Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ridicat, duminică, într-o declarație de presă, problema accesibilității populației la servicii de sccrening și diagnosticare și a solicitat, în primul rând spitalelor județene, să deschidă centre dedicate acestor activități medicale.

„Încurajez toate spitalele publice din România, mă rog, cele județene de urgență în primă fază măcar, care au ambulatoriul de specialitate dotat și echipat, să deschidă astfel de centre de screening și diagnostic, chiar dacă pentru mai puține patologii, dar cu cât oamenii au un acces mai crescut la variante și la servicii de screening, în general, în spitalele publice, în ambulatoriile de specialitate publice, cred că obiectivul nostru de a dezvolta zona de screening, în general, în România, poate crește semnificativ”, a spus ministrul Sănătății.

Ministrul Alexandru Rogobete a completat că, într-o infrastructură existentă, cu o dotare gândită, într-un mod strategic, este posibil ca în viitorul apropiat să avem în cât mai multe locuri astfel de centre de screening, chiar dacă sunt, poate, doar pentru o singură patologie.

Cu cât vor fi mai multe astfel de centre, cu atât va fi mai bine, a mai spus ministrul Sănătății, mai ales că aceste cabinete oricum funcționează în ambulatoriul de specialitate.

Raportul vine în contextul în care Rusia şi Ucraina au avut atacuri aproape zilnice asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi, iar eforturile diplomatice conduse de SUA pentru a opri războiul de aproape patru ani nu au avansat, potrivit AP.

Un atac cu drone a provocat temporar pene de curent şi întreruperea încălzirii în anumite zone din Voronej, a declarat guvernatorul regional Alexander Gusev. El a precizat că mai multe drone au fost bruiate electronic în timpul nopţii deasupra oraşului, unde locuiesc puţin peste 1 milion de oameni, declanşând un incendiu la o instalaţie locală de utilităţi, care a fost stins rapid.

Canalele de ştiri ruseşti şi ucrainene de pe Telegram au susţinut că atacul a vizat o centrală termică locală.

Un atac cu rachete de sâmbătă seară a provocat, de asemenea, „daune grave” sistemelor de energie şi încălzire care alimentează oraşul Belgorod, aproximativ 20.000 de gospodării fiind afectate, a relatat guvernatorul local Veaceslav Gladkov în dimineaţa următoare.

Jurnalistul şi eseistul Jean-Claude Guillebaud, fost laureat al premiului Albert Londres, a murit sâmbătă în Charente, la vârsta de 81 de ani, au anunţat duminică familia sa şi ziarul Sud Ouest.

Jean-Claude Guillebaud şi-a început cariera ca reporter senior la cotidianul regional, unde a relatat în special despre conflictele din Biafra şi Vietnam, câştigând Premiul Albert Londres în 1972, înainte de a lucra pentru cotidianul Le Monde. Apoi a scris rubrici pentru revistele săptămânale Le Nouvel Observateur şi La Vie, iar din 1986 până în 2022 pentru Sud Ouest Dimanche.

Om de litere, Jean-Claude Guillebaud a fost succesiv director literar la editura Seuil, fondator al editurii Arléa şi autor a aproximativ patruzeci de eseuri, printre care „Trădarea Iluminismului” şi „Cum am redevenit creştin”, după ce s-a angajat în producţia de programe de televiziune în anii 1980.

A fost fondatorul organizaţiei Reporteri fără Frontiere şi a fost preşedintele acesteia din 1987 până în 1993. Spre sfârşitul vieţii sale, Jean-Claude Guillebaud şi-a împărţit timpul între Paris şi departamentul Charente, unde avea legături familiale.

Membrii Hamas care se ascund în Rafah, zona din sudul Gazei controlată de Israel, nu vor renunța la luptă și nu se vor preda. Anunțul a fost făcut duminică de aripa armată a grupării.

Surse apropiate negocierilor au spus joi pentru Reuters că militanții ar putea preda armele în schimbul permisiunii de a pleca în alte părți ale Gazei.

Potrivit unui oficial egiptean din domeniul securității, Egiptul a propus ca militanții rămași în Rafah să predea armele autorităților egiptene, scrie Jerusalem Post.

De asemenea, ei ar fi fost încurajați și să ofere informații despre tunelurile din zonă, pentru ca acestea să poată fi distruse.

Brigăzile Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au acuzat Israelul că este vinovat pentru situația actuală și au spus că membrii lor doar se apără.

„Inamicul trebuie să știe că conceptul de predare și predare nu există în dicționarul Brigăzilor Al-Qassam”, a spus gruparea.

Propunerea de dezarmare susținută de SUA

Trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, a declarat joi că propunerea care vizează aproximativ 200 de luptători ar putea fi începutul unui proces de dezarmare a Hamas în Gaza.

Brigăzile Al-Qassam nu au comentat direct despre discuțiile privind Rafah, dar au avertizat că situația ar putea distruge armistițiul.

„Îi punem pe mediatori înaintea responsabilităților lor, iar aceștia trebuie să găsească o soluție pentru a asigura continuarea armistițiului și a împiedica inamicul să folosească pretexte subțiri pentru a-l încălca și a exploata situația pentru a viza civili nevinovați din Gaza”, a declarat grupul.

Întrebat, duminică, la Digi 24 de ce deficitul în sumă absolută continuă să crească, Burnete a explicat că punctul de plecare al Guvernului Bolojan a fost mult mai grav decât arătau cifrele oficiale.

„Realitatea este că noi am plecat de la un deficit mai mare decât cel scris, chiar dacă e greu de calculat. Pentru că pe lângă tot ceea ce vedem noi în execuții de bugetare, statul are datorii pentru concedii medicale, are datorii către furnizorii de energie pentru schema de plafonare. Se întâmplă unele lucruri, cum ar fi faptul că mulți contractori ai statului, nefiind siguri că își recuperează TVA-ul, nu vin cu facturile. Există și o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat”, a spus consilierul prezidențial.

El a precizat că deficitul real se situa probabil între 9 și 10% din PIB.

„Realitatea este că guvernul Bolojan, când a plecat la drum și noi când am plecat să reducem deficitul, n-am plecat de la cifra din actele oficiale, ca să zic așa, ci de la una mai mare. De la cât am plecat? Undeva între 9 și 10% probabil, deși e greu de estimat. Poate era 9.3%,. Realmente e greu de estimat lucrul ăsta. Și atunci, deși dumneavoastră când vă uitați, spuneți, păi da, stați un pic că e același deficit ca și anul trecut sau ce ați realizat, nu e chiar așa. Deficitul României a scăzut și este pe o traiectore de scădere și o să vedeți că și de acum înainte el va avea o traiectore de scădere”, a explicat Burnete.

Întrebat dacă și acum există plăți amânate și TVA nereturnat, consilierul prezidențial a recunoscut că România scoate la lumină datoriile ascunse.

„Ce se întâmplă în clipa de față este că cu aceste cifre venim la, vedeți, sau Ministerul de Finanțe vine la lumină. Că de asta senzația e că deficitul nu scade deloc. Pentru că și unele cifre care erau într-o zonă gri astăzi le punem pe masă. Și ăsta să știți că e unul dintre motivele pentru care și Comisia și finanțatorii noștri internaționali nu ne-au downgradat și continuă să ne financeze. Pentru că această schimbare a atitudinii României în sensul în care punem cifrele corecte pe masă se vede și e vizibilă de către toată lumea”, a adăugat Burnete.

El a subliniat că măsurile Guvernului Bolojan, luate în iulie, operează doar până la finalul anului, iar efectul real se va vedea în 2026.

„Gândiți-vă că măsurile pe care le-a luat Guvernul actual. Cât timp s-a scurs de ei atunci? Două luni de zile? Și ele operează doar până la finalul anului. Mi-era foarte greu de imaginat că în iulie pot să iei niște măsuri care să reducă drastic deficitul de la care porneai. Dar dacă vă uitați pe proiecțiile Guvernului, pe cele ale Comisii Europene, o să vedeți că anul viitor efectul va fi foarte mare, că deficitul se va duce spre șase la sută”, a conchis Burnete.

Întrebat duminică la Digi 24 ce măsuri luate de Guvern, în afara taxelor crescute, aduc venituri suplimentare pentru a reduce deficitul, Radu Burnete a spus: „Sunt mai multe lucruri acolo care aduc economii la buget. Unul dintre ele ține, de exemplu, de înghețarea pensiilor și salariilor, care operează anul acesta. Doi, gândiți-vă că guvernul, odată instalat, a oprit destul de multe cheltuieli publice iraționale. Sigur că ele nu se văd neapărat cu ochiul liber al fiecărui cetățean, dar faptul că premierul Bolojean a spus un pic de stop, să știți că, uitați-vă și la ritmul cheltuielor publice, el a încetinit. Adică nu putem spune că România este pe aceeași traiectorie a cheltuielor publice scăpate de sub control unde am fi fost sau unde eram în septembrie anul trecut înainte de alegeri. Asta chiar nu se poate spune. E adevărat că cele mai mari reduceri de cheltuieli vin din două zone, unde deocamdată suntem în zona, mă refer la administrația locală și centrală. Suntem aproape de o decizie, există niște principii agreate, mai sunt câteva lucruri de discutat, dar aici vor urma niște decizii”.

El susține că România are un fel greșit de a construi bugete.

„Să știți că bugetul de stat pentru anul viitor va fi un pas de o importanță covârșitoare în tot acest proces de consolidare fiscală. (…) Știți foarte bine că bugetul pe 2025, și nu doar bugetul pe 2025, în viața mea anterioră găsiți foarte multe declarații pe care le-am făcut spunând că România are un fel greșit de a construi bugetele publice și anume subestimează cheltuielile, supraestimează veniturile și apoi vedem noi la rectificare cum le mai aranjăm”, a spus consilierul prezidențial.

El spune că acest lucru nu trebuie să se întâmple și în bugetul pe 2026.

„Acest fel de a face bugetele a fost din ce în ce mai accentuat și anul trecut am făcut-o într-o măsură care se duce până la vreo 30-40 de miliarde de lei. Cam asta a fost diferența pe care a trebuit să o ajustăm acum la rectificare. Și, pentru anul 2026, acest lucru nu are voie să se întâmple. Noi trebuie să fim sinceri cu cetățenii români, în primul rând, cu cei care ne finanțează și așa mai departe. Și bugetul pe 2026 nu are voie nici să supraestimeze veniturile și nici să subestimeze cheltuielile”, a adăugat Radu Burnete.

O autospecială de poliție a intrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-o mașină abandonată pe stradă de un tânăr de 22 de ani, pe care polițiștii îl urmăreau după ce nu a oprit la semnalele regulamentare.

IPJ Suceava anunță că sâmbătă seara polițiștii au fost informați de jandarmi cu privire la faptul că au observat un bărbat care s-ar fi urcat la volanul unei mașini, fiind bănuit că s-ar afla sub influența băuturilor alcoolice.

Echipajul de poliție, aflându-se pe strada Calea Bucovinei din Municipiul Rădăuți, a căut semnal regulamentar de oprire unei mașini care corespundea descrierii, dar șoferul nu s-a conformat.

Polițiștii au pornit în urmărirea acestuia.

Din cauza vitezei, șoferul a pierdut controlul și a intrat într-un parapet, apoi a părăsit locul și a lăsat autoturismul abandonat pe carosabil.

Autospeciala de poliție a intrat în autoturismul abandonat, care, potrivit IPJ Suceava, nu a fost „vizibil de la o distanță care să permită evitarea în condiții de siguranță a impactului”. În urma impactului ușor, agenții de poliție nu au suferit leziuni și au refuzat transportul la spital.

Agentul de poliție care a condus autospeciala a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ.

În mașina abandonată a fost identificat un portofel în care se aflau documentele unui bărbat de 22 ani.

Tânărul a fost prins ulterior în zona unei stații de alimentare cu carburanți din Rădăuți.

Fiind testat cu aparatul alcooltest, a rezultat valoarea de 1,12 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar tânărul a fost condus la unitate medicală, unde i-au fost prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei din sânge.

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea sub influența băuturilor alcoolice sau alte substanțe.

Al-Sharaa s-a întâlnit cu Donald Trump în Arabia Saudită în luna mai, unde Trump a anunțat că va ridica sancțiunile impuse de zeci de ani.

Cei doi se vor întâlni din nou luni la Washington, unde se așteaptă ca Siria să se alăture oficial coaliției conduse de SUA împotriva grupării Statul Islamic. Al-Sharaa a sosit în SUA sâmbătă, înaintea întâlnirii, potrivit mass-media de stat siriană citată de AP.

În afară de acest acord, al-Sharaa va profita de vizită pentru a solicita eliminarea completă a sancțiunilor rămase impuse țării sale.

Consilierul media al lui Al-Sharaa, Ahmad Zeidan, a declarat pentru postul de televiziune saudit Al Arabiya că problema „principală” de pe agenda președintelui la Washington este solicitarea abrogării Legii Caesar, care a impus sancțiuni severe pentru încălcările drepturilor omului comise de guvernul și forțele de securitate ale lui Assad.

Sancțiunile Caesar sunt în prezent suspendate prin ordin prezidențial, dar abrogarea permanentă va necesita un vot al Congresului.

Ridicarea sancțiunilor impuse Siriei

Trump a declarat că a luat măsuri pentru ridicarea sancțiunilor impuse Siriei „pentru a le da o șansă să lupte, și cred că (al-Sharaa) face o treabă foarte bună până acum”. „Este o zonă dificilă și el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el și s-au înregistrat multe progrese în ceea ce privește Siria”.

Joi, Consiliul de Securitate al ONU a votat ridicarea sancțiunilor împotriva lui al-Sharaa și a ministrului său de interne, iar SUA i-a eliminat apoi de pe lista „teroriștilor globali desemnați special”.

Senatorii au avansat o abrogare a Legii Caesar printr-un proiect de lege anual privind autorizarea apărării, dar legislația finală este în curs de negociere cu Camera Reprezentanților, unde unii republicani de vârf vor să impună condiții.

Trimisul special al SUA, Tom Barrack, a declarat că Siria se va alătura „sperăm” în curând coaliției formate din aproximativ 80 de țări care luptă pentru a preveni renașterea IS.

Un oficial al administrației Trump a declarat că Al-Sharaa este de așteptat să semneze un acord de aderare la coaliție în timpul vizitei sale. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a refuzat să comenteze când a fost întrebată despre această posibilitate.

Un alt oficial american care cunoaște situația a declarat că, deși forțele siriene luptă deja împotriva IS, aderarea lor oficială la coaliție va fi o „piatră de hotar” și va permite forțelor americane să colaboreze mai strâns cu sirienii.

Hamas a anunțat duminică că va preda trupul soldatului israelian Hadar Goldin, ucis în Rafah în timpul războiului din 2014. Gruparea a spus sâmbătă că rămășițele lui au fost găsite într-un tunel din sudul Fâșiei Gaza.

Aripa armată a Hamas a transmis că trupul locotenentului Hadar Goldin va fi predat autorităților israeliene.

După ce vor primi rămășițele, experții israelieni în criminalistică le vor verifica identitatea, scrie France24.

„Brigăzile (Ezzedine) Al-Qassam vor preda trupul ofițerului Hadar Goldin, care a fost găsit ieri într-un tunel din orașul Rafah, la ora 14:00 (12:00 GMT), ora Gaza”, a anunțat Hamas într-un mesaj pe Telegram.

Dacă vestea va fi confirmată, Goldin va fi al 24-lea ostatic decedat al cărui trup este returnat de Hamas de la începutul armistițiului actual, din 10 octombrie.

Sâmbătă, presa israeliană a relatat că Israelul a permis membrilor Hamas și Crucii Roșii să caute într-o zonă controlată de armata israeliană, în Rafah, pentru a găsi trupul soldatului.

Mai multe publicații au spus că rămășițele au fost descoperite într-un tunel aflat sub un teritoriu controlat de forțele israeliene.

„Șeful statului major a subliniat angajamentul său și angajamentul IDF de a-l aduce înapoi pe Hadar și pe toți ostaticii căzuți”, a transmis armata israeliană într-un comunicat.

Hadar Goldin, în vârstă de 23 de ani, făcea parte dintr-o unitate care trebuia să descopere și să distrugă tunelurile Hamas. El a fost ucis pe 1 august 2014, la puțin timp după începerea unui armistițiu umanitar de 72 de ore.

Armata israeliană a spus că militanții au atacat unitatea în care acesta era prezent, l-au ucis și i-au luat trupul.

„Amenințarea dronelor era o prezență constantă și apăsătoare. Auzi un zumzet slab din cer”, a scris ea, duminică, pe Instagram.

„A fost un moment în care a trebuit să ne oprim și să așteptăm în timp ce o dronă zbura deasupra noastră. Eu purtam echipament de protecție, iar pentru mine a fost doar o chestiune de câteva zile. Familiile de aici trăiesc cu asta în fiecare zi”.

Actrița a vizitat anterior Ucraina în primăvara anului 2022, unde a întâlnit persoane strămutate intern în Lviv, potrivit The Kyiv Independent.

Jolie a călătorit, miercuri, împreună cu fundația britanică Legacy of War Foundation în sudul Ucrainei, afectat de conflict. Orașul Herson se află chiar peste râu de pozițiile rusești și este supus unor bombardamente frecvente și intense, trupele ruse țintind și ucigând frecvent civili.

Actrița a scris despre modul în care trupele ruse „urmăresc, vânează și terorizează” constant localnicii într-un „safari uman”.

În timpul vizitei sale, ea a observat cum școlile, clinicile și creșele au fost forțate să funcționeze în subteran și a discutat cu localnicii despre impactul psihologic al vieții sub amenințări constante, precum și despre temerile lor de a fi uitați de lume.

Ea a făcut apel la guverne să pună capăt conflictului și să protejeze civilii, atât în Ucraina, cât și în Sudan, Gaza, Yemen și Republica Democratică Congo, subliniind în același timp activitatea mai multor organizații umanitare ucrainene care ajută copiii, printre care Ukrainian Gen, Fight for Right, Help Ukraine și Marsh Zhinok.

„Dacă ei pot găsi puterea, guvernele ar trebui să poată face același lucru”

Inițial au circulat informații potrivit cărora un bărbat ucrainean din anturajul lui Jolie a fost reținut de ofițeri de recrutare militară și că Jolie a vizitat biroul de recrutare împreună cu bărbatul.

Presa locală a confirmat ulterior că bărbatul, un ofițer de rezervă, nu avea un certificat medical valabil și a fost redirecționat către o altă locație pentru a rezolva problema.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Angelina Jolie (@angelinajolie)