.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română și familia Ghyka.

Atacantul norvegian de la Manchester City a început sezonul în forță, cu 26 de goluri în 16 meciuri pentru club și națională. Dubla reușită în victoria cu Bournemouth i-a dus totalul la 98 de goluri în 107 partide de Premier League – o bornă care îl aduce în pragul recordului de a deveni cel mai rapid jucător care atinge 100 de goluri în competiție. În ritmul actual, Haaland ar putea ataca și recordul istoric al lui Alan Shearer (260).

Întrebat marți, în conferința premergătoare meciului de miercuri din UEFA Champions League, pe Etihad Stadium, contra fostei sale echipe Borussia Dortmund, dacă se gândește la aceste repere, Haaland a răspuns, zâmbind: „Trebuie să vă întreb la ce record vă referiți. Nu vreau să par arogant, dar… care dintre ele?”.

„Nu mă pot gândi la recorduri pe care le pot doborî. Încerc să ajut echipa să câștige meciuri. Știu că e plictisitor, știu că vreți să spun opusul, dar nu așa stau lucrurile”, a adăugat fotbalistul.

Haaland a transmis că, dincolo de cifrele extraordinare, a rămas cu picioarele pe pământ: „Am fost exact aceeași persoană de când mă știu. Nimic nu s-a schimbat. Sunt același copil în anumite situații, același copil din Bryne, doar cu mult mai multă experiență de viață”.

„Joc la nivel profesionist de la 16 ani. Am trăit singur timp de nouă ani, ceea ce m-a ajutat enorm ca om. Am locuit în țări diferite, vorbind limbi diferite. Sunt același Erling, dar cu mai multă experiență. Sunt un tip din Norvegia și nu ar trebui să cred că sunt altceva doar pentru că marchez goluri. E atât de simplu. Sunt doar Erling și asta nu se va schimba”, a mai adăugat Haaland.

Ionuț Mircea Costea, cumnatul lui Mircea Geoană,fostul ministru Sebastian Vlădescu și fostul ministru de Finanțe Darius Vâlnov au fost eliberați prin prescripție.

Anunțul oficial a fost făcut de Victor Alistar, purtător de cuvânt al ÎCCJ.

Acesta a subliniat că efectele deciziei CCR vizează doar latura penală, nu și răspunderea civilă ori măsurile patrimoniale:

„Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare. Decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate… obligațiile civile și măsurile de confiscare dispuse rămân valabile”, a precizat Victor Alistar.

Aceștia vor fi eliberați, dar vor trebui să plătească prejudiciul.

Concret, instanța a menținut pentru Sebastian Vlădescu obligația de a plăti 3.990.248 lei și 65.000 euro, precum și confiscarea specială de 2.177 euro; pentru Mircea Ionuț Costea – 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro. Măsurile asiguratorii se mențin până la concurența sumelor, totalizând 7.111.577 lei și 4.161.900 euro, pentru a garanta recuperarea prejudiciilor.

În actualizare

Cumnatul lui Geoană a fost adus recent în țară din Turcia

Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Mircea Costea, fost președinte Eximbank, a fost predat în iunie autorităților române după ce a fost adus din Turcia sub escortă, pentru a-și începe executarea pedepsei definitive de 6 ani de închisoare pentru luare de mită în dosarul reabilitării căii ferate București–Constanța.