Autoritatea Vamală Română (AVR) anunță prin intermediul unui comunicat de presă că „inițiază un proces amplu de reorganizare instituțională, având ca obiectiv optimizarea structurii interne, creșterea eficienței operaționale și realizarea de economii importante la bugetul de stat, fără a afecta activitatea personalului din zona de execuție.”

Reorganizarea vizează eficientizarea controlului vamal, digitalizarea proceselor și utilizarea optimă a resurselor umane și tehnice, mai scrie în comunicat.

Concret, peste 300 de posturi de execuție neocupate vor fi completate prin redistribuirea persoanelor care își pierd funcțiile de conducere. Reducerea posturilor de conducere de la 68 la 39 va genera economii anuale de peste 6,2 milioane de lei la cheltuielile salariale, au stabilit cei de la AVR.

Reorganizarea nu presupune reduceri de personal, ci o reechilibrare a resurselor în favoarea activităților operative, a mai transmis AVR.

„Activitatea vamală nu se poate face doar din birou. Reorganizarea urmărește eficientizarea controlului și supravegherii vamale, creșterea transparenței, îmbunătățirea serviciilor pentru agenți economici și cetățeni și utilizarea mai eficientă a resurselor umane și tehnice pentru consolidarea capacității operaționale, combaterea traficului ilicit și protejarea intereselor economice ale statului”, a declarat Alexandru Bogdan Bălan, președintele Autorității Vamale Române.

Ce presupune reorganizarea

Principalele măsuri ale reorganizǎrii includ comasarea și restructurarea direcțiilor vamale, întărirea structurilor de control, implementarea de soluții digitale pentru o vămuire mai rapidă și transparentă și optimizarea utilizării resurselor umane și tehnice.

Președintele AVR a declarat că prioritatea noii conduceri este sprijinirea lucrătorilor vamali de execuție, care se confruntă zilnic cu dificultăți în teren. Un exemplu concret îl reprezintă redistribuirea autospecialelor utilizate anterior de conducerea centrală către birourile teritoriale, unde lipsa mijloacelor de transport afectează activitatea zilnică a personalului vamal.

„Cunosc bine problemele lucrătorilor vamali de execuție, pentru că provin din rândul acestora. În Portul Constanța, inspectorii parcurg zeci de kilometri zilnic între birouri și scannere, având la dispoziție doar câteva mașini vechi, întreținute din resurse proprii. Situații similare există în multe birouri din teritoriu, în timp ce la București zeci de autospeciale erau la dispoziția conducerii centrale”, a adăugat Bălan.

Activitatea birourilor vamale se va desfășura normal pe întreaga perioadă a reorganizării.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a lansat o critică dură la adresa instituțiilor statului și a clasei politice, susținând că românii trăiesc „într-o țară în care la fiecare respirație parcă vine o factură”, iar ceea ce se numește reformă „este doar trădare”.

„Statul ilegitim de azi nu apără națiunea română, nu apără pământul ei, nu apără copiii noștri, nu apără cultura noastră, nu apără istoria noastră, ci îi apără pe străini de noi”, a afirmat Georgescu.

Acesta a acuzat că economia românească este construită „pentru profitul străinilor”, în timp ce antreprenorii locali „se sting”, tinerii pleacă, iar bătrânii „sunt măcinați de sărăcie”.
Totodată, el a descris Parlamentul drept „o tejghea a unui troc ieftin”.

Mesajul lui Georgescu pentru politicieni

Călin Georgescu a susținut că politicienii sunt conduși de „convingeri de portofel” și că orice ideal dispare „la prima sacoșă de bani”. El a insistat că suveranitatea trebuie să fie „absolută și fără compromis”.

Mesajul cel mai puternic a venit spre final, când Georgescu a avertizat că Europa.

El a afirmat că lideri precum Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen „nu mai reprezintă Europa”, ci „interesele din spatele lor”, în timp ce „valul neîncrederii este de neoprit”.

„Frica plutește în aer, iar șahul se joacă până cade regele”

Un elev în vârsta de 14 ani a fost prins cu armă într-un liceu din Cluj-Napoca. Arma s-a descărcat din greșeală și a rănit o elevă. Incidentul s-a produs pe 6 noiembrie.

„La nivelul Poliției municipiului Cluj-Napoca se efectuează verificări cu privire la un incident care ar fi avut loc la data de 6 noiembrie a.c., în incinta unui liceu din municipiu, unde un elev în vârstă de 14 ani ar fi avut asupra sa o armă, nesupusă autorizării, cu privire la care se efectuează verificări. Din primele informații, minorul ar fi arătat arma colegilor, iar în timpul manevrării acesteia, din neatenție, o bilă din plastic ar fi fost proiectată în zona feței unei colege”, a transmis IPJ Cluj.

Eleva a fost consultată de personalul medical al unității de învățământ, însă nu a solicitat îngrijiri medicale ulterioare. Părinții elevei au fost informați despre incident și nu au dorit să facă plângere împotriva acestuia.

Arma a fost ridicată de polițiști, iar elevul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

„Polițiștii reamintesc faptul că introducerea în unitățile de învățământ a obiectelor care pot pune în pericol siguranța elevilor și a personalului didactic, precum arme, replici de arme, obiecte tăietoare, contondente sau alte bunuri similare este strict interzisă. Totodată, subliniem importanța implicării părinților în supravegherea modului în care minorii își petrec timpul liber, a intereselor pe care le manifestă și a obiectelor pe care le dețin. În același timp, cadrele didactice au un rol esențial în identificarea timpurie a comportamentelor de risc și în prevenirea unor astfel de situații. Astfel de gesturi pot avea consecințe nu doar legale, ci și emoționale asupra copiilor implicați, putând genera teamă, stres sau disconfort în rândul colegilor”, au transmis polițiștii.

O sursă din domeniul securității din Pakistan a declarat pentru CNN că explozia din apropierea Curții Supreme a orașului, marți după-amiază, este investigată ca un atac sinucigaș.

Absolutely shocked by the blast at the District Judicial Complex in Islamabad, Pakistan. I’m currently at an important event and don’t have access to my phone. My heart goes out to those who have lost their loved ones. pic.twitter.com/TDRNi2OUjT

— Ihtisham Ul Haq (@iihtishamm) November 11, 2025

Islamabad impune un nivel ridicat de securitate pentru a intra și ieși din oraș, cu zone de securitate specifice în întreaga capitală.

Explozia a avut loc în parcarea complexului judiciar aglomerat al orașului, într-un cartier plin de birouri guvernamentale de rang înalt.

Nu a fost revendicată încă responsabilitatea pentru atac, dar o declarație dată de o sursă din domeniul securității pentru CNN a afirmat că acesta a fost comis de militanți asociați cu talibanii afgani și India.

Atacul a avut loc la mai puțin de o zi după ce o academie militară a fost atacată de militanți în nord-vestul Pakistanului.

Planul urmează să fie prezentat public în această săptămână și propune mai multe măsuri pentru protejarea proceselor democratice din statele membre și a țărilor candidate la aderare. Pachetul – denumit „Scutul Democrației” – are în vedere combaterea campaniilor de dezinformare și a tentativelor de manipulare care, potrivit Comisiei, subminează încrederea cetățenilor în procesele electorale și instituțiile europene.

Un document preliminar consultat de Europa Liberă arată că Rusia este indicată drept principala amenințare directă: „Pe lângă războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia își intensifică și atacurile hibride, purtând un război al influenței împotriva Europei”.

Alegeri europene sub presiune

Proiectul prevede crearea Centrului European pentru Reziliență Democratică, un organism care va coordona acțiunile la nivelul Uniunii și va reuni instituțiile europene, guvernele naționale și țările partenere precum Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest. Centrul va analiza amenințările informaționale, va dezvolta metode comune de reacție și va înlesni schimbul de date și expertiză între state.

Potrivit Financial Times, inițiativa urmărește „să ajute statele UE să identifice mai rapid campaniile de manipulare politică venite din exterior”, într-un moment în care pregătirile pentru alegerile europene din 2026 devin tot mai sensibile.

Presa primește sprijin, cetățenii protecție digitală

Planul pune accent pe colaborarea cu marile platforme online. Cu excepția rețelei X, deținută de Elon Musk, toate marile companii – Google, Meta și TikTok – au aderat deja la codul de conduită al UE privind dezinformarea. Acum, Bruxelles-ul vrea ca ele să facă mai mult: să „demonetizeze” conținutul manipulator și să marcheze clar materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Scutul Democrației” include și măsuri pentru sprijinirea presei independente și pentru dezvoltarea unei rețele europene de fact-checking, adică de verificare a informațiilor și combatere a știrilor false. În același timp, Executivul european intenționează să introducă un portmoneu digital de identitate – o aplicație care va permite cetățenilor europeni să-și dovedească identitatea online în siguranță, fără a fi nevoiți să partajeze date personale inutile.

Comunicare prin influenceri

Documentul propune și formarea unei „rețele voluntare de influenceri”, formată din comunicatori independenți și personalități publice dispuse „să promoveze regulile UE și schimbul de bune practici”, cu scopul de a contracara campaniile de manipulare și de a transmite informații verificate despre politicile europene.

Scutul nu va cenzura opinii

„Nu este un Minister al Adevărului. Participarea va fi voluntară, iar măsurile vor respecta competențele naționale”, precizează oficialii europeni, explicând că nu vor fi filtrate opinii și că scopul est doar combaterea dezinformării.

Planul face referire și la alegerile din Republica Moldova, unde Rusia a încercat activ să influențeze votul, și propune consolidarea misiunilor de observare electorală în țările vecine.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, reacționează după atacurile îndreptate împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. Într-un mesaj, șefa diplomației române acuză existența unor „campanii de intimidare” menite să blocheze orice încercare de reformă și să protejeze „vechile rețele care încearcă să-și conserve monopolul asupra resurselor publice”.

Potrivit Oanei Țoiu, atacurile nu au legătură cu dezbaterea publică, ci sunt „rafale” coordonate care vizează descurajarea oamenilor profesioniști și independenți să se implice în administrație.

„Intimidează ca să fie stopat brutal orice demers reformator”, spune ministra, care susține că aceste strategii urmăresc să sperie și să reducă la tăcere vocile reformiste.

Ea afirmă că oamenii onești sunt ținta preferată a acestor mecanisme pentru că „rețelele funcționează cu oameni slabi, dependenți și șantajabili, nu cu cei care pot spune nu unei șpăgi”.

În opinia sa, atacurile vin de la cei care au ignorat corupția și amenințările hibride și care încearcă acum să compromită „exact pe cei capabili și independenți”.

În final, Oana Țoiu face apel la societate să respingă manipulările și campaniile de denigrare: „Este nevoie ca oamenii cu mintea limpede să nu lase aceste atacuri să aibă efecte”.

CSM a publicat luni un comunicat de presă privind poziţia CSM faţă de declaraţiile Oanei Gheorghiu, vicepremierul Guvernului României, despre pensiile speciale.

Aceștia au transmis că „astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”.

Oana Gheorghiu a făcut, în cadrul unui interviu la Digi24, declaraţii care au deranjat grav Consiliul Superior al Magistraţilor (CSM). Ea a afirmat că pensiile speciale ale magistraţilor sunt „un fel de Caritas”.

„Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a spus vicepremierul.

„Una dintre noi a ales să apere drepturile și interesele cetățenilor în guvern, iar cealaltă a rămas să apere interesele oamenilor în asociația «Dăruiește Viață». Decizia Oanei însă a pus «Dăruiește Viață» într-o situație vulnerabilă pe care i-am comunicat-o. Nu este o incompatibilitate care să nu fie legală. Este dreptul ei legal de a fi membru în guvernul României și, de asemenea, dreptul ei legal de a rămâne și membră într-un ONG cu drept de vot. Este însă o incompatibilitate pe care a creat-o în fața celor care susțin asociația «Dăruiește Viață», în fața celor care ne-au ajutat să construim un asemenea proiect măreț”, a explicat Carmen Uscatu la postul de televiziune Digi24.

Ea a precizat că, după anunțul privind numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier, unii sponsori ai asociației au solicitat clarificări privind rolul acesteia în organizație.

Întrebată dacă i-a cerut Oanei Gheorghiu să se retragă din Adunarea Generală a asociației, Carmen Uscatu a confirmat acest lucru, spunând că așteaptă un răspuns.

„I-am cerut acest lucru într-un mod informal, i-am cerut acest lucru și într-un mod formal. Aștept ca săptămâna viitoare Oana să-mi comunice ce a decis în această privință”, a declarat Uscatu.

De asemenea, aceasta a precizat că nu a fost consultată în prealabil cu privire la decizia de numire a Oanei Gheorghiu în Guvern.

„Nu m-a consultat, dar consider că era normal să avem o discuție, pentru că am construit împreună această organizație și este vorba despre încrederea pe care oamenii ne-au dat-o. Respect decizia ei, a fost o decizie personală, dar ne-a luat pe nepregătite”, a spus cofondatoarea „Dăruiește Viață”.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General, Georgescu este acuzat de promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității, precum și de răspândirea ideilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, faptele fiind comise în formă continuată, în cinci acte materiale distincte, arată G4 Media.

Instanța a decis, la 21 octombrie, prelungirea măsurii controlului judiciar, impusă încă din vară, măsură ce presupune mai multe restricții pentru inculpat. Printre acestea se numără interdicția de a părăsi țara fără acordul autorităților judiciare și interdicția de a posta, în spațiul public sau online, mesaje cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist ori xenofob.

Călin Georgescu, susținut în campania electorală de mai multe grupuri ultranaționaliste, este considerat de procurori un promotor activ al ideologiei legionare. Procesul său se desfășoară în baza legii nr. 217/2015, care sancționează negarea Holocaustului și promovarea simbolurilor fasciste.

Următorul termen de judecată urmează să fie stabilit în cursul zilei de marți, după audierea părților și a reprezentanților Ministerului Public.

Pacienta a trecut printr-o intervenție minim invazivă cardiologică, se află la secția Anestezie și Terapie Intensivă, intubată, informează spitalul.

„Conducerea spitalului este alături de familia colegei noastre în aceste momente dificile”, transmit reprezentanții spitalului.

Asistenta lucra la Secția Medicală I și a făcut infarct în timpul serviciului. Datorită intervenției rapide a colegilor ei, a primit imediat asistență medicală.

„Suntem alături de colega noastră și de familia ei în aceste momente dificile și îi transmitem întreaga susținere și gânduri de însănătoșire grabnică”, declarau sâmbătă reprezentanții spitalului.

Cazul doctoriței Szabo, găsită moartă în camera de gardă

Incidentul survine la doar câteva zile după ce Ștefania Szabo, directorul medical la Buzău, a fost găsită moartă în camera de gardă a Secției Chirurgie.

Criminaliștii au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței propofol, un anestezic, alături de alte două substanțe – diazepam și tramadol.

Anchetatorii au extins cercetările la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol.

Anchetatorii au cerut și imagini de pe camerele de supraveghere.

Potrivit unor surse judiciare, înainte de a merge spre camera de gardă, doctorița ar fi coborât la UPU, unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon.

Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de celălalt medic chirurg aflat în gardă.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, spunea despre Ștefania Szabo că medicii trebuie ascultaţi mai mult şi că ar fi important un suport de consiliere pentru aceştia atunci când apar probleme de burnout sau momente de presiune.

Într-o scrisoare fără dată adresată Brigăzilor Qassam ale Hamas, rebelii Houthi au oferit cel mai clar semnal că atacurile lor au încetat. Scrisoarea a fost publicată online de membrii Hamas. Totuși, rebelii amenință cu reluarea atacurilor în cazul în care armistițiul nu va rezista.

„Monitorizăm îndeaproape evoluțiile și declarăm că, dacă inamicul își reia agresiunea împotriva Gazei, vom reveni la operațiunile noastre militare în interiorul entității sioniste și vom reinstaura interdicția navigației israeliene în Marea Roșie și Marea Arabiei”, se arată în scrisoarea semnată de generalul-maior Yusuf Hassan al-Madani, șeful statului major al armatei Houthi.

Rebelii din Yemen nu au oferit nicio confirmare oficială privind campania lor din regiune.

Armata israeliană, care a lansat atacuri în care au fost uciși lideri Houthi de rang înalt, a refuzat să comenteze marți, când a fost contactată de AP.

Pagube uriașe făcute de Houthi

Rebelii Houthii au ajuns în atenția generală în timpul războiului Israel-Hamas, ca urmare a atacurilor lor asupra navelor civile și asupra Israelului. Ei au spus că atacurile au avut ca scop forțarea Israelului să înceteze luptele. De la începutul armistițiului din Gaza, pe 10 octombrie, gruparea rebelă nu a revendicat niciun atac.

Deși rebelii au subliniat că au vizat doar navele afiliate Israelului, numeroase vapoare atacate nu au nicio legătură cu statul și firmele israeliene au cu războiul din Gaza.

Cel puțin nouă marinari au murit și patru nave s-au scufundat în timpul atacurilor. Aceste agresiuni au dat peste cap transportul maritim în Marea Roșie, prin care treceau mărfuri în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari în fiecare an înainte de război.

Atacurile au perturbat grav comerțul prin Canalul Suez din Egipt, care leagă Marea Roșie de Marea Mediterană. Canalul este unul dintre principalii furnizori de valută pentru Egipt, oferindu-i 10 miliarde de dolari în 2023. Fondul Monetar Internațional a calculat în iulie că atacurile Houthi „au redus intrările de valută străină din Canalul Suez cu 6 miliarde de dolari în 2024”.

Deși traficul a crescut recent, mulți transportatori continuă să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe pentru a evita Marea Roșie și Golful Aden.