Soția italianului, în vârstă de 48 de ani, era de mult timp ținta amenințărilor și persecuțiilor soțului ei, de care se separase legal în martie 2025.

Conform reconstituirii evenimentelor, bărbatul s-a prezentat la poliție, exprimându-și intenția de a-și ucide soția. „M-am dus la casa ei, dar nu era acolo. Dacă nu mă arestați, o voi ucide”, le-a spus el ofițerilor. Cuvintele sale i-au determinat pe ofițeri să acționeze imediat pentru a o contacta pe femeie și a verifica dacă este în siguranță. Șeful de serviciu a dat atunci alarma, inițiind procedurile de securitate, conform tgcom24.

Cei doi se separaseră în 2023, după o relație marcată de tensiuni și comportament obsesiv. Femeia fusese nevoită să-și schimbe obiceiurile și programul de lucru pentru a scăpa de hărțuirea fostului soț. De asemenea, a fost nevoită să deconecteze interfonul și să ceară o nouă linie telefonică fixă.

Femeia a fost nevoită să-și schimbe rutina zilnică

În ultimii doi ani, bărbatul a vizitat în repetate rânduri locuința și magazinul femeii, forțând-o să-și schimbe rutina zilnică. De asemenea, a creat mai multe conturi și adrese de e-mail cu ajutorul cărora a continuat să o amenințe pe ea și pe membrii familiei sale.

În orele care au precedat arestarea, poliția intervenise deja de două ori la locuința femeii, o dată puțin înainte de miezul nopții și o dată la ora două dimineața. Cu acea ocazie, bărbatul de 48 de ani îi trimisese fiului său de 19 ani mesaje amenințătoare, scriind: „Te voi face bucăți…”. La scurt timp după aceea, s-a întâlnit cu băiatul și, nemulțumit, l-a atacat, lovindu-l cu o bâtă. Tânărul a reușit să scape și să povestească totul poliției.

După mărturisirea sa, carabinierii l-au arestat pe bărbat.

Magistratura din Napoli a dispus arestarea preventivă a acestuia, având în vedere gravitatea amenințărilor și repetarea comportamentului persecutor. Bărbatul, care suferă de o problemă de mobilitate, a fost transferat într-o unitate adecvată, unde rămâne la dispoziția autorităților judiciare.

Guzman a încheiat partida cu 17 puncte, 13 recuperări, 4 pase decisive, 5 intercepții și un indice de eficiență de 34, în mai puțin de 33 de minute petrecute pe teren.

Performanța sa i-a adus cel mai mare indice de eficiență al etapei și a contribuit la victoria echipei U-BT Cluj-Napoca cu o diferență de 21 de puncte, scor 97-76.

Pentru U-BT Cluj, succesul cu Borac a reprezentat a treia victorie a sezonului, în cinci partide, ocupând în prezent locul 4 în clasamentul Grupei A, în urma echipelor Dubai (6-0), Partizan (4-1), Igokea (4-1).

Următorul meci al clujenilor din Liga Adriatică este programat vineri, pe terenul echipei muntenegrene SC Derby Podgorica, care ocupă locul 6 în grupă, cu două victorii în șase partide.

Ce presupune o retragere în tăcere Hridaya (silent retreat)

Retragerea în tăcere oferă o experiență intensivă de meditație și yoga, orientată către revelarea Inimii Spirituale, care este conștiința pură, dincolo de procesele mentale. Participanții respectă disciplina tăcerii (mauna), renunță la stimulii exteriori și rămân ancorați în observarea atentă a profunzimii propriei ființe.

Programul include: meditații ghidate și tehnici de respirație, sesiuni de hatha yoga, conferințe și învățături din Advaita Vedanta, Yoga, Tantra, Dzogchen, Creștinism ezoteric, perioade de reflecție și contemplare, alimentație echilibrată și ritm zilnic stabil. Atmosfera sigură, spațiul natural și ghidarea profesorilor susțin liniștirea minții și o stare profundă de pace.

Citeşte comunicatul integral AICI

Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat marți, într-o declarație pentru G4Media, la acuzațiile cofondatoarei Carmen Uscatu, care a invocat o posibilă incompatibilitate între funcția sa guvernamentală și calitatea de membru în Asociația „Dăruiește Viață”.

Gheorghiu susține că s-a autosuspendat din toate funcțiile executive înainte de numirea în Guvern și că activitatea sa publică respectă integral legea.

Clarificări privind statutul juridic

„Respect întru totul legislația privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului. M-am autosuspendat din funcția executivă și din Consiliul Director al Asociației Dăruiește Viață înainte de preluarea funcției de viceprim-ministru, în deplină conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003. Am comunicat acest lucru în interiorul Asociației, înainte ca informația privind numirea mea să devină publică, și am transmis toate documentele necesare pentru formalizarea deciziei și pentru asigurarea continuității proiectelor pe care le-am coordonat”, a declarat Oana Gheorghiu.

Ea a explicat că a consultat avocați la fiecare pas, pentru a se asigura că respectă prevederile Legii nr. 161/2003. În prezent, afirmă că este doar membru fondator, statut care nu presupune atribuții executive.

”Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocații, tocmai pentru a mă asigura că respect legea și principiile de integritate publică. În prezent, am rămas doar membru fondator al Asociației Dăruiește Viață, ceea ce, potrivit statutului organizației, presupune apartenența la Adunarea Generală, nu la structura executivă de conducere. Atribuțiile privind gestionarea activității curente revin Consiliului Director, din care nu mai fac parte”.

Răspuns la acuzațiile de incompatibilitate

Vicepremierul subliniază că legislația românească nu impune renunțarea la calitatea de membru fondator al unui ONG.

„Nu există nicio interferență între atribuțiile mele guvernamentale și activitatea Asociației Dăruiește Viață și cu atât mai mult cu privire la calitatea mea de membru fondator, iar orice afirmație contrară este falsă și neîntemeiată. Sunt surprinsă de declarațiile lui Carmen Uscatu și sper că este vorba despre o neînțelegere a cadrului legal privind regimul incompatibilităților aplicabil membrilor Guvernului, și nu de o intenție de a genera presiune sau confuzie în spațiul public sau de o intenție de a mă înlătura din calitatea de membru fondator al Asociației. Rămân deschisă unei discuții directe, între noi, așa cum am procedat întotdeauna”, a spus Gheorghiu.

Reacția președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a catalogat declarațiile vicepremierului despre magistrați drept „nefericite”, dar a considerat reacția CSM „exagerată”. El a anunțat că nu va semna cererea de urmărire penală a Oanei Gheorghiu și a afirmat că aceasta ar trebui să-și continue mandatul.

O postare neobișnuită a unui jurnalist maghiar a fost distribuită masiv în presa din țara vecină datorită unui mesaj pe cât de simplu, pe atât de surprinzător din partea vecinilor noștri maghiari, istoric „neîndrăgostiți” de România: „Vă mulțumim, prieteni români!”, spune jurnalistul.

„Și românii ar trebui să fie uniți în acest sentiment”

Postarea lui Bayer e, de fapt, o reacție la o postare a unui român, în care acesta îi lăuda pe maghiari pentru că au ieșit în stradă și au strigat că nu vor să moară pentru Ucraina.

„Ați văzut: Viktor Orban nu s-a pus în genunchi în fața Bruxelles-ului, cum au făcut alți conducători de-ai noștri. Viktor Orban a spus clar: ungurii nu or să moară pentru Ucraina, asta e problema ucrainenilor și a rușilor, nu ne interesează, nu ne băgăm, ungurii nu or să moară pentru Ucraina”, spune românul în clip.

Ca răspuns, Zsolt Bayer mai întâi îi mulțumește, apoi spune că și românii ar trebui să fie uniți în acest sentiment, pe ideea ancestral umană că instinctul omenesc e viața, nu moartea.

„Românii ne invidiază pe noi”

„Mulți unguri ar trebui să fie de acord cu tânărul român. Nu trebuie să murim pentru Ucraina.

Viktor Orban e puternic, pentru că nu se pune în genunchi în fața Bruxelles-ului”, spune Zsolt Bayer, care apoi adaugă că „românii ne invidiază pe noi”.

„Românii văd bine că nu vrem război, ci pace”, spune acesta, continuând: „Vedeți? Acest tânăr are mai multă minte decât mulți concetățeni de-ai noștri!”.

Context:

La sfârșitul lui octombrie a fost organizat în Budapesta un „Marș al Păcii” în care participanții au scandat masiv lozinca „Nu vrem să murim pentru Ucraina”.

Unii dintre români au urmărit evenimentul și au postat mesaje de susținere față de maghiari, pe care i-au lăudat pentru curaj.

Unele postări ale românilor au fost comentate ulterior și în presa maghiară.

Agresorul, un tânăr de 20 de ani, a urmărit victima aproximativ 400 de metri înainte de atac.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au pus în mișcare acțiunea penală împotriva unui tânăr în vârstă de 20 de ani, cercetat pentru tentativă de omor calificat, cu premeditare și prin cruzimi,

Practic, în 9 noiembrie, individul s-a înarmat cu un cuțit și, în jurul orei 03:40, a părăsit locuința sa situată în București, Sector 2. A urmărit victima – un bărbat în vârstă de 68 de ani –  pe o distanta de aproximativ 400 de metri. La ora 04:04 s-a apropiat de victimă și i-a aplicat 33 de lovituri de cuțit în zona abdomenului, toracelui, membrelor şi capului, provocându-i multiple plăgi înjunghiate şi hemoperitoneu.

Ulterior, tânărul a revenit la locuința sa. Victima a mers o scurtă distanță și a cerut ajutorul unui angajat al unui magazin din zonă, care a apelat numărul de urgență 112.

Victima a fost dusă de urgență la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale, în prezent starea sa fiind stabilă.

A acţionat cu o ferocitate ieşită din comun

„Întrucât autorul a premeditat fapta, înarmându-se cu un cuțit şi urmărind victima pe o distanţă de aproximativ 400 de metri, şi a acţionat cu o ferocitate ieşită din comun, aplicându-i victimei 33 de lovituri de cuţit, în cauză au fost reţinute elementele circumstanţiale agravante ale tentativei de omor – săvârșirea faptei cu premeditare şi prin cruzimi. Din mijloacele de probă administrate nu s-a putut stabili până în prezent o legătură între inculpat și victimă, ori vreun motiv pentru săvârșirea faptei, autorul înjunghierii fiind necunoscut până la data de 10.11.2025, ora 14:00, când a fost depistat de polițiști la locuința sa. Percheziția domiciliară efectuată ulterior a relevat probe ce confirmă acuzația adusă inculpatului”, informează Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Individul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București cu propunere de luare a măsurii arestării preventive pentru 30 de zile.

Este unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduit de Biserica Ortodoxă pentru pregătirea sufletească a credincioșilor înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, potrivit basilica.ro.

Timp de 41 de zile, credincioșii sunt chemați la înfrânare, rugăciune, fapte bune și împăcare cu aproapele, pregătind prin curăția inimii întâmpinarea marii sărbători a Crăciunului.

Postul va fi mai ușor din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la pește în zilele de sâmbătă și duminică. Excepție fac prima și ultima săptămână din post.

Postul Crăciunului amintește de perioada în care Fecioara Maria s-a pregătit pentru a-L naște pe Fiul lui Dumnezeu și este un timp al milosteniei și al împăcării.

Pe 30 noiembrie va fi serbat hramul Catedralei Naționale, avândul ca ocrotitor pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Anul acesta, Sărbătoarea Nașterii Domnului va pica într-o zi de joi.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului

În afară de zilele menționate, în timpul săptămânii, potrivit Calendarului Creștin Ortodox vor fi următoarele zile cu dezlegare la pește:

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
Sf. Mare Mc. Ecaterina (25 noiembrie);
Sf. Cuv Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
Sf. Mare Mc. Varvara ( 4 decembrie);
Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (9 decembrie);
Sf. Cuv Daniil Sihastrul (18 decembrie).

În Ajunul Crăciunului credincioșii așteaptă preotul să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile.

„Romanele sovietice de spionaj nu erau tocmai strălucite fiind exerciții de propagandă. Tot așa sunt astăzi știrile rusești inventate cu spioni. Ce e real însă este agresiunea rusă și sunt provocările rusești pe care aceste povești cu avioane și spioni încearcă să le acopere”, a scris Andrei Țărnea pe platforma X.

Reacția MAE vine după ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că ar fi dejucat un complot al serviciilor de informații ucrainene și britanice, care ar fi încercat să convingă piloți ruși să fure un avion MiG-31 echipat cu o rachetă hipersonică Kinjal, în schimbul unei sume de trei milioane de dolari.

Potrivit agenției RIA Novosti, citate de Reuters, FSB a afirmat că avionul ar fi urmat să fie direcționat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de sistemele de apărare antiaeriană.

FSB a descris presupusa operațiune drept o „provocare de amploare”.

Măsura ar urma să se aplice pe o perioadă limitată de doi ani și ar suspenda alocările de la bugetul public destinate finanțării activității partidelor politice. Potrivit proiectului de lege, scopul este „consolidarea fiscală și redirecționarea resurselor bugetare către domenii prioritare de interes public, precum sănătatea, educația și protecția socială”.

Sumele, direcționate spre spitale și școli

Inițiatorul susține că subvențiile acordate formațiunilor politice au crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la aproximativ 230 de milioane de lei în 2025 și consideră că deși aceste sume se încadrează în limitele legale, ele „generează nemulțumire socială”.

Economiile rezultate din suspendarea subvențiilor sunt estimate la peste 650 de milioane de lei pentru perioada 2026-2027: „Sumele astfel economisite pot fi redirecționate către reabilitarea spitalelor, investiții în programe educaționale și burse sociale, precum și măsuri de sprijin pentru familiile cu venituri mici”, se precizează în expunerea de motive.

Proiectul este înregistrat la Senat și se află în etapa de solicitare a avizelor consultative. Documentul a fost transmis către Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Curtea de Conturi și Guvern, care trebuie să emită puncte de vedere și fișa financiară privind impactul bugetar al măsurii, înainte ca inițiativa să ajungă în comisiile de specialitate pentru raport și, ulterior, în plen.

Fostul ministru al Justiției consideră că declarația vicepremierului reprezintă un conflict juridic de natură constituțională. Toader apreciază însă că declarația a fost „total neadecvată” și a pus „gaz pe foc” într-o societate deja polarizată împotriva magistraților.

Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă declarația făcută de Oana Gheorghiu reprezintă o faptă penală, Tudorel Toader a răspuns că mai întâi de toate, vicepremierul a vorbit în calitate oficială, nu ca persoană particulară. „Singurul care stabilește dacă o faptă este infracțiune sau nu e procurorul și după aceea judecătorul. Oamenii politici își pot da cu părerea. Aici intră în discuție mai multe instituții: prezumție de nevinovăție, libertate de exprimare, opinii politice”, a explicat Toader.

Referitor la natura declarației, fostul ministru a precizat că a fost „total neadecvată”. „Societatea oricum este polarizată împotriva magistraților și asta este o treabă foarte rea. Declarația vicepremierului n-a făcut decât să pună gaz pe foc”, a spus Toader la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă declarația se înscrie în categoria acuzațiilor de natură penală, Tudorel Toader a răspuns: „Eu mai degrabă aș duce-o în categoria conflictelor juridice de natură constituțională. Când o putere, puterea executivă, printr-un reprezentant vicepremier intră în zona celeilalte puteri…”.

Tudorel Toader despre plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: Nu este de natură penală, ci conflict constituțional

Referitor la posibilitatea sesizării Curții Constituționale pentru un conflict între puterea judecătorească și puterea executivă, Toader a precizat: „Nu zic că trebuie, dar poate să o facă”.

Întrebat dacă ar fi semnat o astfel de plângere împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu dacă ar fi fost astăzi ministru al Justiției, Toader a răspuns: „N-aș fi semnat-o din aceleași rațiuni pe care le-a avut și ministrul. Că nu face parte din puterea judecătorească, face parte din puterea executivă și nu poate să acuze dintr-o parte în puterea din care se află”.

Întrebat dacă declarația vicepremierului a instigat la ură și la discriminare în sens penal, Tudorel Toader a spus: „A instigat destul de mult și lumea este îndreptată împotriva magistraților. Dar va stabili procurorul, eu nu cred în această dezlegare. Eu cred în conflictul juridic”.

Fostul ministru al Justiției: Declarația Oanei Gheorghiu nu e infracțiune, dar a pus „gaz pe foc”

Oana Gheorghiu a declarat, la emisiunea „În Fața Ta” de la Digi24, că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate. „Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, a spus vicepremierul.